Camera Deputaților: Judecătorii CCR pot fi urmăriți penal, arestați, percheziționați sau trimiși în judecată doar cu încuviințarea plenului Curții

Camera Deputaților a adoptat, marți, propunerea legislativă potrivit căreia judecătorii de la Curtea Constituțională nu vor putea fi urmăriți penal, reținuți, arestați, percheziționați sau trimiși în judecată fără încuviințarea plenului CCR. Propunerea a fost adoptată  cu 178 voturi pentru, 38 contra și 51 de abțineri.

Proiectul de lege a fost inițiat de deputatul minorităților naționale Adnagi Slavoliub și modifică, în acest sens, legea de organizare și funcționare a Curții Constituționale.

Inițiativa legislativă prevede și că mandatul de judecător încetează de drept în cazul unei decizii definitive de condamnare.

„Judecătorii Curții Constituționale nu pot fi urmăriți penal, reținuți, arestați, percheziționați sau trimiși în judecată decât cu încuviințarea plenului CCR, la cererea ministrului Justiției, sesizat de procurorul general al Parchetului de pe lângă ÎCCJ. Încuviințarea se dă cu votul a două treimi din numărul judecătorilor Curții, după ascultarea judecătorului în cauză”, se arată în proiect.

Acesta mai prevede că, pentru infracțiuni săvârșite de judecătorii CCR, urmărirea penală și trimiterea în judecată se fac numai de către Parchetul de pe lângă ÎCCJ, iar competența de judecată aparține Înaltei Curți.

„În caz de infracțiune flagrantă, judecătorii CCR pot fi reținuți și supuși percheziției, ministrul Justiției informându-l de îndată pe președintele Curții Constituționale și solicitând, dacă este cazul, încuviințarea pentru urmărirea penală și arestare”, mai menționează inițiativa legislativă.

Judecătorul trimis în judecată poate fi suspendat prin decizia plenului Curții Constituționale adoptată cu votul a două treimi din membrii CCR. Dacă este o decizie de achitare, suspendarea încetează, iar în cazul unei decizii definitive de condamnare, mandatul de judecător încetează de drept.

După încetarea mandatului ca urmare a expirării termenului pentru care a fost numit, judecătorul Curții Constituționale poate opta pentru intrarea în avocatură sau notariat fără examen, mai prevede proiectul.

Comisia juridică a dat raport favorabil cu amendamente.

Potrivit unui amendament depus de deputatul PSD Florin Iordache, „judecătorul care a fost numit pentru restul de mandat al unui alt judecător va putea fi numit, la reînnoirea Curții Constituționale, pentru un mandat complet de 9 ani”. Acest lucru nu este permis de legea în vigoare.

Acest amendament a fost argumentat prin faptul că textul inițial este conceput pentru perioada de început a Curții Constituționale — 1992, când mandatele judecătorilor aveau lungimi diferite, în scopul de a fi respectate prevederile constituționale privind lungimea de 9 ani a mandatului și înnoirea cu o treime a Curții, din 3 în 3 ani.

Deputatul USR Ion Stelian a spus, în plen, că partidul nu susține inițiativa legislativă pe motiv că instituie o super-imunitate judecătorilor constituționali. În replică, deputatul PSD Eugen Nicolicea a arătat că judecătorii CCR sunt numiți la propunerea unor instituții, cum ar fi Parlamentul, și trebuie să aibă același regim cu acestea.

Camera Deputaților este primul for sesizat, Senatul fiind decizional.

sursa: Agerpres

Secțiune Știri sub articolul principal

Urmăriți Ziarul Unirea și pe  GOOGLE ȘTIRI