ASTĂZI | Echinocţiul de primăvara 2026 – Momentul în care ziua este egală cu noaptea, copiii alungă frigul, iar tații pornesc plugurile

ASTĂZI | Echinocţiul de primăvara 2026 – Momentul în care ziua este egală cu noaptea, copiii alungă frigul, iar tații pornesc plugurile

De astăzi, primăvara își intră oficial în drepturi odată cu echinocțiul din 2026. Fenomenul astronomic marchează egalitatea dintre zi și noapte și deschide sezonul zilelor tot mai lungi.

Echinocțiul de primăvară 2026 marchează începutul oficial al primăverii astronomice. Este momentul în care ziua devine egală cu noaptea, iar natura începe să revină la viață.

Echinocţiul de primăvară, pe 20 martie, ora 16:45

În 2026, echinocțiul de primăvară are loc în jurul datei de 20 martie. În această zi, durata zilei și a nopții este aproape egală în toate regiunile globului.

Totuși, din cauza modului în care atmosfera refractă lumina și a felului în care se măsoară răsăritul și apusul, ziua poate fi ușor mai lungă decât noaptea cu câteva minute.

În aceasta zi începe noul an agrar, iar copiii bat ritualic pământul cu bețele sau ciomegele, alungând frigul: „Intră frig și ieși căldură/ Să se facă vreme bună/ Pe la noi pe bătătură”. Tradițiile spirituale ale Echinocțiului de primavară spun că orice formă de evoluție are trei etape distincte: creația, menținerea și resorbția sau distrugerea. La toate acestea se adaugă și momentul de apogeu a ceea ce s-a creat, scrie huff.ro.

Astfel, echinocțiul de primăvară simbolizează creația, solstițiul de vară apogeul, echinocțiul de toamnă începerea perioadei de resorbție și solstițiul de iarnă perioada de conservare, care echivalează cu momentul de pregătire pentru un nou ciclu temporal.

Numeroase ritualuri păgâne celebrau echinocţiul de primăvară mai ales pentru importanţa sa în creşterea fertilităţii pământului şi a naturii în general. La Şinca Veche, unde se presupune că dacii aveau într-adevăr un locaş de cult în grotă, se vor fi adus desfăşurat dansuri rituale şi sacrificii cu ocazia echinocţiului de primăvar.

Ca să ne meargă bine mereu, în această zi trebuie să avem o atitudine pozitivă și să evităm certurile cu cei dragi, pentru că, în caz contrar, vom strica armonia adusă de energiile unite ale zilei și ale nopții. Totodată, nu trebuie să facem rău animalelor, pentru că acest rău poate fi întors împotriva noastră.

Citește și: Când pică Paștele ortodox și catolic în 2026 și în următorii ani – calendar

În această zi începe noul an agrar, iar copiii bat ritualic pământul cu beţele sau ciomegele, alungând frigul: „Intră frig şi ieşi căldură/ Să se facă vreme bună/ Pe la noi pe bătătură”.

Tradițiile spirituale ale Echinocțiului de primăvară spun că orice forma de evoluție are trei etape distincte: creația, menținerea și resorbția sau distrugerea. La toate acestea se adaugă și momentul de apogeu a ceea ce s-a creat. Astfel, echinocțiul de primăvară simbolizează creația, solstițiul de vară apogeul, echinocțiul de toamnă începerea perioadei de resorbție și solstițiul de iarnă perioada de conservare, care echivalează cu momentul de pregătire pentru un nou ciclu temporal.

Cultul soarelui este specific mai tuturor societăţilor arhaice: oamenii priveau la soare şi înregistrau ciclurile naturii în funcţie de schimbările aduse de astrul zilei. Strămoşii daci aveau solide cunoştinţe de astronomie, iar templelor lor de pe înălţimi transpun grăitor chiar şi astăzi cunoştinţele lor despre calendarul solar.

Numeroase ritualuri păgâne celebrau echinocţiul de primăvară mai ales pentru importanţa sa în creşterea fertilităţii pământului şi a naturii în general. La Şinca Veche, unde se presupune că dacii aveau într-adevăr un locaş de cult în grotă, se vor fi adus desfăşurat dansuri rituale şi sacrificii cu ocazia echinocţiului de primăvară.

Totuşi, după convertirea la creştinism, ritualurile pentru echinocţiul de primăvară au suferit o transmutaţie, chiar dacă s-au păstrat în subconştientul colectiv. Focuri se aprindeau în vechime, pentru a arde iarna şi a renaşte, prin căldură, spiritul primăverii. Obiceiul a fost asimilat în creştinismul românesc sub forma Focurilor Sfinţilor. Se crede că focurile şi rugăciunile sfinţilor ajută la depăşirea momentului crucial al echinocţiului, înclinând favorabil echilibrul dintre lumină şi întuneric.

Se marchează astfel în chip ritualic un fenomen astronomic obişnuit, dar care dă direcţia pentru activităţi omeneşti specifice. Cu prilejul echinocţiului se sărbătoreşte şi pornirea plugului, moment consacrat în mai toate culturile lumii, indiferent de religie.

După „Mărțișor”, „Babe” și „Mosi”, după „zăpada mieilor”, când calendaristic deja am pășit în anotimpul primăverii deși luna martie se dovedește a fi destul de capricioasă, ne apropiem de momentul echinocțiului de primăvară, ce marchează începutul primăverii astronomice. El se produce în jurul datei de 20 martie când longitudinea astronomică a acestuia revine la valoarea de zero grade.

La momentul echinocțiului de primăvăra Soarele traversează ecuatorul ceresc trecând din emisfera australă a sferei cerești în cea boreală. Când Soarele se află în acest punct, numit punct vernal, el descrie mițcarea diurnă în lungul ecuatorului ceresc, fenomen ce determină, la data respectivă, egalitatea duratei zilelor cu cea a nopților, indiferent de latitudine.

La latitudinile țării noastre, pentru care putem considera valoarea medie de 45°, această cifră reprezintă ți valoarea medie a înălțimii Soarelui deasupra orizontului la momentul amiezii. Totodată, la data respectivă, Soarele răsare în punctul cardinal est și apune în punctul cardinal vest.

Datini şi obiceiuri

În această zi începe noul an agrar, iar copiii bat ritualic pământul cu beţele sau ciomegele, alungând frigul: „Intră frig şi ieşi căldură/ Să se facă vreme bună/ Pe la noi pe bătătură”.

Tradiţiile spirituale ale Echinocţiului de primăvară spun că orice forma de evoluţie are trei etape distincte: creaţia, menţinerea şi resorbţia sau distrugerea. La toate acestea se adaugă şi momentul de apogeu a ceea ce s-a creat.

Astfel, echinocţiul de primăvară simbolizează creaţia, solstiţiul de vară apogeul, echinocţiul de toamnă începerea perioadei de resorbţie şi solstiţiul de iarnă perioada de conservare, care echivalează cu momentul de pregătire pentru un nou ciclu temporal.

Conform tradiţiei creştine, Paştele este serbat întotdeauna în prima duminică după Luna Plină de după echinocţiu.

Oamenii recunosc echinocţiul de primăvară de mii de ani. Pentru multe civilizaţii antice evenimentul marca reîntoarcerea la belşug – adică hrana începea să fie procurată mai uşor. Mai mult, vechii egipteni au construit Sfinxul în aşa fel încât acesta „priveşte” exact în punctul în care soarele răsare cu ocazia echinocţiului de primăvară. Totodată, prima zi de primăvară astronomică coincidea cu prima zi a anului persan şi era marcată prin 13 zile de petreceri.

În cultură amerindiană se ţineau ritualuri şi dansuri în onoarea Soarelui. Indienii Sioux plantau în această zi un arbore ceremonial ce reprezenta o legătură între Cer şi Pământ.

În fiecare an, în această zi sanctuarul de la Teotihuacan din Mexic este luat cu asalt de sute de turişti dornici să celebreze echinocţiul de primăvară.

Chinezii credeau că în ziua în care cade echinocţiul de primăvară ouăle (simboluri ale fertilităţii) pot să stea în echilibru, deoarece gravitaţia este egală în toate părţile. Ştiinţa a arătat că acest lucru nu este adevărat, conform ziarulevenimentul.ro.

Astrologii susţin că momentul când ziua devine egală cu noaptea simbolizează o stare de armonie, de transformare profundă atât a naturii exterioare, cât şi o transformare benefică a naturii noastre umane. În perioada echinocţiului de primăvară totul se trezeşte la viaţă, tinde să iasă la suprafaţă, să se bucure de energiile profunde ale primăverii.

Ce înseamnă echinocţiu

Echinocțiul de primăvară este un fenomen astronomic care marchează momentul în care Soarele traversează ecuatorul ceresc, trecând din emisfera sudică în cea nordică. Din acest punct, durata zilei începe să crească treptat, iar nopțile devin tot mai scurte.

Acest eveniment simbolizează începutul primăverii astronomice în emisfera nordică și este asociat cu revenirea naturii la viață, temperaturi mai ridicate și mai multă lumină naturală.

Câte ore de lumină avem de la 20 martie

Egalitatea dintre zi și noapte apare deoarece axa Pământului nu este înclinată nici spre Soare, nici în direcția opusă în momentul echinocțiului. Practic, razele solare cad perpendicular pe ecuator, iar ambele emisfere primesc lumină în mod egal.

După acest moment, emisfera nordică începe să fie mai mult expusă la lumină, ceea ce duce la creșterea duratei zilelor până la solstițiul de vară.

Ce este primăvara astronomică

După echinocțiul de primăvară, zilele devin vizibil mai lungi, iar temperaturile cresc treptat. Acest lucru influențează atât natura, cât și ritmul de viață al oamenilor.

Pentru mulți, acest moment este asociat cu un nou început, cu energie și cu schimbări pozitive. În agricultură, echinocțiul marchează perioada în care încep lucrările de primăvară, iar în tradițiile populare este considerat un simbol al echilibrului și al reînnoirii.

De-a lungul timpului, echinocțiul de primăvară a fost celebrat în diferite culturi prin ritualuri și sărbători dedicate renașterii naturii. În multe tradiții, acest moment simbolizează echilibrul dintre lumină și întuneric, dar și începutul unui nou ciclu.

Secțiune Știri sub articolul principal

Urmăriți Ziarul Unirea și pe  GOOGLE ȘTIRI