Ce spun experții despre criza socială cauzată de panemdie? Analiza unui absolvent al Universității din Alba Iulia, expert în securitate internațională, cu un CV impresionant

Felix Staicu, co-fondator al agenţiei educative Intel4Patriam, orginiar din județul nostru, a absolvit în urmă cu 6 ani Facultatea de Drept din cadrul Universității „1 Decembrie 1918” din Alba Iulia și este expert în drept internațional și studii de securitate.

El a făcut o analiză cu privire la criza socială pe care perioada pandemiei o creează deoarece psihologia umană este sensibilă la panică, precum și la schimbările bruște ce au loc în jurul nostru, acest lucru ducând la o scădere bruscă a gândirii criticte, fapt ce se poate ascunde în spatele diverselor teorii conspiraționiste, care circulă pe internet.

„În timpul acestei crize sociale cauzate de pandemie, dezinformarea funcţionează la capacitate maximă, deoarece psihologia umană este sensibilă la panică şi la schimbări bruşte ale realităţii, rezultatul fiind o scădere bruscă a gândirii critice, implicit o lărgire a filtrului prin care trecem informaţiile şi decidem ce este adevărat sau fals.

Suntem asaltaţi cu informaţii pe toate canalele, studii, statistici, declaraţii ale politicienilor, ale aşa-zişilor medici. În acelaşi timp, suntem bombardaţi pe social media de informaţii manipulate de o reţea bine pusă la punct de conturi false şi agitatori care se folosesc de anumite impulsuri psihologice binecunoscute ale românilor pentru a lansa în spaţiul online acuzaţii, frică şi violenţă. Aceştia manipulează algoritmii reţelelor de socializare pentru a prinde popularitate rapid şi a deveni cât mai vizibili pe Feed”, spune expertul.

Felix Staicu are un CV impresionant: a fost într-un schimb de experiență, timp de un semestru, la Universitatea din Linz, Austria. După absolvirea facultății de Drept din Alba Iulia, a terminat masterul la Universitatea de Sud din Danemarca. De asmenea, a urmat cursurile de limbă chineză la Univeristatea din Beijing, după care a fost lucrat timp de 6 luni, la Ambasada României din China, printr-un program de internship.

Conform analizei sale, în România, un subiect ”uşor de manipulat este religia”, iar acesta este de multe ori exploatat pentru „a introduce nelinişte şi a manevra grupuri ale societăţii pentru a se ataca” reciproc.

Un element nou al războiului informaţional care a explodat în această perioadă este transmiterea mesajelor private adresate direct persoanei pe numele său, mesaje care de obicei vin de la persoane din agendă, reiese din document.

„Aceste mesaje au un efect mult mai mare decât informaţiile care circulă liber prin alte reţele sociale, deoarece mesajele sunt adresate direct receptorului, şi la sfârşitul acestora este poziţionat îndemnul de a distribui mai departe, tot în privat, cunoştinţelor tale. Aceste mesaje mizează pe dorinţa de implicare şi solidaritate, dar în final ajung să facă mai mult rău decât bine. Aceste mesaje pot conţine leacuri minune, spre exemplu folosirea uscătorului de păr pentru a ucide coronavirusul sau ingestia de diferite alimente sau ierburi pentru protecţie, pot conţine teorii ale conspiraţiei, spre exemplu: virusul este o armă biologică creată de Statele Unite sau China sau Iran, declaraţii video ale unor aşa-zişi medici, care la rândul lor îndeamnă la anumite măsuri sau ‘demonstrează’ că acest virus de fapt este neadevărat”, precizează autorul analizei.

Potrivit acestuia, WhatsApp a luat măsuri împotriva acestui fenomen, blocând transmiterea mesajelor către mai multe persoane în acelaşi timp, pentru a limita efectele dezinformării. Pe de altă parte, o multitudine de clipuri video circulă pe YouTube sau prin canale private, editate profesional şi subtitrate, „fiind menite să se propage cât mai departe”.

Intel4Patriam pledează pentru folosirea gândirii critice, subliniind că o dezinformare „porneşte de la titlu”, iar atunci când acesta este „senzaţional şi provoacă sentimente de ură, violenţă sau diviziune”, conţinutul este probabil manipulat.

„Să înţelegem de fapt că dezinformarea nu este neapărat o minciună, ci poate să se manifeste prin multe forme, spre exemplu o mixtură de adevăr şi minciună, un adevăr exagerat sau o scoatere din context. Un pas foarte important este verificarea surselor, dacă un articol menţionează o informaţie şi nu dă o sursă oficială, aceasta nu are valoare. Cel mai important lucru pe care îl putem face cu toţii este să intrăm într-o carantină digitală şi să nu răspândim informaţia. Doar aşa putem încetini propagarea excesivă a ştirilor false şi ne putem proteja pe noi şi pe apropiaţii noştri de informaţii care sunt manipulate”, se menţionează în studiu.

Surse: Agerpres

Secțiune Știri sub articolul principal

Urmăriți Ziarul Unirea și pe  GOOGLE ȘTIRI