Comunicat de presă| O oportunitate nefructificată suficient de fermierii români: agricultura ecologică (P)

România are cea mai mică suprafață destinată agriculturii ecologice din UE, de doar 2.4% din totalul suprafeței agricole a țării. Media europeană este de 7.5%. Primele locuri sunt ocupate de Austria (24.1%), Estonia (20.6%), Suedia (20.3%), Italia (15.2%) și Cehia (14.8%).

Din păcate, România are și agricultura cea mai mare dependentă de inputuri (îngrășăminte, pesticide, fertilizanți foliari și semințe). Astfel, 95% din tratamentele utilizate în agricultura intensivă vin din sursa externă, ca și mai mult de 50% din îngrășăminte și peste 80% din semințe, cu excepția semințelor de cereale păioase.

O altă realitate e aceea că agricultura românească nu este atât de performantă pe cât ne-am dori. Încă există prea multe ferme de subzistență, terenuri prea puțin irigate și mult prea fărâmițate, unde productivitatea este scăzută, comparativ cu performanțele altor țări. În criza europeană cauzată de pandemie, lanțurile de aprovizionare au fost rupte și în agricultură, pe două planuri. În primul rând au apărut sincope din cauza depedenței de producătorii externi: întarzieri în transportul la timp și livrări anulate. Mai grav a fost că, deoarece importăm peste 60% din produse, a avut mult de suferit aprovizionarea cu produse alimentare. În aceste momente conștientizăm tot mai puternic lipsa unei strategii coerente privind siguranța alimentară, lipsa unui lanț scurt de aprovizionare pentru produsele alimentare, lipsa unei politici agricole pentru dezvoltarea capacităților de producție, de colectare și de procesare.

Noi cei de la USR PLUS am sesizat toate aceste probleme și nu doar o dată. Și am venit cu o idee ce poate fi implementată, o oportunitate de care poate profita țara noastră: în Europa de Vest, dar și pe piața locală, a crescut foarte mult cererea pentru produse certificate în agricultura ecologică. Specialiștii noștri au analizat agricultura ecologică și consideră că se poate diversifica foarte ușor producția în fermele românești. De data aceasta, faptul că sunt mai mici le face mai flexibile. Astfel, putem să suprimăm dependența economică doar de piața cerealelor sau de concurența legumelor și fructelor din agricultura intensivă. Agricultura ”bio” realizată în România poate aduce prețuri mult mai mici și va putea minimiza dependența de importuri.

În calitate de viitor parlamentar ales de cetățenii județului Alba pentru Senatul României consider că putem dezvolta lanțuri comerciale cu valoarea adăugată, pentru că veniturile din agricultura ”bio” sunt consistent mai mari. Acest lucru este realizat și acum de unii fermieri din Alba, dar cu eforturi foarte mari, eforturi peste care ei trebuie să fie sprijiniți să treacă. Sunt de părere că acesta este rolul omului politic: să propună acele legi care simplifică viața oamenilor. Am văzut, cel puțin pe meleagurile noastre, că acolo unde s-au accesat fondurile europene, rezultatele au dus la obținerea de produse competitive, care sunt prietenoase cu mediul și nu folosesc substanțelor periculoase. Trebuie ținut cont de un lucru foarte important: pentru așa numita ”mâncare mai sănătoasă” subvențiile sunt de trei sau patru ori mai mari, în funcție de cultura aleasă.

Noi, la USR PLUS, am analizat pașii făcuți de România în acest domeniu și am constatat că, din păcate, sunt destul de puțini. Guvernele care s-au perindat până acum și miniștrii Agriculturii, cunoșteau faptul că Programul ”Farm to Fork” (de la fermă în farfurie), anunțat de UE stabilește obiective clare în strategia de dezvoltare pentru următorii zece ani: scăderea consumului mediu de îngrășăminte solide cu 20% și a consumului de produse de sinteză  pentru protecția plantelor cu 50%. Totodată, acest program susține creșterea agriculturii organice, având un  obiectiv de 30% până în 2030. Din păcate, nu s-a făcut mai nimic.

Noi, la USR PLUS, ne centrăm programul pe performanță în agricultură. Agricultura ecologică înseamnă și un consum important de forță de muncă. S-au întors în țară, în ultima vreme, mii de români, cu experiența în agricultură din Vest. Agricultura ecologică pe care o propunem noi poate dezvolta anumite zone rurale, astăzi fără orizont de dezvoltare economică. În plus, noi trebuie să protejăm resursele de bază: solul și pânza de apă freatică, iar în acest domeniu investițiile susținute lipsesc. Ca viitor senator de Alba, cunoscând declinul demografic din județ, sunt de părere că pot fi create ferme familiale durabile, fiind necesară o suprafață mai mică de producție, fără investiții foarte mari în utilaje și cu o piață de desfacere în creștere, stabilă. Astfel, tinerii noștri de la sate ar fi mai puțin tentați să plece către orașe, sau chiar în străinătate.

Noi, cei de la USR PLUS, credem că România poate deveni exportatoare importantă de produse ”bio”, iar fermierii noștri să fie jucători importanți în agricultura ecologică, având condiții necesare în acest sens. Credem că agricultura ecologică este o oportunitate în următoarea perioadă. Fermierii sau investitorii români ar trebui să profite de acest segment al agriculturii și să îl aibă în vedere cât mai mult. Rolul nostru este să facem accesibile cât mai multe dintre resursele necesare tuturor fermierilor români.

Pentru că viitorul va fi ecologic în spațiul comunitar, iar noi credem în agricultura ”bio” și în fermierii români!

În 6 decembrie VOTAȚI candidații Alianței USR PLUS!

Adrian SIMION,

Candidat USR PLUS pentru Senatul României

Acest material a fost comandat de Partidul Uniunea Salvați România (parte a alianței electorale „Alianța USR PLUS”) și distribuit de operatorul economic SC UNIREA PRES SRL, portal online https://ziarulunirea.ro,  Cod unic de identificare: 11200021

Secțiune Știri sub articolul principal

Urmăriți Ziarul Unirea și pe  GOOGLE ȘTIRI