Care este peștera din județul Alba, care se mândrește cu cea mai mare colonie de lilieci din Europa: Din cauza distrugerii sistemului de acces, nu mai poate fi vizitată în interior

Care este peștera din județul Alba, care se mândrește cu cea mai mare colonie de lilieci din Europa: Din cauza distrugerii sistemului de acces, nu mai poate fi vizitată în interior

Peştera Huda lui Papară din Trascău este una dintre cele mai spectaculoase din Munţii Apuseni. Legenda spune că aici se ascund și Solomonarii, magicienii care controlează vremea.

Din păcate, din cauza distrugerii sistemului de acces, nu mai poate fi vizitată în interior de câţiva ani.

Cu toate acestea, peisajul sălbatic şi spectaculos al zonei face ca peştera să fie o destinaţie turistică pentru mii de persoane în fiecare an. Huda lui Papară deţine şi câteva recorduri care o diferenţiază de alte obiective.

Peştera Huda lui Papară cumulează toate superlativele pentru grupa Munţilor Trascău din Apuseni: cea mai lungă, cea mai denivelată, cea mai dificilă, cu cea mai mare sală, cu cea mai înaltă galerie, cu cel mai lung curs subteran, cu cel mai mare debit, cu cea mai mare cascadă, cu cea mai mare colonie de lilieci din Europa, cu cele mai lungi şi mai numeroase excentrite (stalactite crescute strâmb) şi cu cel mai mare depozit de chiropterit (excremenete de lilieci) din România.

Peștera se află pe teritoriul satului Sub Piatră, comuna Sălciua, județul Alba, în partea de nord-vest a Munților Trascăului, la obârșia pârâului Valea Morilor, afluent pe dreapta al Arieșului. Altitudinea absolută este de 567 m. Este cea mai lungă peșteră din Munții Trascăului. Se poate ajunge la ea pe drumul național DN75 Turda-Câmpeni, până în localitatea Sălciua de Jos, iar de aici pe drumul comunal asfaltat, circa 5 km până în cătunul Sub Piatră.

Cea mai mare faună de lilieci din Europa

În Peştera Huda lui Papară se află cea mai bogată faună chiropteră din Europa, cea mai mare colonie de lilieci de pe bătrânul continent. În anii 2007-2008, cercetătorii au descoperit aproximativ 84.000 de lilieci din nouă specii.

Numărul cel mai mare de lilieci este dat, în special de 4 specii. Una dintre acestea formează colonii de până la 750 de exemplare, care, de asemenea, reprezintă un record european.

Potrivit estimărilor, peştera ar avea peste 60 de vagoane de chiropterit, fiind şi din acest punct de vedere un record în ţară.

De unde provine denumirea peșterii

Huda este un regionalism ce înseamnă cale îngustă, groapă, gaură în pământ, peşteră sau adăpost. Papară poate avea la origine latinul ”papa” ce înseamnă conducator religios, preluat în limbile ”barbare” papar.

Deci Huda lui Papară ar putea înseamna adăpostul, casa conducatorului religios. În preistorie şi în vremea dacilor peştera a fost folosită ca locuinţă şi loc de cult. Au fost identificate urme ale omului preistoric, resturi de unelte de piatră neslefuite care ar putea aparţine omului de Neanderthal, potrivit adevărul.ro.

Legenda spune, de asemenea, că Zamolxes, zeul dacilor, s-a retras într-o peşteră din Trascău, cea mai mare şi mai vizibilă. Aceasta ar putea fi Huda lui Papară. Preluat din latină şi modelat în română a rezultat numele de Huda lui Papară.

Legenda Solomonarilor de la Huda lui Papară

Solomonarul sau șolomonarul este unul dintre cele mai enigmatice personaje ale mitologiei populare românesti. Stăpani ai vânturilor și călători prin nori, șolomonarii trăiesc în poveste, dar și prin pădurile Bucovinei sau prin cătunele Apusenilor. Ei sunt inițiați în științele astrologiei, ale prezicerii viitorului, dar mai ales în stăpânirea tuturor fenomenelor meteorologice.

Secțiune Știri sub articolul principal

Urmăriți Ziarul Unirea și pe  GOOGLE ȘTIRI