Congresul de la Alba Iulia – „stindardul spiritualităţii neamului românesc”

    Încheiate mult după închiderea ediţiei noastre de marţi, 29 noiembrie, lucrările celei de a XV-a ediţii a Congresului Spiritualităţii Româneşti nu vor fi redate în articolul de faţă decât în mod succint, telegrafic, într-o formă adaptată spaţiului ce ne-a fost păstrat, dar vă promitem că vom reveni cu detalii, în ediţia noastră din data de 2 decembrie. Aşadar, menţionăm doar pe cei ce au luat cuvântul în cadrul lucrărilor congresului, după scurta rugăciune şi binecuvântarea din partea Preafericitului Patriarh Daniel, transmisă celor prezenţi (cca 200 de persoane) de către ÎPS Irineu Arheipiscop de Alba Iulia. Astfel, au adus salutul lor şi au dat asigurări că vor sprijini în continuare această manifestare prefectul Ştefan Bardan, preşedintele CJ Alba, Ion Dumitrel şi primarul Alba Iuliei, Mircea Hava. De menţionat că primarul Hava a dezvăluit faptul că între Alba Iulia şi Chişinău se va semna chiar în data de 1 Decembrie, cu prilejul Zilei Naţionale a României, un protocol de înfrăţire, transmiţând totodată reprezentanţilor românilor de pretutindeni îndemnul: „Contaţi pe noi, ca şi până acum!”
Despre problemele specifice ale românilor de pretutindeni au vorbit prof.dr. Victor Crăciun, acad. Mihai Cimpoi (Chişinău), părintele Arhiepiscop Constantin Târziu, de la Paris, col. (r) dr. Mircea Dogaru, Ivan Alexandrov din Bulgaria, Ioana Ungureanu, din Roma, acad. Nicolae Dabija, de la Chişinău, regizorul român Timotei Ursu, de la New York, Ion Cismaş, din Serbia, poeta şi jurnalista Ionela Flood, de la Londra şi acad. Kopi Kycyku, din Albania. Despre ce şi cum au vorbit vom detalia în numărul viitor, aşa cum v-am promis. Vom insista doar asupra discursului impresionant al ministrului secretar de stat Eugen Tomac, şeful Departamentului Românilor de Pretutindeni, care a onorat cu prezenţa sa lucrările congresului. Acesta şi-a arătat satisfacţia pentru faptul că a reuşit să contribuie în politica de aducere a tinerilor români de peste hotare în ţară, la studii, suplimentându-se fondurile până la asigurarea a 5.000 de burse, în condiţiile în care, actualmente, în patria mamă învaţă 18.000 de tineri români din Basarabia, Bucovina, Serbia, Bulgaria etc. De fapt trebuie să menţionăm faptul că el însuşi, tânărul secretar de stat Eugen Tomac, provine din rândurile studenţilor basarabeni care şi-au făcut studiile în România. Pentru meritele sale, domnului Tomac i-a fost înmânată de către prof.dr. Victor Crăciun medalia jubiliară a acestei ediţii a congresului, împodobită cu vestitul „draco”, steagul-balaur al dacilor, alături de chipurile lui Mihai Eminescu şi Nicolae Iorga. Cu acest prilej, tânărul oficial ne-a dezvăluit numele celor ce vor primi decoraţii din mâna preşedintelui Traian Băsescu, în data de 1 Decembrie: Ivan Alexandrov – Bulgaria, Milan Anghelov – Bulgaria, Ion Berlovan – Serbia, Maria Bereni – Ungaria, Eva Iova – Ungaria, Alexandru Bantoş – Basarabia, Vasile Iordăchescu – Ucraina şi Ion Botoş – Ucraina. Acestora li se mai adaugă patru nume, dar titularii nu au putut fi prezenţi la eveniment.
Înainte de a încheia vreau să menţionez, totuşi, declaraţia col (r) dr. Mircea Dogaru, care a redat scrisoarea din partea comitetului de iniţiativă „Alba 2020- capitală culturală europeană”, în care congresul este denumit „stindard al spiritualităţii neamului românesc”. El a mai arătat, totodată, argumentat, că deşi concurează pentru acest titlu şi alte oraşe, precum Cluj, Timişoara şi Iaşi, acest titlu îi revine de drept Alba Iuliei! La mulţi ani, aşadar, dragi români de pretutindeni şi sperăm să vă aflaţi încă aici, când vom reveni asupra acestui subiect!
Ioan HĂNŢULESCU

Secțiune Știri sub articolul principal

Urmăriți Ziarul Unirea și pe  GOOGLE ȘTIRI