Cum era spionată fabrica de arme de la Cugir de americani, în timpul Războiului Rece: Cîți dolari primea un informator

Cum era spionată fabrica de arme de la Cugir de americani, în timpul Războiului Rece: Cîți dolari primea un informator

După terminarea celui de-al Doilea Război Mondial si debutul Războiului Rece, când „Cortina de Fier” a despărțit democrațiile occidentale de URSS și statele satelit ale acestuia, agenția americană de informații CIA a reuşit să dezvolte în România o reţea bine pusă la punct de agenţi şi informatori. Potrivit arhivelor, unii dintre aceştia erau plătiţi lunar cu sume de la 50, 75, 80 până la 100 de dolari.

Aceştia aveau nume conspirative dar fiecare avea o descriere în care era prezentat locul de muncă, abilităţile şi studiile sale. Majoritatea erau români nemulţumiţi de influenţa şi comportamentul Rusiei în România. Spionajul american urmărea, în primii ani ai regimului comunist, în special fabricile de armament din România. Una dintre aceste funcționa la Cugir, un oraș mic izolat la poalele munților.

Uzina de la Cugir începuse să producă arme din 1935, însă un sector al ei era dedicat fabricării maşinilor de cusut, iar mai târziu și mașinilor de spălat. Una dintre piesele faimoase produse la Cugir a fost Oriţa, primul pistol-mitralieră de calibrul 9 mm fabricat în România.

Arma a fost numită după căpitanul Marin Oriţa, care a omologat în România acest model, şi a fost un proiect româno – ceh. În 1949, la Cugir se mai produceau doar maşini de cusut, însă doi ani mai târziu, uzina a fost reconvertită pentru manufacturarea armelor mici: pistoale, puşti automate, mitraliere şi muniţii. Aproape 4.000 de oameni erau angajaţi ai întreprinderii din Cugir în 1951, arăta un raport al CIA din 1952.
Vizată de raiduri americane în timpul războiului

„Utilajele folosite în fabrică sunt de producţie germană şi elveţiană şi se spune că sunt de o calitate excelentă. Unele dintre instalaţii sunt noi şi încă nu au fost folosite. Fabrica este bine organizată şi cei mai mulţi dintre angajaţi şi-au menţinut poziţiile pe care le aveau în trecut”, arătau spionii CIA, în nota secretă. În timpul războiului, fabrica a fost ţinta raidurilor aviaţiei americane, iar patru avioane au fost doborâte în zonă. Totuşi, bombele nu i-au provocat distrugeri mari.

”Fabrica era înconjurată de un gard de doi metri de fier care are deasupra sârmă ghimpată. Trupele române înarmate cu puşti automate, păzeau din turnurile de observaţie (…) Un control foarte strict este exercitat atât asupra civililor cât şi asupra personalului. Fiecare muncitor civil trebuia să aibă un card de identificare emis de fabrică, cu o ştampilă specială aplicată de conducerea administrativă a fabricii de armament.

Acelaşi tip de control era aplicat şi unităţilor care aparţineau de Ministerul Muncii. Muncitorii civili care intrau în fabrică prin poarta nr. 18 erau subiectul unui verificări stricte. Era un tren special care aducea muncitorii din satele vecine dimineaţa devreme şi îi ducea înapoi seara târziu. Se lucrează 24 de ore în trei schimburi de câte opt ore”, se mai arată într-un document al CIA.

Fabrica de la Cugir s-a dezvoltat mult în perioada comunistă, ajungând să producă atât armament greu, cât și pistoale și celebrele mitraliere AKM.

Sursa: ziare.com

Secțiune Știri sub articolul principal

Urmăriți Ziarul Unirea și pe  GOOGLE ȘTIRI