Clopotele unei biserici din județul Alba, turnate în 1925 după o „ciobitură” de fier, de meşterii de la fabricile din Cugir

Clopotele bisericii ”Buna Vestire” din Tărtăria, turnate în 1925, după o „ciobitură” de fier, de meşterii de la fabricile din Cugir

Biserica ”Buna Vestire” din Tărtăria este situată în mijlocul cimitirului din localitate, pe locul fostei biserici din lemn. Cu lemnul rezultat din demolarea bisericii vechi s-a ars cărămida pentru actuala biserică. Biserica a fost zidită între anii 1910-1913, cu sprijinul material și moral al credincioșilor.

Un aport deosebit la zidirea bisericii l-a avut  Ioan Vulcu, cu bani și mână de lucru, mărturiile vremii relevând că din partea acestuia permanent se aflau la lucru două perechi de boi și slugi. Biserica a fost zidită conform planului arhitectului Karl Rath, din Sebeș, și aprobat în ședința Consiliului Arhidiecezan Sibiu ca Senat Epitropesc, din 17 noiembrie 1907, nr. 122991, purtând sigiliul ”Consistoriul Bisericii Ortodoxe din Transilvania”.

Biserica este zidită în formă de cruce pe fundație de piatră de 2,50 m, zid din cărămidă 3,60 m și este acoperită cu tablă zincată. Are o suprafață de 207 mp cu o lungime de 23 m, lățime  de 9 m. Turnul mare  are o înălțime de 25 m, iar cel mic (cupola) de 5 m. Lucrările au fost executate de către meșterul Nicolae Părău  din Orăștie. După zidire, biserica  a fost pictată  în interior, parțial. Iconostasul, singura piesă rămasă în prezent în biserică, pictat pe pânză și aplicată pe lemn, a fost executat de către pictorul bulgar I. Kabadaeff. În anii 2007-2008 a fost pictată din nou  în tehnica „fresco” de către pictorul profesor Gheorghe Bondoc din Vedea de Argeș; iconostasul a fost doar restaurat de către pictorul  Mihai Minescu din Orăștie.

În 1986, 14 cărți de cult tipărite între anii 1659-1859 s-au predat pe timp nelimitat Protopopiatului Alba Iulia. În 2014 s-au dat cu împrumut, pentru expoziție, Muzeului Național Alba Iulia, două  icoane prăznicare pe sticlă de secolul al XVIII-lea.

Meșterii din uzinele de fier de la Cugir au  turnat clopote noi pentru biserică

În turnul cel mare al bisericii, care ține și loc de clopotniță, sunt acum trei clopote cu inscripții în relief. Fostul preot, Gheorghe Marin, ne povestește zâmbind că enoriașii de multe ori îi spuneau că clopotele cu pricina ”glăsuiesc mai cristalin decât popa”. Și clopotele au o poveste tristă, cu un final fericit totuși pentru sătenii din Tărtăria. În Primul Război Mondial, clopotul mare și clopotul mic au fost rechiziționate și transformate în proiectile, în muniție pentru ostași. ”În 1925, clopotele noi au fost turnate la Fabrica de Fier din Cugir”, povestește preotul Gheorghe Marin. ”Și ca să vă faceți o idee ce meșteri buni lucrau încă de pe atunci la fabricile din Cugir, vă spun că clopotele au fost turnate după ce a fost luată o probă de fier din clopotul mijlociu. Atât. I-au studiat compoziția la Cugir și au turnat alte două clopote identice. Și acum se mai vede ciobitura pe clopotul mijlociu, de unde au luat proba de compoziție”, ne povestește preotul pensionar.

Clopotul cel mare poartă inscripția: ”Pe cei vii îi chem, pe cei morți îi plâng, fulgerile le răsfir. Procurat sub domnia gloriosului rege Ferdinand I de credincioșii Parohiei Ortodoxe Române Tărtăria. Din inițiativa preotului I. Radu în locul celui achiziționat în decursul războiului mondial. Donat de Ioan Vulcu și soția Maria Valeria născută Șincu. Turnat de Oscar Klain Cugir 1925.”

Clopotul mijlociu poartă inscripția: ”Binecuvintează Doamne intrările și ieșirile robilor tăi. S-a turnat  acest clopot  în anul Domnului 1912, pe spesele credincioșilor  din Parohia Tărtăria. Închinat Sfintei Treimi. Turnat de Antonio Novotny în Timișoara Nr. 3856”.

Clopotul mic poartă inscripția: ”Până la moarte luptă-te pentru adevăr. Și Domnul  Dumnezeu  se va lupta  pentru tine. Turnat de Oscar Klain în Cugir 1925”.

Din tradiția locală s-au păstrat nume de preoți slujitori ai satului: Petru Popovici (1740); Nicolae Bena; Gheorghe Radu (1898); Ioan Radu (1873-1954); Pompiliu Radu (1905-1967); Octavian Șuvaina (1967-1973); Petru Boldor (1973-1975); Gheorghe Marin (1975- 2017).

Secțiune Știri sub articolul principal

Urmăriți Ziarul Unirea și pe  GOOGLE ȘTIRI