Apa CTTA Alba a demarat o licitație de peste 31 de milioane de lei, pentru lucrări de epurare și tratare a apei în zona Apusenilor
Apa CTTA Alba a demarat o licitație de peste 31 de milioane de lei, pentru lucrări de epurare și tratare a apei în zona Apusenilor
Furnizorul judeţean de apă potabilă în Alba, SC APA CTTA S.A, a demarat procedura publică de contractare a execuţiei, în valoare de apoximativ 32 de milioane de lei, pentru construirea unor stații de epurare, respectiv reabilitarea unora de tratare a apei potabile, în zona Munților Apuseni.
Contractul, în valoare de 31,8 milioane de lei, fără TVA, bani alocaţi din fonduri europene, vizează construirea staţiilor de epurare apă uzată de la Abrud, Baia de Arieş şi de reabilitare a staţiilor de tratare a apei potabile de la Zlatna şi Mihoieşti, ultima aflată pe raza oraşului Câmpeni.
Potrivit caietului de sarcini, la Abrud şi Baia de Arieş vor fi construite staţii de epurare noi care vor trata debitele colectate din cele două zone urbane. În ambele zacuri, staţiile vor include o linie de tratare a apelor uzate şi una de tratare nămoluri. În cee ace priveşte reabilitarea staţiei de tratare de la Zlatna se preconizează realizarea unei noi linii în incinta staţiei existente, care va include linie de tratare a apei cu o capacitate de 25 litri de apă potabilă pe secundă şi una de tratare a nămolurilor.
Lucrări similare vor fi realizate şi la staţia de tratare de la Mihoieşti, unde debitul apei tratate va fi de 66 litri pe secundă. Execuţia lucrărilor se va realiza în termen de 30 de luni de la emiterea ordinului de începere a lucrărilor. Valoarea estimată a contractului este de 31.885.566 lei şi nu include sumele reprezentând „cheltuieli diverse şi neprevăzute”.
”Obiectivul principal al prezentului contract reprezintă pentru S.C. APA CTTA S.A. Alba, în calitate de operator regional, o ţintă importantă în scopul atingerii performanţei serviciului public de alimentare cu apă şi canalizare. Pornind de la situaţia existentă şi deficienţele identificate pentru cele două Sisteme Zonale de Alimentare cu apă (SZA Zlatna şi SZA Apuseni) respectiv cele două Aglomerări pentru colectarea – epurarea apelor uzate (Abrud şi Baia de Arieş), şi în baza rezultatelor analizei opţiunilor din cadrul Studiului de Fezabilitate s-au prevăzut pentru acestea lucrări de investiţii pentru dezvoltarea sistemelor existente de apă potabilă şi apă uzată”, se precizează în caietul de sarcini aferent documentaţiei.
Foto: Arhivă, folosită în mod orientativ
Secțiune Știri sub articolul principal
Urmăriți Ziarul Unirea și pe GOOGLE ȘTIRI

Știri recente din categoria Ştirea zilei
VIDEO | ȘOC la ghișeele de la Taxe și Impozite Alba Iulia: Dările albaiulienilor s-au dublat în 2026. Oamenii nu se mai înghesuie să le achite ca în alți ani
ȘOC la ghișeele de la Taxe și Impozite Alba Iulia: Dările albaiulienilor s-au dublat în 2026. Oamenii nu se mai înghesuie să le achite ca în alți ani Impozitele locale au explodat de la 1 ianuarie 2026, iar albaiulienii nu fac excepție. Odată cu al doilea pachet de măsuri fiscale adoptat de Guvern, s-au majorat […]
FOTO | Meșterița handmade din Alba Iulia și pasiunea pentru artă: „Cea mai grea parte poate fi că această mică afacere are de multe ori puterea de a mă rupe de realitate, de prieteni, de familie”
Meșterița handmade din Alba Iulia și pasiunea pentru artă: „Cea mai grea parte poate fi că această mică afacere are de multe ori puterea de a mă rupe de realitate, de prieteni, de familie” Croissante, toast cu ouă ochiuri și avocado, dulceață de mure sau cafea cu bucăți de gheață! Dar, nu sunt comestibile, ci […]
VIDEO | Eugen Gavrilă, din Loman, unul dintre ultimii făuritori de stâlpi funerari din România: „Timpul va decide dacă se va păstra această tradiție”
Eugen Gavrilă, din Loman, unul dintre ultimii făuritori de stâlpi funerari din România: „Timpul va decide dacă se va păstra această tradiție” Meșterul Eugen Gavrilă (57 de ani) este printre ultimii sculptori de stâlpi funerari din România și ultimul din satul Loman și din județul Alba. Meșteșugul i-a adus titlul de „Tezaur Uman Viu” în […]






