Cetăţenii români vor putea munci fără restricţii în Franţa

Ieri, 19 noiembrie, la Instituţia Prefectului Alba, preşedintele ANOFM, Silviu Bian, şi directorul general al Oficiului Francez pentru Imigrare şi Integrare, Jean Godfroid, au semnat în acest sens un act adiţional la protocolul de aplicare a Acordului între Guvernul Republicii Franceze şi Guvernul României cu privire la schimbul de stagiari, ratificat prin Legea nr. 192/2004. La eveniment au mai luat parte prefectul Ştefan Bardan, senatorii Alexandru Pereş şi Nicolae Dobra, directorul AJOFM Alba, Corneliu Engi şi şeful AJOFM Cluj, Daniel Don, precum şi alţi oficiali din cadrul instituţiilor menţionate.
Preşedintele ANOFM, conjudeţeanul nostru Silviu Bian, a explicat că, deşi iniţial se stabilise ca actul adiţional să fie parafat la Bucureşti, având în vedere că se apropie Ziua Naţională a României, partenerii francezi au fost de acord ca documentul să fie semnat la Alba Iulia. Actul semnat ieri face parte din parteneriatul strategic pe care România l-a semnat cu Franţa, a adăugat Silviu Bian, care a spus că prevederile acestuia au devenit operaţionale de ieri, 19 noiembrie, iar la întoarcere din vizita în Franţa, programată până în 15 decembrie, va prezenta efectele aplicării acestora.
Modificările aduse prin actul adiţional sunt impuse, pe de o parte, de liberalizarea pieţei muncii româneşti pentru toţi cetăţenii UE, iar, pe de altă parte, de posibilitatea lărgirii sferei de colaborare bilaterală, prin includerea în categoria stagiarilor români şi a unor persoane fără calificare, în vederea calificării pe cheltuiala angajatorilor, în cadrul stagiului. Actul adiţional acoperă inclusiv aspecte practice de actualizare a informaţiilor referitoare la instituţiile competente cu punerea în practică a acestui acord precum şi de îmbunătăţire a modului de colaborare între aceste instituţii.
Oficialul francez a arătat că semnarea actului adiţional are o semnificaţie deosebită pentru Franţa. Domnia sa a explicat că libertatea circulaţiei lucrătorilor români în Franţa se afla în perioadă de tranziţie, iar cetăţenii români puteau veni la muncă doar pe meserii aprobate prin hotărâri de guvern. Pe lângă mobilitatea persoanelor, în special a tinerilor, prin acest act adiţional persoanele pot să dobândească şi competenţe şi cunoştinţe furnizate de angajatori din Franţa, facilitând accesul pe piaţa muncii şi simplificându-se partea administativă în folosul angajaţilor.
Altfel spus, cetăţenii români vor putea nu doar să-şi găsească un loc de muncă în Franţa, ci şi să se califice sau să se perfecţioneze.
Robert GHERGU

Secțiune Știri sub articolul principal

Urmăriți Ziarul Unirea și pe  GOOGLE ȘTIRI