ASTĂZI: Creştinii sărbătoresc Adormirea Maicii Domnului – Sfânta Maria Mare. Vezi tradiţii, superstiţii şi obiceiuri româneşti

În fiecare an,  la 15 august, creştinii serbează Adormirea Maicii Domnului, sărbătoare religioasă cunoscută ca Sfânta Maria Mare sau Sântamaria. Popular, Adormirea Maicii Domnului este considerată ziua care desparte lunile călduroase de cele reci. Tot pe 15 august este sărbătorită Ziua Marinei, Maica Domnului fiind ocrotitoarea marinarilor. La malul mării, dar şi în oraşele dunărene sunt organizate ample serbări. Această zi a fost declarată sărbătoare naţională.

  În această zi de 15 august, religia spune că Maica Domnului a fost înştiinţată printr-un înger de mutarea ei din această viaţă. Aceeaşi tradiție spune că apostolii, aflaţi în acel moment în diferite zone ale lumii, au fost aduşi pe nori pentru a fi prezenţi la acest eveniment. Prin pronia divină, Apostolul Toma nu a fost prezent la înmormântare, sosind trei zile mai tîrziu. Întristat, a cerut să se deschidă mormântul, pentru a săruta mâinile Născătoarei de Dumnezeu, dar, intrând, l-a găsit gol.

În timp, în cuvântările Părinţilor Bisericii, începe să se afirme cu mai multă putere credinţa că după adormirea sa, Fecioara Maria a fost înviată de Fiul Său şi luată cu trupul în Împărăţia Cerurilor.

Sfânta Maria Mare, Adormirea Maicii Domnului, este cea mai mare sărbătoare a verii. Se ţine pentru sănătate, pentru căsătorie, pentru naştere uşoară, dar şi pentru vindecări. Înainte de Sfânta Marie Mare (15 august) se posteşte timp de două săptămâni şi se fac pelerinaje la mănăstirile care poartă hramul Sfânta Maria.

 Tradiţii şi obiceiuri de Sfânta Maria Mare

În unele zone, tradiţiile şi obiceiurile legate de această sărbătoare încă se mai păstrează. Iată câteva exemple:

 În dimineaţa acestei zile,  femeile merg la biserică şi împart struguri, prune şi faguri de miere. Apoi, femeile merg în cimitir şi tămâiază mormintele rudelor.

 Ciobanii coboară oile de la munte (La Sântămăria Mare / Tulesc oile la vale!), bărbaţii îşi schimbă pălăria cu căciulă, se interzice scăldatul în apa râurilor spurcată de cerb şi dormitul pe prispă sau în târnaţul casei.

 De Sfânta Marie, fetele purtau o plantă numită „năvalnic”, care avea puterea să aducă peţitori.

 Dacă în apropierea zilei Sfintei Marii înfloreau trandafirii, era un semn că toamna va fi lungă.

 În sudul ţării se angajau pândarii la vii şi se luau măsuri de protecţie magică a podgoriilor împotriva păsărilor.

 De pe 15 august se deschidea, în satul tradiţional, un important sezon al nunţilor, sezon care ţinea pana la intrarea în postul Crăciunului. În această zi se organizau târgurile şi iarmaroacele de toamnă.

 Perioada dintre cele două Sântămării, Sântămăria Mare (15 august) şi Sântămăria Mică (8 septembrie), era considerată perioada cea mai potrivită pentru semănaturile de toamnă.

 În această zi erau adunate ultimele plante de leac, putându-se afla cum va fi toamna ce se apropie şi se culeg flori care se pun la icoana Preacuratei, considerându-se că apoi sunt bune de leac.

 În perioada postului Sfintei Marii fetele îşi cos costume speciale, lucrate numai în alb, pentru pelerinajul din zilele de 14-15 septembrie la mănăstirile care poartă hramul Sfânta Maria.

Superstiţii

Nu se tunde părul de Sfânta Maria Mare

Conform unei superstiţii vechi, în ziua de Sfânta Maria Mare credincioşii ar trebui să evite tunderea părului şi aruncarea lui la gunoi. De asemenea, în această zi de sărbătoare se spune că nu este bine să mergi inapoi, întrucat atragi tristeţea Maicii Domnului.

Nu se aprinde focul în sobă

O altă superstiţie legată de ziua Adormirii Maicii Domnului spune că nu este bine să se aprindă focul în sobă, acesta fiind un gest care atrage boala şi ghinionul.

Secțiune Știri sub articolul principal

Urmăriți Ziarul Unirea și pe  GOOGLE ȘTIRI