Consumul papă investiţiile

Angajamentele de reîntregire a salariilor bugetarilor în acest an, încadrarea în ţinta de deficit de 2,2 la sută din PIB, dar şi pagubele însemnate produse de secetă în agricultură au obligat pur şi simplu guvernul condus de Victor Ponta să crească în bună măsură cheltuielile sociale în detrimentul investiţiilor publice. Aşa se face că, în şedinţa de guvern de la sfârşitul săptămânii trecute, Executivul, procedând la prima rectificare bugetară din acest an, a decis să majoreze cheltuielile de personal cu 1,1 miliarde de lei, însă în acelaşi timp a tăiat 2 miliarde de lei de la cheltuielile de investiţii, finanţate deopotrivă de la bugetul statului cât şi din sumele pentru cofinanţările la proiectele realizate din fonduri europene. Desigur, este un lucru bun ca salariile bugetarilor să fie reîntregite şi astfel să primească înapoi măcar ceea ce le-a fost tăiat de fostul guvern condus de Emil Boc, în iulie 2010, ca urmare a aplicării măsurilor de austeritate pentru combaterea efectelor crizei economice, pentru că de alte majorări nu mai prea poate fi vorba. Oricum, din majorarea de 8 la sută din luna iulie a acestui an şi din cea de 7,5 la sută ce este promisă pentru luna decembrie, practic, prin devalorizarea serioasă a leului în raport cu euro şi cu dolarul american bugetarii vor mai rămâne în buzunare cu foarte puţini bani. Ce să mai zicem de cei ce lucrează în mediul privat, deoarece aceştia n-au mai beneficiat de ani buni de zile de niciun fel de majorare de salarii, astfel că puterea lor de cumpărare în raport cu inflaţia şi cu creşterea preţurilor la combustibili şi la produsele agroalimentare a scăzut la un nivel aproape insuportabil. Este de asemenea necesar ca zecile de mii de agricultori şi fermieri care au suferit pierderi însemnate în privinţa recoltelor de grâu, porumb şi legume, dar şi în ceea ce priveşte creşterea animalelor să fie despăgubiţi măcar cu sumele necesare reluării unui nou ciclu agricol în această toamnă şi la primăvară sau pentru asigurarea furajelor la animale pentru iarna viitoare.
Însă reducerea investiţiilor este o măsură de natură să încetinească serios economia şi chiar să o tragă în jos, adică pe minus în lunile viitoare. Este adevărat că, potrivit analiştilor, reducerea consumului în ultimii 3-4 ani de criză a frânat în oarecare măsură şi creşterea economică în ţara noastră şi că Guvernul Ponta s-a angajat să stimuleze consumul, chiar în ideea de a susţine şi economia. Însă, pe structura actuală a economiei româneşti, creşterea consumului duce inevitabil la importuri mai mari şi ca urmare la dezechilibrarea deficitului de cont curent, pentru care nu există suficiente surse de finanţare, având în vedere prăbuşirea investiţiilor străine şi eşecul atragerii fondurilor europene. Ştim bine că România are o proastă reputaţie la nivel european în ceea ce priveşte eficienţa foarte scăzută a investiţiilor publice. Potrivit unor surse guvernamentale, în ultimii ani statul a iniţiat peste 40.000 de proiecte de investiţii, însă cea mai mare parte a acestora au rămas neterminate, astfel că s-au risipit importante sume de bani, iar ceea ce s-a construit până acum ar putea rămâne de tot în paragină. Desigur, s-a cons­truit mult şi de-a proasta peste tot. Sunt celebre de pe acum sălile de sport, bazinele de înot sau parcurile de distracţie construite în diverse comune cu populaţie redusă şi foarte îmbătrânită, în timp ce în respectivele localităţi rurale nu există nici reţea de apă potabilă nici canalizare, nici drumuri asfaltate şi câte şi mai câte. Cu toate acestea, cred că este absolut necesar ca guvernul actual să facă o analiză atentă a tuturor acestor investiţii începute şi neterminate şi să le treacă pe o listă de priorităţi la finanţare, pentru a fi finalizate cele care sunt fezabile, respectiv de strictă necesitate. De altfel, am înţeles că la nivelul Ministerului Finanţelor urmează ca în viitorul apropiat să fie înfiinţată o unitate de evaluare a tuturor acestor proiecte. Oricum, fără susţinerea investiţiilor publice şi atragerea fondurilor europene, economia românească nu poate creşte în viitor şi nici bugetul statului nu va avea de unde beneficia de resurse financiare în plus.

Secțiune Știri sub articolul principal

Urmăriți Ziarul Unirea și pe  GOOGLE ȘTIRI