Cele mai frecvente erori făcute de beneficiarii PNDR la depunerea proiectelor

Erori pe care le fac fermierii şi agriculorii, beneficiari PNDR la depunerea proiectelor pentru fonduri europene

Potrivit informaţiilor furnizate de Nicolae Popa, directorul general adjunct al Agenţiei pentru Finanţarea Investiţiilor Rurale (AFIR), în urma unei sinteze efectuate la nivelul instituţiei s-a concluzionat că cele mai frecvente şi comune erori pe care le fac beneficiarii PNDR în implementarea proiectelor sunt:

• Ataşarea la documentele ce însoţesc Cererea de Finanţare a ofertelor identice ceea ce duce la neeligibilitatea achiziţiilor.

• Întocmirea proiectelor de către firme de consultanţă folosind copy-paste, fapt care are ca şi consecinţă trecerea sumelor ce reprezintă serviciile de consultanţă ca sume neeligibile. • Necunoaşterea foarte clară a condiţiilor Programului FEADR (criterii de eligibilitate, criterii de selecţie, etc.), considerând că este suficient să le cunoască consultantul.

• Necunoaşterea conţinutului propriului proiect – au fost cazuri în care beneficiarii nu cunoşteau proiectul elaborat de consultant, ci doar obiectul proiectului: achiziţiile de utilaje sau construcţiile ce urmează a fi reali­zate, descoperind ulterior obligaţii contractuale pe care nu le puteau respecta.

•Stabilirea unor perioade nerealiste de realizare a proiectului, care duc de cele mai multe ori la necesitatea prelungirii contractelor de finanţare prin acte adiţionale sau la anularea proiectului din cauza depăşirii perioadelor programate.

• Se înregistrează probleme cu actele de proprietate ale terenurilor sau imobilelor sau cu situaţia juridică a acestora.

• Exploataţiile care au puncte de lucru pe raza mai multor comune adeseori nu prezintă  certificate fiscale de la toate punctele de lucru.

•Mulţi fermieri nu negociază suficient de bine clauzele contractuale cu consultantul sau nu citesc acest contract, de aici decurgând uneori situaţii dificile pentru beneficiar, atât financiar, cât şi procedural.

•Deseori solicitanţii nu analizează suficient soluţia tehnică pe care o vor adopta prin implementarea proiectului şi, astfel, pe parcursul implementării acestuia se văd obligaţi să adopte soluţii noi considerate superioare celor din faza de studiu de fezabilitate.

• La investiţiile care implică modernizări în cadrul Măsurii 123 solicitanţii nu sunt conştienţi de obligativitatea prezentării actului doveditor asupra clădirii în care se desfăşoară activitatea productivă.

• Utilizarea în mod eronat a cursului euro al BNR şi nu cel al European Central Bank, conform menţiunilor clare din Ghidul Solicitantului.

„În plus, se constată completarea eronată a cererii de finanţare”, mai spune Nicolae Popa.  Spre exemplu: Nu se completează obiectivele investiţiei; Nu se încadrează corect tipul investiţiei: modernizare/ extindere, sau investiţie nouă; Nu se completează corect codul CAEN, menţionându-se eronat codul CAEN al activităţii principale şi nu codul CAEN al activităţii finanţate prin proiect. lÎn Bugetul Indicativ la utilajele cu montaj, preţul montajului nu este completat distinct la cap. 4.1, ci este inclus în mod eronat în preţul utilajelor prevăzute a se achiziţiona. În adeverinţa de la bancă nu se regăsesc datele de identificare ale băncii (adresa, telefon).
Informaţiile din proiect nu sunt corelate cu documentele prezentate, spre exemplu: • În declaraţia pe proprie răspundere se bifează că beneficiarul are datorii către instituţiile de credit, deşi din  graficul de rambursare şi adeverinţa prezentate reiese că respectă graficul; • Nu corelează datele din bugetul indicativ cu cele din planul financiar; • Nu se corectează erorile apărute din cauza rotunjirilor şi a transformării din euro în lei; • Nu se corelează datele din tabelul cu indicatorii de monitorizare, descrierea din memoriul justificativ (MJ) sau studiul de fezabilitate (SF) şi prognoza veniturilor; •Partea electronică a cererii de finanţare (CD-uri) nu corespunde cu partea tipărită; • În cazul proiectelor cu construcţii-montaj există necorespondenţă între planşele anexate studiului de fezabilitate şi realitatea din teren (amplasament, clădiri, utilităţi); • Nu se prezintă acte de proprietate pentru clădirile prevăzute să se modernizeze, se prezintă doar contracte de comodat, de închiriere; nu se anexează Extras Cartea Funciară ci doar Foaie de Avere; • Nu se prezintă Certificate Fiscale pentru punctele de lucru; •Nu se face o delimitare clară între fundamentarea obiectivelor generale şi a celor specifice; • Nu se prezintă integral documentele obligatorii şi nici toate exemplarele originale necesare. •Prezentarea în ultimul moment a documentaţiilor la Oficiul Judeţean, de multe ori chiar în ultimele ore ale termenului de depunere, cu probleme legate de îndosariere, opisare, ştampilare, semnare; •Demonstrarea necorespunzătoare a viabilităţii economice a investiţiilor propuse; •Se greşeşte la partea economică, fie prin rotunjiri ale TVA, fie prin necorelaţii între producţiile prognozate şi previziunile financiare, fie prin omisiuni de costuri (cu creditele, cu impozitele, şi/ sau taxele legale).

Secțiune Știri sub articolul principal

Urmăriți Ziarul Unirea și pe  GOOGLE ȘTIRI