Actualitate

Cel mai mare cont de pensie privată : un român are 285.000 de euro în Pilonul II. Care este cea mai mică contribuție

Ioana Oprean

Publicat

în

Cel mai mare cont de pensie privată : un român are 285.000 de euro în Pilonul II. Care este cea mai mică contribuție

Cel mai mare cont de pensie privată Pilon II, la care un român contribuie în mod obligatoriu cu 3,75% din venitul brut lunar, are o valoare de 1,4 milioane de lei (285.000 de euro), potrivit datelor publicate marţi de Autoritatea de Supraveghere Financiară.

Cel mai mare cont de pensie privată Pilon II are o valoare de 1,4 milioane de lei (285.000 de euro). Spre comparaţie, valoarea medie a unui cont de pensii private era de 10.670 de lei la T1/2021, plus 8,2% faţă de aceeaşi perioadă a anului precedent.

Cu alte cuvinte, un participant la sistemul de pensii private, pe baza viramentelor şi ca urmare a investiţiilor administratorului de pensii, a strâns peste 1 milion de lei pentru bătrâneţe, adică de circa 130 de ori peste media activului unui participant. ASF nu menţionează la care dintre cei şapte administratori este deschis acest cont şi nici de când este deschis.

Pe de altă parte, la polul opus, cel mai mic cont are o valoare de 1 leu.

„Distribuţia valorii conturilor participanţilor arată o concentrare mare, 62% din active fiind deţinute de doar 20% din participanţi. Cel mai mare cont are o valoare de 1.403.760 lei, în timp ce cel mai mic are o valoare de 1 leu. Totodată, peste 20% din participanţi deţin active sub valoarea de 1.000 lei”, potrivit raportului de pensii private la T1/2021 publicat marţi de ASF.

Alte informaţii cheie din raport:

În ceea ce priveşte gradul de penetrare al pensiilor private în rândul populaţiei rezidente, se observă o acoperire bună a grupelor de vârstă medie (25-44 ani), cu o scădere din ce în ce mai pronunţată pentru vârstele mai apropiate de vârsta de pensionare.

Acest fapt nu este surprinzător, având în vedere introducerea relativ recentă a pensiilor private în România, însă sugerează o presiune în creştere pe bugetul de pensii de stat în următoarele câteva decenii (această presiune fiind accentuată şi de îmbătrânirea populaţiei).

Contribuţia lunară medie variază puternic în funcţie de judeţ, cele mai mari valori fiind înregistrate în Municipiul Bucureşti (274 lei/participant), Cluj (257 lei/participant), Iaşi (234 lei/participant) şi Timiş (228 lei/participant). Cele mai mici contribuţii lunare medii se înregistrează în Bistriţa-Năsăud, Vrancea şi Harghita, cu aproximativ 166 lei/participant.

În ceea ce priveşte contribuţiile lunare totale, se păstrează diferenţa accentuată între regiuni, Municipiul Bucureşti înregistrând cele mai mari valori (195,8 milioane lei), urmat de Cluj (33,9 milioane lei) şi Timiş (31,4 milioane lei). La polul opus se află sudul ţării – Giurgiu, Mehedinţi, Ialomiţa, Caraş-Severin, Teleorman şi Călăraşi înregistrând cele mai scăzute valori (între 1,8 şi 3,3 milioane lei).

În perioada ianuarie-martie 2021 au fost efectuate plăţi ale activului personal net în valoare de 64,47 milioane lei către 3.991 participanţi sau beneficiari. Din valoarea totală a plăţilor efectuate, un procent de 88% este aferent deschiderii dreptului la pensie, 11% ca urmare a decesului participantului şi 1% ca urmare a invalidităţii.

Contribuţia medie per participant a fost de circa 197 lei în luna martie 2021, cu 1% mai puţin comparativ cu cea înregistrată în luna martie 2020. Aceasta a cunoscut o evoluţie pozitivă continuă de la înfiinţarea sistemului de pensii administrate privat până în prezent.

La 31 martie 2021, numărul total al participanţilor la sistemul de pensii administrate privat a fost de 7,68 milioane persoane, în creştere cu 2% comparativ cu aceeaşi dată a anului anterior. De la începutul anului până în luna martie, inclusiv, s-au înregistrat în sistem aproximativ 50 mii de persoane, cu 22% mai puţin faţă de anul precedent​.


Secțiune Știri sub articolul principal



Știri recente din categoria Actualitate

Actualitate

Ce se poate construi fără autorizație în 2026 în România: Ce prevede noul Cod al Urbanismului

Bogdan Ilea

Publicat

în

Ce se poate construi fără autorizație în 2026 în România: Ce prevede noul Cod al Urbanismului De la 25 august 2026, România are un nou cadru legislativ în materie de urbanism și construcții. Codul amenajării teritoriului, urbanismului și construcțiilor schimbă inclusiv regulile pentru lucrările care pot fi executate fără autorizație de construire. Cea mai importantă […]

Citește mai mult

Actualitate

Un fost președinte executiv al UDMR, decedat în condiții dramatice, propus cetățean de onoare post-mortem al municipiului Aiud

Ioana Oprean

Publicat

în

Un fost președinte executiv al UDMR, decedat în condiții dramatice, propus cetățean de onoare post-mortem al municipiului Aiud Pe ordinea de zi a ședinței ordinare de joi, 17 septembrie 2026, a Consiliului Local Aiud se află și un proiect de hotărâre privind acordarea post-mortem a titlului de Cetățean de onoare al Municipiului Aiud lui Takács […]

Citește mai mult

Actualitate

Cum este organizat învățământul militar liceal din România: Cinci colegii, o singură rețea

Ioana Oprean

Publicat

în

Cum este organizat învățământul militar liceal din România: Cinci colegii, o singură rețea În România funcționează, în prezent, cinci colegii naționale militare, toate aflate în subordinea Ministerului Apărării Naționale (MApN). Rețeaua este construită ca o verigă de pregătire între învățământul gimnazial și instituțiile militare de învățământ superior, având rolul de a forma elevi atât din […]

Citește mai mult