Cum i-a „furat” ochii Cetatea Alba Carolina împăratului Iosif al II-lea: „Nu am mai văzut cetate atât de frumoasă“

Cum i-a „furat” ochii Cetatea Alba Carolina împăratului Iosif al II-lea: „Nu am mai văzut cetate atât de frumoasă“

Primul fiu al împărătesei Maria Tereza și al soțului acesteia, împăratul Fancisc I, Iosif al II-lea, născut în 1741 și devenit la 24 de ani împărat al Sfântului Imperiu Roma și, de asemenea, rege al Ungariei, a fost puternic impresionat de Cetatea Alba Carolina.

Ori de câte ori a vizitat Alba Iulia, împăratul de la Viena a fost fascinat de istoria oraşului roman Apulum, de portul de la Partoş, dar și de Cetatea Alba Carolina, pe care o considera cea mai impozantă și importantă din Transilvania.

Împăratul Iosif al II-lea sosise în Cetatea Alba Carolina, în data de 24 mai 1773. Jurnalul său de călătorie ne oferă privilegiul de a vedea fortificația de la Alba Iulia prin ochii monarhului. Împăratul Iosif al II-lea nota:

„Principala cetate a țării are 7 bastioane, 2 cavalieri, 6 raveline, 5 redute și 4 contragarde în fața bastioanelor, dintre care însă 2 raveline, 2 redute și 1 contragardă împreună cu șanțul exterior nu sunt încă terminate […]. Karlsburg era mai demult sediul oficial al principilor țării și se numea Alba Iulia. După ce împăratul Carol al VI-lea a ridicat aici o cetate, a primit numele de Alba Carolina. Cazematele din cetate nu sunt încă terminate complet“.

„Nu am mai văzut cetate atât de frumoasă“

Din însemnările sale aflăm și care erau clădirile importante din Cetate în acea vreme. Unele, cum sunt Palatul Episcopal Romano-Catolic, Catedrala Romano-Catolică și Palatul Principilor le vedem și în zilele noastre. Catedrala este cea mai veche clădire păstrată în Cetate.

„În interiorul cetății se află: 1. reședința episcopului; 2. catedrala, unde pot fi văzute diferite morminte ale principilor țării; 3. cea de-a doua archivum publicum, unde se păstreză instrumenta publica, precum cele de la Cluj, însă într-o ordine mai bună; 4. monetăria și turnătoria, o clădire minunată; 5. arsenalul; 6. mănăstirea trinitarienilor, al cărui ordin nu se mai întâlnește altundeva în țară; 7. conventul bulgarilor și seminarul înființat de către episcopul Stoica pentru clerici. La miazăzi de cetate de află târgușorul Karlsburg, unde locuiesc germani, sași, unguri și valahi, și chiar și până la 35 de familii de evrei, care altfel nu sunt tolerați nicăieri altundeva în țară […]. După aceea am mers în Karlsbug și am mâncat, seara am mers în cetate și în jurul fortificațiilor, nu am mai văzut cetate atât de frumoasă, ca și construcție”.

Din Jurnalul său aflăm cum și-a petrecut și ziua de 25 mai 1773, tot în Cetate. Mai exact nouă ore. Pentru început, a poposit o oră și jumătate în fostul Palat al Principilor Transilvaniei.

La începutul anilor 1700, austriecii au hotărât ca două dintre curțile Palatului, cea de mijloc și cea estică, să fie destinate armatei. Aici a funcționat Arsenalul şi Cazarma Artileriei. Tot atunci, partea vestică a Palatului a revenit revină Episcopiei Romano-Catolice (reînființată).

„Alba Carolina a fost aleasă de către prințul Eugen, iar construcția ei a început în anii 1716 și 1717. Din anul 1726 s-au întrerupt lucrările și nu este încă complet terminată, însă putem spune că a fost construită cu măreție, vizibilă în piatra folosită, în magnificența statuilor de pe porți și basoreliefuri, unde se vede că nu s-au făcut economii, plintele sunt magnifice, cazematele sunt curate și frumoase, spațiu generos, contragărzile, bastioanele detașate și redutele sunt foarte potrivite, păcat doar că este foarte dominată de 2 sau 3 așezări, dar cu toate acestea se vede de pe dealurile care se află totuși la o distanță de 5 600 de stânjeni”, nota împăratul.

A doua vizită în Cetate

Zece ani mai târziu, în 1783, Iosif al II-lea poposea din nou în Cetatea Alba Carolina. De această dată a vizitat Biserica Báthory, aflată la acea vreme într-o stare avansată de degradare. A fost motivul pentru care monarhul a și decis dezafectarea lăcașului de cult.

După ce a servit o perioadă scurtă ca depozit militar pentru armata austriacă din Cetate, a fost demolată. După 1898, an al demolării parţiale, pe fundaţiile vechi este construit Gimnaziul Superior Romano-Catolic Majláth. În zilele noastre aici este corpul central al Universității „1 Decembrie 1918” din Alba Iulia.

Rămas în conștiința românilor ardeleni ca „bunul împărat“, Iosif al II-lea (1765-1790) a făcut numeroase vizite în Transilvania, ca să cunoască realităţile din teritoriile controlate de la Viena, să afle problemele supuşilor săi, în străduinţa de a le rezolva.

surse: viziteazaalbaiulia.ro

Secțiune Știri sub articolul principal

Urmăriți Ziarul Unirea și pe  GOOGLE ȘTIRI