Foto/Video| Micul Canion al României–Râpa Roşie: turnuri şi piramide unice în ţară, din roci vechi de 60 de milioane de ani
Râpa Roşie, rezervația naturală de lângă Sebeș, denumită şi micul canion al României
Râpa Roşie este o rezervaţie geologică spectaculoasă, singura rezervaţie de acest gen din România. Aflată la 3 km de orașul Sebeş, din județul Alba, Râpa Roşie, denumită popular și ”Micul canion al României”, se vede din satelit. Are milioane de riduri roşii şi e fascinaţia iubitorilor de aventuri cu parapanta. Oferă panorame până în zare, cu Munţii Făgăraş, are cele mai bizare trasee din judeţ şi ascunde la fel de multe poveşti ca orice conac bântuit.
Vorbim aici despre o scenografie naturală bizară, care te întâmpină încă de la poale cu poteci înguste și versanți amețitori, cu păduri impenetrabile, cu hăuri ce se cască la un pas distanță, cu grote înghesuite între turnulețe de argilă, sculptate parcă în gotic flamboaiant.
Profilul unic al rezervației e dat de alternanța argilelor roșii cu gresii cenușii, alcătuite în formațiuni slab cimentate. Este, de fapt, un microrelief creat prin eroziunea regresivă a unui torent ce a provocat în vechime o masivă alunecare de teren. Pe înţelesul tuturor, o mare surpare, o prăbuşire de soluri în continuă schimbare.
La poalele rezervaţiei Râpa Roşie, în terenul mlăştinos al albiei Secaşului, a fost descoperit scheletul fosilozat al unui dinozaur carnivor – „Velociraptor”, supradenumit „Balaurul bondoc”, datorită formei asemănătoare a unui curcan. Potrivit oamenilor de ştiinţă balaurul a trăit acum 68-74 milioane de ani. Tot la marginea Sebeşului a fost descoperit un alt dinozar lung de 10 metri, aşa-zisul „Maghiarosaurus dacus”.
Printre atracţiile Râpei Roşii se numără „Papucul”, un mare platou cu pajişte parcă decupat în formă de pantof, unde accesul e periculos dar de pe culmea căruia obţii privelişti minunate, şi „Gaura Hoţilor” , despre care a auzit aproape toată lumea din zona Sebeșului. Este o grotă săpată în roca nisipoasă a râpei, unde se găsesc nume scrijelite încă din secolul al XIX-lea şi care ascunde tot soiul de legende cu hoţi, haiduci şi aventurieri.
Legende legate de Râpa Roșie-”Gaura Hoților”
Cea mai credibilă dintre legendele spaţiului Gaura Hoţilor e despre un anume Lică „a lu Brânză”, al cărui singur talent era să se strecoare în spaţii înguste, ca o pisică. Muncea ca păstor la Râpa Roşie, pe care ajunsese să o cunoască bine.
Într-o dimineaţă, însă, o bancă din Sebeş a fost spartă. Hoţul, spunea poliţia, ar fi pătruns printr-o ferestruică prin care doar un copilaş putea să treacă. Fireşte, autorităţile l-au întemniţat pe Lică-Pisică, deşi niciun ban n-a fost găsit în timpul anchetei. Între timp, iubita lui Lică era văzută urcând mereu la Râpa Roşie. Astfel, lumea credea că la Gaura Hoţilor şi-ar fi ascuns Lică banii. S-a făcut şi acolo o acercetare, dar tot nimic…
După eliberare, Lică a plecat cu iubita în America, de unde, la scurt timp, au început să trimită familiei sume mari de bani. Cum a reuşit Lică-Pisică să câştige atât de mult într-un timp atât de scurt, nu se ştie. Dar umblă vorba că aceştia ar fi fost banii furaţi de Lică şi ascunşi în Gaura Hoţilor sau, cine ştie, în crăpăturile Râpei Roşii.
Coloane săpate timp ce milioane de ani
Deasupra coloanelor, dealul se continuă cu pajişti inverzite şi presărate cu pomi, într-o mare de verde, pată de culoare roşiatica părând aproape ireal de reală. Interesantă este o plimbare pe cursurile fără apă ale torenţilor care se ramifică pe sub versanţi: te poţi strecura ca un urs sau ca o felină pe sub trunchiuri căzute, printre liane sau mergând agale pe substratul orizontalizat al sedimentelor depuse în aceste albii de ape temporare. Pentru a ajunge în zona centrală, unde se pot observa cel mai bine detaliile geomorfologice, trebuie urmată poteca ce trece peste o asemenea vale de torent.
În zona rezervaţiei au fost descoperite fosile ale unor dinozauri. “Balaur bondoc” este denumirea ştiinţifică a unei specii de dinozaur carnivor, descrisă pe baza unei fosile descoperite în 2009 la marginea râului Strei, la 1 kilometru de Râpa Roşie. Descoperirea a fost realizată de geologul şi paleontologul Mátyás Vremir din Cluj-Napoca.
Râpa Roşie se află la ieşire din Sebeş înspre Daia Română, unde se face stânga pe lângă unitatea militară. Rezervaţia geologică şi-a mai câştigat în timp tot felul de porecle: „deal straniu”, „orga de pământ”, „piramide coafate”, ”pământurile rele”.
sursa: Județul Alba – Ghid turistic, Consiliul Județean Alba
[nggallery id=7260]
Secțiune Știri sub articolul principal
Urmăriți Ziarul Unirea și pe GOOGLE ȘTIRI
Știri recente din categoria Ştirea zilei
Cristian Păun, profesor ASE originar din Alba. Despre aur, moneda Bitcoin și NFT-uri: „Prost ești dacă te chinui să mai produci cartofi”
Cristian Păun, profesor ASE originar din Alba. Despre aur, moneda Bitcoin și NFT-uri: „Prost ești dacă te chinui să mai produci cartofi” Cristian Păun, profesor universitar în cadrul Academiei de Studii Economice București, originar din județul Alba, revine în atenția publicului cu un nou avertisment, de această dată cu privire la reforma sistemului monetar actual […]
Secțiune Articole Similare
-
Opinii - Comentariiacum 2 zile
21 noiembrie: Intrarea Maicii Domnului în Biserică. Ovidenia, prima sărbătoare de la începutul Postului Crăciunului
-
Opinii - Comentariiacum 2 zile
21 noiembrie, Ziua Mondială a Salutului. Cel mai popular cuvânt de salut este „Hello”
-
Ştirea zileiacum 5 zile
PROGRAMUL zilei de 1 decembrie 2024, Ziua Națională, la Alba Iulia: Paradă militară, concert Andra și focuri de artificii
-
Opinii - Comentariiacum 2 zile
21 Noiembrie: Intrarea Maicii Domnului în Biserică. Tradiţii şi superstiţii de Sărbătoarea Luminii
-
Opinii - Comentariiacum 7 ore
23 noiembrie – Zborul Marii Uniri: Povestea aviatorului mort în anonimat, care a zburat la -40 de grade cu documentele Marii Uniri de la 1 decembrie 1918
-
Opinii - Comentariiacum 4 zile
19 noiembrie: Ziua internațională a BĂRBATULUI. Tradiții în lume specifice sărbătorii