Clasament UNICEF privind sănătatea mintală și bunăstarea copiilor: România se află pe locul 16 din 36 țări incluse în raport

Clasament UNICEF privind sănătatea mintală și bunăstarea copiilor: România se află pe locul 16 din 36 țări incluse în raport

Potrivit unei analize publicate de UNICEF Innocenti – Biroul Global de Cercetare şi Previziune,de la debutul pandemiei de COVID-19 încoace, în multe dintre cele mai bogate ţări ale lumii, s-a înregistrat un declin important în rândul copiilor la nivelul performanţelor şcolare, al bunăstării mintale şi al sănătăţii fizice.

Olanda şi Danemarca s-au menţinut pe primele două poziţii, în timp ce Regatul Unit este aproape de coada clasamentului. România se clasează pe locul 16 între cele 36 de ţări incluse în raport, deasupra Regatului Unit.

Citește și: Când începe vacanța de vară 2025: În ce dată se încheie anul școlar pentru elevi în funcție de profil și an de studii

Regatul Unit ocupă locul 21 din 36 în comparaţie cu alte ţări cu venituri ridicate în ceea ce priveşte bunăstarea copiilor, în timp ce ţări precum Franţa, Spania şi Portugalia se află aproape de vârf, potrivit SkyNews.

De asemenea, România, Slovacia, Lituania şi Ungaria se află deasupra Regatului Unit, în timp ce Ţările de Jos şi Danemarca îşi păstrează poziţia de două ţări în care copiii sunt cei mai fericiţi şi au cele mai ridicate niveluri de bunăstare.

UNICEF a constatat că, în general, copiii din întreaga lume au rezultate slabe la şcoală, sunt mai predispuşi la obezitate şi se simt nefericiţi decât în urmă cu câţiva ani.

În ceea ce priveşte sănătatea mintală a copiilor, Regatul Unit s-a clasat pe locul 27 din 36, în timp ce adolescenţii din Marea Britanie s-au clasat pe penultimul loc (la egalitate cu Chile, doar Turcia obţinând un scor mai mic) în ceea ce priveşte satisfacţia în viaţă.

Fetele din Regatul Unit au fost mult mai susceptibile de a raporta nefericire decât băieţii.

„Semnal de alarmă pentru guvern”

Dr. Philip Goodwin, director executiv al Comitetului Regatului Unit pentru UNICEF, a declarat: „Cele mai recente cifre din buletinul de bord al UNICEF ne oferă o imagine profund îngrijorătoare despre cât de mult se luptă copiii din Marea Britanie. Adolescenţii noştri raportează unele dintre cele mai scăzute niveluri de satisfacţie în viaţă, ceea ce trebuie să fie un semnal de alarmă pentru guvern”.

În urma pandemiei, NHS England a estimat că, în 2023, un sfert dintre toţi tinerii cu vârste cuprinse între 17 şi 19 ani aveau o tulburare probabilă de sănătate mintală, faţă de unul din 10 cu doar şase ani înainte. Aceasta a condus la lungi liste de aşteptare pentru serviciile de sănătate mintală pentru copii şi adolescenţi (CAMHS).

UNICEF a declarat că există riscul ca copiii de pe întreaga planetă să fie loviţi de o „policriză”, din cauza impactului continuu al COVID, al schimbărilor climatice şi al evoluţiei tehnologiei digitale.

Cercetătorii au constatat că, în multe ţări bogate, copiii „devin mai puţin fericiţi cu viaţa lor, sunt mai susceptibili de a fi supraponderali şi obezi şi nu au rezultate bune la şcoală”.

Unde se situează România

Potrivit UNICEF, în ceea ce priveşte bunăstarea copiilor, România se situează pe locul 16 între cele 36 de ţări cu venituri ridicate incluse în raport.

România ocupă locul 5 în domeniul sănătăţii mintale şi raportează niveluri scăzute în domeniile sănătăţii fizice şi competenţelor (locul 32 şi, respectiv, locul 26).

Potrivit raportului, nivelul de satisfacţie în viaţă în rândul copiilor români în vârstă de 15 ani a scăzut de la 85% în 2018 la 81% în 2022.

Procentul copiilor români de 15 ani care se confruntă frecvent cu bullying-ul a scăzut de la 33,8% în 2018 la 24,6% în 2022. Raportul mai arată că 23% dintre copiii cu vârste cuprinse între 5 şi 19 ani din România erau supraponderali în 2022, în creştere de la 21% în 2018.

Măsurile recomandate de UNICEF

Raportul îndeamnă guvernele şi principalii factori interesaţi să adopte măsuri în mai multe domenii de aplicare a politicilor pentru a opri declinul bunăstării copiilor, inclusiv prin:

• Sprijinirea dezvoltării competenţelor, inclusiv a competenţelor de scris-citit, a celor aritmetice şi a celor digitale, precum şi a abilităţilor sociale şi emoţionale, în special în cazul copiilor care au rămas în urmă în timpul pandemiei şi al copiilor din medii defavorizate.
• Îmbunătăţirea sănătăţii mintale prin acţiuni de promovare şi prevenire, prin furnizarea de servicii specializate şi prin combaterea violenţei şi a bullying-ului atât online, cât şi offline.
• Îmbunătăţirea sănătăţii fizice prin asigurarea accesului copiilor la alimente nutritive şi prin restricţionarea comercializării şi a promovării alimentelor nesănătoase.
• Implicarea copiilor pentru a înţelege mai bine experienţele şi opiniile lor şi găsirea unor soluţii împreună cu aceştia pentru promovarea bunăstării acestora.

Secțiune Știri sub articolul principal

Urmăriți Ziarul Unirea și pe  GOOGLE ȘTIRI