Cel mai mare cont de pensie privată : un român are 285.000 de euro în Pilonul II. Care este cea mai mică contribuție
Cel mai mare cont de pensie privată : un român are 285.000 de euro în Pilonul II. Care este cea mai mică contribuție
Cel mai mare cont de pensie privată Pilon II, la care un român contribuie în mod obligatoriu cu 3,75% din venitul brut lunar, are o valoare de 1,4 milioane de lei (285.000 de euro), potrivit datelor publicate marţi de Autoritatea de Supraveghere Financiară.
Cel mai mare cont de pensie privată Pilon II are o valoare de 1,4 milioane de lei (285.000 de euro). Spre comparaţie, valoarea medie a unui cont de pensii private era de 10.670 de lei la T1/2021, plus 8,2% faţă de aceeaşi perioadă a anului precedent.
Cu alte cuvinte, un participant la sistemul de pensii private, pe baza viramentelor şi ca urmare a investiţiilor administratorului de pensii, a strâns peste 1 milion de lei pentru bătrâneţe, adică de circa 130 de ori peste media activului unui participant. ASF nu menţionează la care dintre cei şapte administratori este deschis acest cont şi nici de când este deschis.
Pe de altă parte, la polul opus, cel mai mic cont are o valoare de 1 leu.
„Distribuţia valorii conturilor participanţilor arată o concentrare mare, 62% din active fiind deţinute de doar 20% din participanţi. Cel mai mare cont are o valoare de 1.403.760 lei, în timp ce cel mai mic are o valoare de 1 leu. Totodată, peste 20% din participanţi deţin active sub valoarea de 1.000 lei”, potrivit raportului de pensii private la T1/2021 publicat marţi de ASF.
Alte informaţii cheie din raport:
În ceea ce priveşte gradul de penetrare al pensiilor private în rândul populaţiei rezidente, se observă o acoperire bună a grupelor de vârstă medie (25-44 ani), cu o scădere din ce în ce mai pronunţată pentru vârstele mai apropiate de vârsta de pensionare.
Acest fapt nu este surprinzător, având în vedere introducerea relativ recentă a pensiilor private în România, însă sugerează o presiune în creştere pe bugetul de pensii de stat în următoarele câteva decenii (această presiune fiind accentuată şi de îmbătrânirea populaţiei).
Contribuţia lunară medie variază puternic în funcţie de judeţ, cele mai mari valori fiind înregistrate în Municipiul Bucureşti (274 lei/participant), Cluj (257 lei/participant), Iaşi (234 lei/participant) şi Timiş (228 lei/participant). Cele mai mici contribuţii lunare medii se înregistrează în Bistriţa-Năsăud, Vrancea şi Harghita, cu aproximativ 166 lei/participant.
În ceea ce priveşte contribuţiile lunare totale, se păstrează diferenţa accentuată între regiuni, Municipiul Bucureşti înregistrând cele mai mari valori (195,8 milioane lei), urmat de Cluj (33,9 milioane lei) şi Timiş (31,4 milioane lei). La polul opus se află sudul ţării – Giurgiu, Mehedinţi, Ialomiţa, Caraş-Severin, Teleorman şi Călăraşi înregistrând cele mai scăzute valori (între 1,8 şi 3,3 milioane lei).
În perioada ianuarie-martie 2021 au fost efectuate plăţi ale activului personal net în valoare de 64,47 milioane lei către 3.991 participanţi sau beneficiari. Din valoarea totală a plăţilor efectuate, un procent de 88% este aferent deschiderii dreptului la pensie, 11% ca urmare a decesului participantului şi 1% ca urmare a invalidităţii.
Contribuţia medie per participant a fost de circa 197 lei în luna martie 2021, cu 1% mai puţin comparativ cu cea înregistrată în luna martie 2020. Aceasta a cunoscut o evoluţie pozitivă continuă de la înfiinţarea sistemului de pensii administrate privat până în prezent.
La 31 martie 2021, numărul total al participanţilor la sistemul de pensii administrate privat a fost de 7,68 milioane persoane, în creştere cu 2% comparativ cu aceeaşi dată a anului anterior. De la începutul anului până în luna martie, inclusiv, s-au înregistrat în sistem aproximativ 50 mii de persoane, cu 22% mai puţin faţă de anul precedent.
Secțiune Știri sub articolul principal
Urmăriți Ziarul Unirea și pe GOOGLE ȘTIRI

Știri recente din categoria Actualitate
Digitalizarea blocată de birocrație: Instituțiile din România nu pot citi noile cărți electronice de identitate pentru că nu au echipamentele necesare
Digitalizarea blocată de hârțogărie: Instituțiile din România nu pot folosi noile cărți electronice de identitate pentru că nu au echipamentele potrivite Digitalizarea dă rateuri în România pentru că birocrația e peste tot și instituțiile nu au echipamentele necesare. Chiar dacă peste 500.000 de oameni au cărți electronice de identitate, unele instituții nu pot citi datele […]
Furtuna Zack lovește România: Zonele unde se așteaptă vijelii puternice. Europa, sub cod de furtuni violente cu rafale de 120 km/h
Furtuna Zack lovește și în România: Zonele unde se așteaptă vijelii puternice. Europa, sub cod de furtuni violente cu rafale de 120 km/h Europa trece printr-o perioadă marcată de instabilitate atmosferică severă, cauzată de furtuna Zack, un fenomen meteo de toamnă timpurie care a făcut deja ravagii în mai multe țări din vestul și centrul […]
Românii au cele mai multe zile libere legale din UE: Angajații din România pot avea anual aproape 2 luni nemuncite, dar plătite
Românii au cele mai multe zile libere legale din Uniunea Europeană: Angajații din România pot avea anual aproape 2 luni nemuncite, dar plătite Angajații din România au 17 zile libere pentru sărbătorile legale, cele mai multe din Uniunea Europeană. Acestea, combinate cu cele 20 de zile de concediu, duc la aproape două luni libere pe […]