Cui a dat primăria 16.000 de euro şi cum a rămas Alba Iulia ”cea mai frumoasă capitală despre care nu aţi auzit niciodată”

Povestea în cifre a proiectului „Alba Iulia – Capitală Culturală Europeană” • Cui a dat primăria 16.000 de euro şi cum a rămas Alba Iulia ”cea mai frumoasă capitală despre care nu aţi auzit niciodată” • Naivitate, abordare festivalieră, viziune neclară, lipsă de strategie, bani puţini.

În timp ce Timişoara începe pregătirile pentru super-programul „Capitală Europeană a Culturii 2021”, fiind desemnată câştigătoare a acestui titlu în urmă cu aproximativ o lună, Alba Iulia, candidată şi ea printre cele 14 oraşe din România care şi-au dorit această titulatură, îşi calculează încă pierderile. Cele financiare, potrivit datelor furnizate de Primăria Alba Iulia în urma unei solicitări adresate de Ziarul “Unirea”, au fost de 73.019,80 lei, adică în jur de 16.000 de euro. Banii s-au împărţit între 5 membri ai echipei de elaborare a proiectului. Însă adevăratele pierderi nu sunt acestea, ci cele de imagine, de notorietate, culturale şi financiare pentru oraş. Aplicaţia înscrisă în competiţie constă în 78 de pagini, printre care şi multe poze ilustrative, în care se vorbeşte practic despre ”de ce” şi ”cum” vrea Alba Iulia să cucerească acest titlu.

Din păcate, Alba Iulia a fost eliminată încă din prima fază a analizei proiectelor şi nu a reuşit să ajungă pe lista scurtă, a finaliştilor, pe care s-au regăsit doar Timişoara, Baia Mare, Bucureşti şi Cluj-Napoca. Trebuie să recunoaştem că Alba Iulia avea şanse destul de mici să obţină titlul de „Capitală Europeană a Culturii”, însă aşa se spunea şi despre Sibiu în 2007, şi totuşi a reuşit. Asta datorită unui proiect bun şi unei abordări profesioniste, serioase. Nu este clar câtă atenţie şi seriozitate au acordat însă reprezentanţii municipalităţii acestui proiect, din moment ce pe site-ul personal al primarului Mircea Hava apare informaţia că Alba Iulia candidează la titulatura de „Capitală Culturală Europeană” în 2020, nu în 2021, cum era corect. Apoi, a existat o anumită secretomanie în jurul depunerii acestui proiect, care nu a beneficiat de o mediatizare pe măsură, dar nici de o consultare publică prealabilă.

Cert este că proiectul nu a fost unul viabil, iar banii publici s-au risipit. ”Cea mai frumoasă capitală despre care nu aţi auzit niciodată”, aşa cum se spune în motto-ul proiectului, a ratat cea mai bună ocazie de a ieşi din anonimat în faţa Europei, aşa cum s-a întâmplat şi cu Sibiul în urmă cu ceva ani. După cum ştim, Sibiul încă se bucură şi are beneficii de pe urma acelei experienţe.

Naivitate, abordare festivalieră, viziune neclară, lipsă de strategie, bani puţini

Juriul internaţional responsabil de selecţia candidaturilor pentru titlul de „Capitală Europeană a Culturii 2021” a considerat că oferta municipiului Alba Iulia nu a îndeplinit criteriile de selecţie şi nu s-a ridicat la aşteptări, nici măcar pentru o calificare în faza a doua a selecţiei. Juriul a considerat că o strategie culturală ar trebui să acopere obiective mai ample şi pe termen mai lung decât proiectul „Capitală Culturală Europeană”. De asemenea, experţii care au evaluat dosarul municipiului Alba Iulia au apreciat ca fiind neclare viziunea şi strategia propuse cu privire la ambiţiile specifice ale programului, comparativ cu un simplu program îmbunătăţit de evenimente culturale. “Accentul pe o abordare-festival vede proiectul «Capitală Culturală Europeană» mai degrabă ca pe un loc de întâlnire pentru consumul cultural decât un spaţiu de dezvoltare a artiştilor şi industriilor creative şi culturale din oraş. Propunerea alocării unor sume relativ mari la capitolul marketing (26% din cheltuielile de program, dar cu un accent limitat pe internaţional) a întărit această percepţie a juriului”, se spune în raport.

Juriul a mai spus că s-ar fi aşteptat să vadă o strategie de dezvoltare şi construcţie a capacităţii unor organizaţii şi proiecte artistice, culturale şi creative durabile în aceste spaţii, cu atât mai mult cu cât în dosarul de candidatură este specificat că infrastructura culturală a oraşului nu este foarte bogată în instituţii permanente. Un plan de consolidare a acestor capacităţi ar fi putut fi dezvoltat cu investiţiile de cheltuieli de capital, mai apreciază membrii comisiei.

“Programul propus este centrat pe performanţă şi pune puţin accent pe creaţie şi inovare; nu ar întruni cerinţele criteriului privind creşterea în rândul cetăţenilor a nivelului de conştientizare şi de înţelegere a diversităţii culturilor din Europa”, ar fi un alt punct slab identificat de juriu. De asemenea, juriul a fost dezamăgit să vadă că proiectele care implică cetăţeni de etnie romă au fost incluse în cadrul dimensiunii europene, ei nefiind asimilați ca cetăţeni ai oraşului Alba Iulia.

La fel, propunerea privind organizarea nu a fost clară, în special legătura şi ierarhiile între coordonare, concepţie şi implementare/producţie, precum şi cea dintre politic şi executiv. Juriul a avut îndoieli cu privire la structura de management propusă în oferta privind echipa de coordonare a proiectului.

Juriul a considerat bugetul propus (13,6 milioane de euro) ca fiind redus pentru un proiect atât de complex şi de mare ca acela de „Capitală Culturală Europeană”, apreciind că ar fi puţin probabil să aibă un impact la nivel european.

16.000 de euro împărţiţi între oamenii „Dilemei Vechi”

Echipa municipiului Alba Iulia delegată să participe la elaborarea dosarului de candidatură a fost compusă din reprezentanţi şi angajaţi ai Primăriei Alba Iulia, pe de o parte, şi din experţi externi, pe de alta. Din echipa primăriei au făcut parte: Mircea Hava, primarul municipiului Alba Iulia; Nicolaie Moldovan – city manager, Ioana Baba – expert implementare plan local de acţiuni, municipiul Alba Iulia; Cristina Cofaru – consilier municipiul Alba Iulia; Tudor Drâmbărean – expert implementare plan local de acţiuni, municipiul Alba Iulia; Cristiana Fica – coordonator centru de resurse municipiul Alba Iulia; Ovidiu Podaru – expert implementare plan local de acţiuni municipiul Alba Iulia; Maria-Elena Seemann – manager public, municipiul Alba Iulia. Potrivit datelor furnizate de primărie, aceştia nu au fost remuneraţi pentru contribuţia lor la elaborarea dosarului de candidatură.

Merită menţionat că doi dintre membrii echipei externe, dr. Doina Hendre Biro – şef birou Biblioteca Batthyaneum şi Adrian Docea – director creativ, au muncit pro bono şi au refuzat să primească bani pentru implicarea lor. Ceilalţi au fost remuneraţi astfel, potrivit datelor de la primărie: Fredriksson Carl Henrik (scriitor şi eseist, reţeaua de reviste EUROZINE – 22.150 de lei; Vasilescu Mircea (Facultatea de Litere, Universitatea Bucureşti; Dilema Veche) – 17.720 de lei; Foarfă Cristina (expert în comunicare on-line) – 6.645 de lei; Ioan Marian Augustin (Universitatea de Arhitectură şi Urbanism “Ion Mincu” Bucureşti) – 13.290 de lei; Mitran Aurel (producător de spectacole) – 8.860 de lei.

Cum justifică primăria alegerea oamenilor… aleşi

”Un argument important care a recomandat implicarea echipei ai cărei membri sunt Cristina Foarfă – expert în comunicare online, prof. dr. arhitect Ioan Augustin – Universitatea de Arhitectură şi Urbanism «Ion Mincu» Bucureşti, Aurel Mitran – producător de spectacole, prof. dr. Mircea Vasilescu – Facultatea de Litere, Universitatea Bucureşti, a fost colaborarea eficientă din ultimii ani în organizarea Festivalului «Dilema Veche» la Alba lulia, unul dintre cele mai importante evenimente culturale din România, la care participă invitaţi reprezentativi ai elitei culturale din România, dar şi personalităţi cu renume internaţional. Reamintim că Festivalul «Dilema Veche» a devenit un etalon al evenimentelor culturale la nivel naţional, totodată recunoscut la nivel european. Festivalul «Dilema Veche» a devenit, aşadar, unul dintre festivalurile EFFE – Europe for Festivals, Festivals for Europe, proiectul fiind susţinut de Comisia Europeană. Procesul de evaluare care a dus la selecţia primei generaţii de festivaluri EFFE a fost realizat de un juriu internaţional.

Carl Henrik Fredriksson, scriitor şi eseist, a fost selectat să facă parte din echipa de descriere a candidaturii atât pentru experienţa şi colaborarea în cadrul evenimentelor culturale organizate în parteneriat cu redacţia revistei «Dilema Veche», cât şi pentru experienţa sa în cadrul reţelei de reviste «Eurozine», pe care o conduce. Eurozine (www.eurozine.com) este cea mai importantă reţea a revistelor culturale europene (…)”, se arată în informaţiile furnizate de Primăria Alba Iulia.

Oraşele perdante au fost incluse în programul „Oraşe Europene” al Ministerului Culturii

Astfel, Ministerul Culturii a propus un protocol de colaborare cu fiecare dintre oraşele candidate. Protocolul de colaborare cu municipiul Alba Iulia a fost semnat deja de către Ministerul Culturii, urmând ca acesta să fie supus aprobării consiliului local în cel mai scurt timp. Unele din evenimentele prevăzute în cadrul programului cultural asumat în dosarul de candidatură vor deveni subiectul unor proiecte care se vor depune spre finanţare pentru a asigura din fonduri nerambursabile materializarea acestora, spun reprezentanţii primăriei.

O parte vor fi susţinute în contextul Anului Centenar 2018 din buget local sau se va încerca mobilizarea unor surse externe de finanţare, precum sprijin guvernamentalm, sponsorizări, activităţi de mecenat etc.

Secțiune Știri sub articolul principal

Urmăriți Ziarul Unirea și pe  GOOGLE ȘTIRI