CEDO: Despăgubiri de 25.000 de euro pentru Arhiepiscopia Catolică din Alba Iulia

CEDO a sancţionat statul român pentru nerestituirea uneia dintre cele mai bogate colecţii de cărţi vechi confiscate în timpul comunismului – Biblioteca Batthyaneum şi Institutul de astronomie. Potrivit hotărârii, Arhiepiscopia Catolică din Alba Iulia va primi suma de 15.000 de euro cu titlu de prejudiciu moral şi 10.000 de euro cheltuieli de judecată.

Arhiepiscopia de Alba Iulia a revendicat imobilul care găzduieşte cele două instituţii, pe baza Ordonanţei de urgenţă a Guvernului 13/1998 privind restituirea unor bunuri imobile care au aparţinut comunităţilor cetăţenilor aparţinând minorităţilor naţionale din România.

CEDO a constatat că timp de aproape 14 ani, de când Arhiepiscopia a început procedura prevăzută în actul normativ, nu a fost luată nicio decizie care să fie adusă la cunoştinţa petentului, absenţa unei acţiuni pentru restituirea unor bunuri de patrimoniu de mare valoare culturală şi istorică fiind cu atât mai greu de înţeles, potrivit hotărârii de marţi a Curţii.

”A existat o încălcare a Art.1 al Prot. Nr.1 (protecţia dreptului de proprietate). Comunitatea religioasă a dorit să recupereze, în baza unei Ordonanţe de Urgenţă adoptată în 1998, proprietatea bunurilor confiscate de către autorităţile române în timpul perioadei comuniste. Curtea a constatat că, la mai bine de 14 ani de la demararea procedurii prealabile prevăzute de respectiva reglementare, nicio decizie nu a fost adusă la cunoştinţa reclamantei, lăsând-o într-o situaţie de incertitudine în privinţa bunurilor respective. Curtea a găsit această inacţiune greu de înteles având în vedere importanţa culturală şi istorică a patrimoniului. (…)

În fapt. Reclamanta, Arhiepiscopia Catolică Alba Iulia, este o organizaţie religioasă cu sediul în Alba Iulia. La data de 31 iulie 1798, reclamanta a beneficiat de o donaţie având ca obiect Institutul de astronomie şi o bibliotecă compusă dintr-o bogată colecţie de lucrări vechi şi de valoare – Biblioteca Batthyaneum. Conform voinţei donatorului, biblioteca şi institutul trebuiau să rămână deschise publicului larg şi nu doar persoanelor catolice şi nu puteau fi mutate din Alba Iulia.

Până în 1947, an în care autorităţile comuniste au închis clădirea, reclamanta a fost singura posesoare a acestor bunuri. Ulterior, biblioteca a fost plasată sub administrarea Bibliotecii Centrale de Stat. După căderea comunismului, a fost adoptată Ordonanţa de Urgenţă nr. 13/1998 privind restituirea imobilelor confiscate după 1940, printre care se numărau şi Institutul de astronomie şi Biblioteca Batthyaneum. Reglementarea prevedea întocmirea unei comisii formate din reprezentanţi ai Guvernului şi ai comunităţilor interesate în vederea examinării cererilor acestora din urmă şi restituirea bunurilor confiscate.

După o procedură care a durat ani intregi, cererea reclamantei a fost respinsă într-un final printr-o hotărâre a Curţii de Apel Alba Iulia în octombrie 2003. În ciuda numeroaselor cereri a reclamantei, aceasta nu a fost pusă în posesia Institutului de astronomie şi a Biliotecii Batthyaneum până în prezent.

Curtea a constatat că acea comisie comună care trebuia întocmită pentru realizarea transferului de bunuri nu a fost niciodată stabilită. Lipsa unei date limită şi a procedurii de realizare a transferului de bunuri, precum şi lipsa unei căi de atac în prevederile Ordonanţei de Urgenţă au contribuit la favorizarea unei proceduri anevoioase care a diminuat speranţa legitimă a reclamantei ca problema statutului juridic al acestor bunuri să fie în final rezolvată.

De asemenea, nici cea de-a doua comisie căreia i-a fost transferată competenţa soluţionării acestei probleme nu a adus la cunoştinţa reclamantei soluţionarea cererii sale. Datorită faptului că nu există niciun motiv valid pentru inacţiunea statului român care a dus la eşecul implementării Ordonanţei de Urgenţă nr.13/1998, Curtea consideră că incertitudinea în privinţa statutului acestor bunuri care a durat mai bine de 14 ani şi care a afectat Arhiepiscopia Catolică din Alba Iulia este cu atât mai greu de înteles cu cât trebuie luată în considerare şi importanţa culturală şi istorică a patrimoniului în cauză. În concluzie, a existat o încălcare a art. 1 al Prot. Nr.1.”, se arată în Hotărârea CEDO.

Secțiune Știri sub articolul principal

Urmăriți Ziarul Unirea și pe  GOOGLE ȘTIRI