Căpşunile – sănătatea are culoare roşie. Fructe autohtone, folosite în numeroase leacuri de mare efect

Căpşunile – sănătatea are culoare roşie. Fructe autohtone, folosite în numeroase leacuri de mare efect

Ne încântă simţurile cu aroma, cu gustul şi culoarea lor, fiind un adevărat simbol al bogăţiei şi frumuseţii verii. Fructe autohtone ce cresc pe aceste locuri din vremuri imemorabile, căpşunile sunt foarte bine cunoscute în medicina noastră populară, care foloseşte nu doar fructele, ci şi frunzele şi chiar rădăcinile plantei, în numeroase leacuri de mare efect.

Fructe de „top” pe întreg mapamondul, căpşunile şi-au depăşit calitatea strictă de alimente, intrând vertiginos şi în zona cosmeticelor. Se pare că aroma lor stimulează în mod special cumpărătorii, aşa că au apărut parfumuri, creme şi geluri cu aromă de căpşuni, ba chiar şi gumă de mestecat, pastile şi chiar creioane sau radiere cu miros de căpşuni.

Căpşunile în consumul curent

Doza minimă pentru a obţine beneficii de pe urma administrării acestor fructe este de 150 de grame pe zi. De altfel, aceasta este şi porţia zilnică minimă recomandată de nutriţionişti, fie că este vorba de căpşuni, fragi, vişine, cireşe sau zmeură. Deja, în această doză, fructele încep să aibă efectele de prevenire a bolilor scontate. Pentru a vindeca, însă, anumite afecţiuni, este necesar să mărim mult doza şi să stabilim un anumit interval de timp de administrare.

Cura cu căpşuni

Se consumă zilnic 1-1,5 kilograme de căpşuni, în mai multe reprize, cu aproximativ 30 de minute înaintea meselor principale. Se mănâncă fructele bine spălate, din care s-au îndepărtat toate părţile stricate sau intrate în fermentaţie. O cură de căpşuni durează minimum 7 zile şi maximum o lună, dar de cele mai multe ori este limitată de perioada în care găsim aceste fructe proaspete, care nu durează mai mult de trei-patru săptămâni.

Boli prevenite cu ajutorul căpşunilor

*Degenerescenţa maculară. Conţinutul mare de pigmenţi şi de vitamine din căpşuni, în special vitamina C şi vitaminele din complexul B, le recomandă ca şi un excelent mijloc de prevenire al acestei afecţiuni degenerative. Persoanele care consumă căpşuni şi alte fructe de culoare roşie sau neagră (culoarea indică prezenţa anumitor pigmenţi), de măcar 5 ori pe săptămână, au un risc de a face degenerescentă maculară cu 36% mai scăzut decât persoanele care consumă foarte rar sau deloc aceste fructe.

*Artrita reumatoidă. Căpşunile sunt extraordinar de bogate în vitamina C, vitamină considerată printre cei mai puternici agenţi de prevenire a bolii reumatice. O suplimentare a vitaminei C din alimentaţie atrage după sine o reducere la peste 40% a frecvenţei puseurilor reumatice. O porţie dublă de căpşuni, adică de 300 grame consumate zilnic, asigură mai mult decât dublul necesarului zilnic de vitamina C.

*Boala coronariană şi infarctul miocardic. Pigmenţii antocianici din componentă acestor fructe nu le dau doar culoarea roşie, bine cunoscută, ci au şi un efect protector asupra inimii şi a vaselor de sânge, împiedicând depunerile de grăsimi de pe arterele coronare şi prevenind astfel îmbolnăvirile. Apoi, substanţele care dau mirosul aromatic atât de apetisant al căpşunilor (numite fenoli) au efect antiinflamator şi tonic cardiac, stimulând contracţiile ritmice ale inimii şi prevenind tulburările. Curele de vară cu căpşuni sunt, aşadar, un excelent mijloc pentru a preveni bolile cardiace şi vasculare.

Tratamente interne

*Colesterol şi trigliceride mărite. Un kilogram de căpşuni consumat zilnic asigură mai mult de 100% din necesarul de fibre alimentare de care are nevoie organismul uman. Fibrele alimentare sunt substanţe nedigerabile, care au un rol benefic pentru organism, între altele ajutând la reducerea nivelului colesterolului şi al trigliceridelor din sânge. Persoanele care consumă, vreme de 3 săptămâni, căpşuni în doze suficiente, înregistrează o scădere a nivelului colesterolului total şi al colesterolului negativ (LDL), cu peste 12%. Se pare că efectul hipocolesterolemiant este mai intens la femei decât la bărbaţi.

*Adjuvant în hipertensiune. Căpşunile au un conţinut de potasiu şi de magneziu semnificativ, iar în doze de peste un kilogram, consumate zilnic, se transformă într-un medicament cu efect reglator al tensiunii excepţional. În plus, fiind şi foarte bogate în apă, căpşunile au şi un efect puternic diuretic, ajutând şi pe această cale la normalizarea tensiunii arteriale. Se ţin cure de minimum două săptămâni, care se recomandă şi contra aritmiei cardiace şi a anginei pectorale, potasiul şi magneziul din compoziţia acestor fructe transformându-le, atunci când sunt consumate în cantităţi suficiente, într-un veritabil „aspacardin” (medicament anti-aritmic clasic) natural.

*Adjuvant contra varicelor. Se ţine o cură de minimum două săptămâni, timp în care se consumă 1-1,5 kilograme de căpşuni proaspete pe zi. Odată terminat sezonul de căpşuni, tratamentul poate continuă şi cu alte fructe roşii, cum ar fi cireşele şi vişinele, zmeură său coacăzele, toate conţinând substanţe cu efecte benefice asupra vaselor de sânge în general şi asupra venelor în special.

*Reumatism. Căpşunile sunt în topul celor mai bune antireumatice, consumul lor ducând la scăderi semnificative ale puseelor reumatice, a inflamării articulaţiilor, a pierderii elasticităţii acestora etc. Şi fenolii, substanţele care dau aroma căpşunilor, au efecte antiinflamatoare articulare comparabile cu cele ale unor medicamente de sinteza, cum ar fi ibuprofenul, ketoprofenul etc. Pentru tratarea artritei reumatoide, a artrozei, a bolilor reumatice în general, se recomandă cură de căpşuni, în care se consumă minimum 800 de grame de fructe pe zi, pe o perioadă de 2-4 săptămâni.

*Gută. Se consumă câte 1-1,5 kilograme de căpşuni zilnic, pe o perioadă de timp de minimum 21 de zile. Este o cură simplă, dar care mobilizează puternic sărurile acidului uric din ţesuturi şi ajută la eliminarea lor prin urină. În plus, prin efectul său antiinflamator, cură cu căpşuni ajută la rărirea, până la eliminare, a crizelor de gută, la redobândirea aspectului normal şi a mobilităţii articulaţiilor afectate.

*Constipaţie, constipaţie cronică. Acizii organici şi zaharurile complexe din aceste fructe ajută la normalizarea florei intestinale, în timp ce fibrele alimentare acţionează ca un piston, împingând materiile reziduale din intestin. Ca atare, cura cu căpşuni este unul din cele mai simple şi cele mai eficienţe mijloace pentru a scăpa de constipaţie. Se consumă, cu 30 de minute înaintea micului dejun şi a cinei, câte o porţie consistentă (de minimum 400 de grame) de căpşuni, eventual amestecate cu puţină miere lichidă. Tratamentul durează măcar 10 zile şi poate fi reluat, după o pauză de 4 zile, dacă simţim nevoia.

*Obezitate, supraponderalitate. Un kilogram de căpşuni are doar 350 de calorii, adică echivalentul a două felii de caşcaval sau a jumătate dintr-o porţie de tort. În plus, căpşunile conţin în proporţie de 13% fibre alimentare, adică acele substanţe nedigerabile care dau senzaţia de saţietate şi care „curăţă” organismul de toxine. Din aceste motive, cura de căpşuni este un mijloc foarte eficient pentru a luptă cu kilogramele în plus. Înaintea fiecărei mese, se consumă câte 300 de grame (adică două pahare) de căpşuni, bine spălate, iar între mese, dacă ni se face foame, consumăm, de asemenea, căpşuni, eventual un iaurt cu căpşuni (preparat în casă). Cura durează minimum trei săptămâni, nu este deloc greu de ţinut şi duce la pierderea a aproximativ cinci kilograme din greutatea corporală, kilograme care nu vor mai fi puse la loc dacă se menţine o dieta echilibrată, cu multe fructe.

*Litiaza renală. Se consumă în fiecare zi câte un kilogram de căpşuni, de preferinţă în cursul dimineţii şi la prânz, pe o perioadă de minimum două săptămâni. Căpşunile sunt foarte bogate în apă, au efect diuretic şi ajută la mărunţirea unor calculi (în special a uraţilor). Ca atare, această cură este recomandată mai ales contra microlitiazei renale, dar şi ca adjuvant în litiaza cu uraţi.

*Adjuvant în diabet. Se consumă câte 300 de grame de căpşuni zilnic, pe o perioadă cât mai lungă de timp. Încă nu se ştie de ce, dar acest tratament simplu ajută la stabilizarea valorilor glicemiei – un element de maximă importanţă la diabetici, mai ales la cei insulino-dependenti. Mai mult, această cură cu căpşuni previne bolile cardiovasculare, care sunt principala şi cea mai periculoasă complicaţie a diabeticului.

*Intoxicaţie tabagică. Se consumă zilnic câte un kilogram de căpşuni, în cure de cât mai lungă durată. Este un tratament puternic de dezintoxicare, care se pare că reduce şi dependenţa de nicotină, dar în primul rând „repară” daunele produse de gudroanele şi de celelalte substanţe nocive din tutun. Căpşunile anihilează mare parte din radicalii liberi puşi în circulaţie de fumat, împiedică mutaţiile celulare care conduc la apariţia diferitelor forme de cancer, ajută la menţinerea sănătăţii vaselor de sânge afectate de către fumul de ţigară inhalat.

*Îmbătrânirea prematură. Căpşunii sunt printre cele mai puternice alimente pentru stoparea şi chiar pentru „inversarea” proceselor de îmbătrânire. În principal, ei ajută la menţinerea sănătăţii sistemului nervos, protejând în special memoria. Apoi, ele ajută la menţinerea sănătăţii articulaţiilor şi a vaselor de sânge, precum şi a tonusului muscular. Pe timpul sezonului, se ţin tratamente de până la patru săptămâni, timp în care se consumă minimum jumătate de kilogram de căpşuni pe zi.

*Sarcina. Căpşunile sunt printre alimentele ideale în timpul sarcinii, deoarece asigură necesarul câtorva vitamine (în special vitamina C şi vitaminele din complexul B) necesare dezvoltării foetusului, precum şi o parte din necesarul de minerale (potasiu, magneziu, mangan etc.). Pe urmă, căpşunile sunt un excelent preventiv pentru multe din afecţiunile care pot afecta femeia în timpul stării de graviditate, cum ar fi varicele, hipertensiunea, infecţiile şi litiază urinară. Pe timpul sezonului, se recomandă consumul a minimum 400 de grame de căpşuni zilnic.

*Avitaminoză C. O doză de doar 150 de grame de căpşuni asigură aproximativ 140% din necesarul de vitamina C al unui adult. Persoanele care au un deficit din această vitamină vor consuma câte 400 de grame de căpşuni, minimum, vreme de două săptămâni. Această „supradoză” de vitamina C este extrem de favorabilă în afecţiuni cum ar fi alergia, astmul, virozele respiratorii, afecţiunile însoţite de febră şi de inflamaţie, în general.

*Lipsa de magneziu. Un kilogram de căpşuni consumat zilnic conţine mai mult decât necesarul cotidian din acest mineral. Se recomandă, aşadar, o cură de 2-3 săptămâni, timp în care se consumă minimum 1 kilogram de căpşuni pe zi, pentru tratarea deficienţei de magneziu. Între altele, este şi un tratament valoros pentru alte afecţiuni conexe cu lipsa de magneziu, cum ar fi spasmofilia, lipsa de calciu, aritmia cardiacă.

Utilizări externe

*Tartru dentar. Se consumă dimineaţa şi seara, înainte de a ne spăla pe dinţi, câte 100 de grame de căpşuni. Fructele vor fi mestecate cât putem de mult, aşa încât acizii organici din compoziţia lor să între în contact cu tartrul dentar cât mai mult timp posibil, favorizând eliminarea sa, dar fără a afecta smalţul dinţilor (dentina). Este important ca la 30 de minute după ce am făcut acest tratament să ne spălăm pe dinţi, din două motive: pentru a elimina complet tartrul „atacat” de substanţele organice din căpşuni şi pentru a evită afectarea ulterioară a dinţilor de către zaharurile din aceste fructe.

*Gingivita. Taninurile conţinute de căpşuni au un efect vindecător asupra gingiilor, ajutând la eliminarea inflamaţiilor, reducând sângerările (au o acţiune cicatrizantă) şi combătând infecţiile fungice la acest nivel. Se mestecă, îndelung, câte 100 de grame de căpşuni, dimineaţa şi seara.

Remedii cu frunze şi rădăcini de căpşuni

*Pulberea. Rădăcina sau funzele uscate se macină fin cu râşniţa electrică de cafea, până devin o pulbere fină. Se păstrează într-un borcan închis ermetic, pe cât posibil la întuneric, pentru a nu se degrada principiile active. Din această pulbere se administrează câte 2-4 linguriţe rase pe zi, pe stomacul gol, cu puţină apă.

*Infuzia combinată. Se pun 4 linguriţe de frunze uscate de căpşuni la macerat în jumătate de litru de apă, vreme de 8-10 ore, după care se filtrează. Lichidul rezultat se pune deoparte, iar planta rămasă după filtrare se fierbe în încă jumătate de litru de apă, vreme de cinci minute, după care se lăsa să se răcească şi se filtrează. În final, se amestecă cele două extracte, obţinându-se aproximativ un litru de infuzie combinată, care se bea pe parcursul unei zile.

Câteva recomandări terapeutice

*Diaree, infecţie intestinală. Se administrează infuzia combinată de frunze de căpşuni, din care se beau câte 2-4 căni pe zi, până la dispariţia simptomelor. Tratamentul vă fi început la minimum 6 ore de la declanşarea diareei, aşa încât să dea răgazul să poată fi evacuate din intestin toate materiile nocive.
Infuzia combinată de frunze de căpşuni conţine un procent ridicat de taninuri, care precipită cu microorganismele parazite din intestin, distrugându-le. Cresc consistenţa materiilor fecale din colon şi stopează prompt diareea.

*Cistita cu sângerări. Se administrează, de asemenea, infuzia combinată de frunze de căpşuni, câte 0,5 – 1 litru pe zi. Este un adjuvant excelent la terapia medicamentoasă, care accelerează cicatrizarea epiteliilor lezate de infecţie, are efect antiinflamator urinar şi un efect antibiotic destul de puternic, mai ales contra E.Coli.

*Febră, răceală. Se ia pulbere de rădăcină de căpşuni, câte un sfert – o jumătate de linguriţă, la două ore. Are efect febrifug blând, reduce inflamaţia şi catârul căilor respiratorii. În cazul răcelilor, suplimentar se face şi gargară cu infuzia combinată de frunze de căpşuni, pentru combaterea tusei şi pentru a ajuta la expectoraţie.

*Reumatism. În paralel cu tratamentul cu căpşuni proaspete se administrează şi infuzia combinată de frunze de căpşuni, care are, şi ea, un efect puternic antiinflamator şi protejează articulaţiile de procesele degenerative. În plus, infuzia combinată de frunze de căpşuni compensează efectul puternic laxativ al fructelor (care poate produce deranjamente intestinale) şi intensifică efectul diuretic şi depurativ al acestora.

Secțiune Știri sub articolul principal

Urmăriți Ziarul Unirea și pe  GOOGLE ȘTIRI