Ce se întâmplă când profesorii ajung bătaia de joc a guvernanţilor?

De curând, social democraţii din Alba Iulia au organizat o întâlnire în cadrul căreia s-a discutat noua lege a educaţiei, în prezenţa dascălilor de la mai multe şcoli din municipiu, iar din partea gazdelor au luat parte la reuniune Ioan Dîrzu, preşedintele PSD Alba, împreună cu alţi lideri PSD – Marcela Dărămuş, Ioan Florea, Dorin Sandea şi Maria David. Cei prezenţi au remarcat ceea ce desigur am văzut cu toţii de ceva timp: iată că după ce investitorii se luptă pentru a supravieţui cu guvernanţii – care spun că prin măsurile lor le întind o mână de ajutor, dar în realitate le pun beţe în roate, iată că acum dreptul la sănătate şi la educaţie al românilor e călcat în picioare de cei aflaţi la cârma ţării. Aşa cum spunea şi Ioan Dîrzu, dezgustaţi de indiferenţa statului, anul trecut şi-au părăsit ţara 370.000 de români. „Guvernul trebuie să redea demnitatea dascălilor, iar învăţământul are nevoie de o atenţie specială din partea guvernanţilor şi mai ales de continuitate”, a spus liderul PSD Alba. Ioan Florea, consilier judeţean PSD a remarcat că „cel puţin două categorii – profesorii şi medicii – au fost umilite fără nici o urmă de regret din partea guvernanţilor. Acum pleacă din ţară specialiştii, dincolo de graniţe sunt foarte apreciaţi, în timp ce la noi sunt loviţi fără milă de guvernanţi. Avem un preşedinte care nu ne mai reprezintă – nu mai avem relaţii de colaborare cu partenerii externi, nu mai avem prieteni şi din această cauză suferim cu toţii”. La rândul său, Dorin Sandea a amintit faptul că „odată cu statutul de titular în învăţământ un profesor îşi pierde şi motivaţia pentru o muncă asiduă la catedră. Din păcate, scade nivelul de educaţie şi de cultură al populaţiei, asta în timp ce în întreaga lume se susţine obligativitatea liceului. Anul trecut, în Alba au fost închise sau comasate peste 30 de unităţi şcolare”. Marcela Dărămuş, liderul femeilor social democrate din judeţ s-a declarat împotriva experimentelor la care recurg guvernanţii prin noua lege a educaţiei. Mai mulţi profesori prezenţi la întâlnire au susţinut că în noua lege a educaţiei nu se spune nimic despre obligaţiile elevilor, în timp ce în şcoli domneşte un haos general. O altă aberaţie, aşa cum au susţinut participanţii la dezbatere, este considerată şi reducerea la jumătate a numărului de ore, prin cuplarea disciplinelor, ceea ce va duce la înjumătăţirea efectivului dascălilor. În ceea ce priveşte probele de competenţă pe care elevii din clasele a VIII-a le vor susţine s-au adus în discuţie Testele PISA, care erau de actualitate în Franţa anilor 70 – 80, apoi au fost aruncate la gunoi, dar…le-au „recuperat” guvernanţii noştri. Se doreşte să avem un popor slab educat, care să nu gândească şi să nu îndrăznească să-i judece pe cei aflaţi acum la putere, au susţinut cei prezenţi. „Am lucrat 47 de ani în învăţământ, am avut profesori de elită, iar acum o văd pe Oana Badea vorbindu-le dascălilor! Ea e învăţătoare, deci de pe această poziţie li se adresează lor, nu de pe cea de profesor! Dacă ea lucrează la metodologia legii educaţiei va fi jale! Nicolae Iorga spunea: dacă vrei să distrugi o naţiune, distruge-i educaţia!”, a precizat o respectabilă doamnă pensionară, fost profesor de limba română. Cei care au elaborat-o au spus de mai multe ori că noua lege a educaţiei se bazează pe ceea ce poate face elevul, folosindu-şi toate cunoştinţele. O viziune extrem de generoasă în aparenţă, dar care are punctele ei slabe. Nu poţi să nu te întrebi dacă nu cumva cunoştinţele creează competenţe şi nicidecum invers. Problema care trebuie discutată este în ce măsură ceea ce înveţi poate fi reactivat şi folosit în viaţă. Observă oare cineva diferenţele uriaşe dintre rezultatele obţinute la un colegiu naţional şi cele de la liceu industrial? Totuşi, diplomele au aceeaşi greutate! A luat cineva în calcul curba de efort a elevului? Pot da acelaşi randament, pentru ore multe şi grele, în zilele de vineri, la fel ca în cele de luni? A studiat cineva modelul aplicat pe scară largă în Franţa, care plasează una din cele două zile libere din săptămînă miercurea, nu sâmbăta? Ne interesează cu adevărat dozarea efortului elevilor sau mai degrabă economia în alocările bugetare? În final, dar nu în ultimul rând, guvernanţii au decis ca personalul din Educaţie să fie plasat pe o treaptă de salarizare inferioară altor categorii profesionale pentru simplul motiv că un dascăl poate avea o a doua slujbă sau poate medita elevi, regulă valabilă doar pentru unii profesori. Cu siguranţă nota de plată pentru atitudinea guvernanţilor de azi se va achita în viitor, iar modul de a trata acest domeniu, al educaţiei, atât de sensibil la calitate lasă şi va lăsa urme adânci. Astăzi merge şi aşa. Dar mâine? (A.D.T.)

Secțiune Știri sub articolul principal

Urmăriți Ziarul Unirea și pe  GOOGLE ȘTIRI