Cinstea de pe URMĂ! Rămășițele pământești ale minerului legendar Mihăilă Gritta, cel ce a cheltuit două tone de aur pentru a ctitori 7 şcoli şi 7 biserici în Apuseni vor fi reînhumate

Rămășițele pământești ale minerului legendar Mihăilă Gritta, cel ce a cheltuit două tone de aur pentru a ctitori 7 şcoli şi 7 biserici în Apuseni, reînhumate în curtea bisericii ctitorite de el în Roșia Montană

Patriarhia Ortodoxă Română, în parteneriat cu Consiliul Județean Alba și Primăria comunei Roșia Montană, derulează un proiect de repunere la loc de cinste a memoriei celui care a fost Mihăilă Gritta. Acest miner vizionar al Apusenilor, mare jupân și proprietar de mine, despre care se spune că a cheltuit nu mai puțin de două tone de aur pentru a ctitori 7 școli și 7 biserici în satele Munților Apuseni, ajuns să-și doarmă acum somnul de veci între blocurile din localitate.

Potrivit edilului din Roșia Montană, Eugen Furdui, la inițiativa Patriarhiei Ortodoxe Române, osemintele acestuia vor fi reînhumate în curtea Parohiei Bisericii Ortodoxe 1 din Roșia Montană. De altfel, Biserica ortodoxă ”Adormirea Maicii Domnului” din Roșia Montană este una dintre cele șapte biserici ctitorite de minerul și proprietarul de mină Mihăilă Gritta. Numită și Biserica de Sus, a fost construită în anul 1781, cu banii tânărului miner, proveniți din aurul găsit în mina sa.

Potrivit istoricilor, doar cinci dintre bisericile ridicate de Mihăilă Gritta au mai putut fi identificate în zilele noastre: Biserica ”Adormirea Maicii Domnului” din Roșia Montană, Biserica ”Sfinții Arhangheli Mihail și Gavril” din Bucium Cerbu, Biserica ”Sfânta Treime” din Mogoș, Biserica ”Sfinții Arhangheli Mihail și Gavril” din Josani, județul Hunedoara, Biserica ”Sfinții Arhangheli Mihail și Gavril” din Gelmar, județul Hunedoara. Despre celelalte două biserici construite de Mihăilă Gritta nu se cunosc încă date din arhive sau de pe teren, dar se presupune că ele ar fi bisericile din Cărpiniș, Vârtop, Ciuruleasa, județul Alba, ori din Ardeu, județul Hunedoara.

Dintre școlile confesionale pe care le-a ridicat, se știe că una dintre ele a fost construită din lemn, lângă biserica din Mogoș, județul Alba. Această școală nu s-a păstrat în timp. Se presupune că o altă școală confesională ridicată de Gritta a fost cea din localitatea Gelmar, județul Hunedoara, lângă biserica pe care tot el a ctitorit-o.

În curtea bisericii ridicate de Mihăilă Gritta în Roșia Montană, prin grija și cu cheltuiala administrației, se va ridica un cavou și va fi amenajat perimetrul pentru a putea fi relocată crucea aflată până mai ieri la căpătâiul legendarului miner, mort la 75 de ani, în anul 1837.

Crucea lui Mihăilă Gritta, în restaurare la Muzeul Național al Unirii din Alba Iulia

Cântărind mai bine de 500 de kilograme, crucea funerară se află astăzi la Muzeul Național al Unirii din Alba Iulia, unde este în desfășurare procesul de restaurare și conservare. Responsabilă de acest proiect este restauratorul de piatră Sidonia Petronela Olea, care, de pe la începutul lunii iunie, de când a fost extrasă din locul unde era în Roșia Montană și adusă în curtea instituției, migălește la crucea lui Mihăilă Gritta. Iată precizările ei: ”Avem de-a face cu o gresie calcaroasă, de factură locală, cel mai probabil extrasă din cariera de la Zlatna, cu o cromatică ce variază de la verziu la ocru – portocaliu.

Din păcate aceasta nu este o rocă foarte dură, de unde și starea avansată de degradare în care această cruce a ajuns la noi. Până la nivelul inscripționării anului morții, aceasta a stat îngropată sub pământ, iar inscripția, în limba română, cu semne chirilice, este mai greu de distins în această zonă. Surpriza a fost să descoperim aici simbolurile mineritului, cele două ciocane, și deasupra lor coroana, care evidențiază funcția defunctului, proprietar de mină.

În ceea ce privește starea de conservare, în momentul în care a fost adusă, pe o porțiune de 70% aceasta era afectată de atac biologic pregnant (mușchi, licheni și alge), care a fost îndepărtat. În momentul de față piesa este deja în proces de conservare activă, după curățare fiindu-i aplicate tratamente de biocidare. Avantajul a fost că a stat ușor înclinată, inscripția fiind protejată, dar după curățare am putut observa degradări care nu erau vizibile inițial.

Prezintă clivaje, desprindere de material, fisuri, microfisuri, care vor fi remediate în procesul restaurării. Se vor aplica tratamente speciale de consolidare, prin impregnare și injectare, vor avea loc reîntregiri volumetrice în locurile în care avem repere, urmate de retuș cromatic și tratamentul final de hidrofobizare”.

Restauratorul Sidonia Olea ne-a oferit și o ”traducere” a rândurilor cioplite în piatra crucii lui Mihăilă Gritta, atât cât s-a putut descifra, transliterarea textului fiind în proces de desfășurare: ”CINSTITUL JUPÂNUL MIHAIL GRITA FOSTU FIU CURATOR STEI BISERICI NE UNITE A ROȘIEI ȘI ALTORA BIS. ȘI CENTRU M PATOR LA ORAȘ AVÂND.ÎN ANII VIEȚII 75 LU RĂPOSAT ÎN DM …..ANUL DOM 1837”.

Secțiune Știri sub articolul principal

Urmăriți Ziarul Unirea și pe  GOOGLE ȘTIRI