Anul Noul 2024 pe rit vechi: Cine sărbătorește Revelionul în noaptea de 13 spre 14 ianuarie. Tradiții și obiceiuri ale minorităților din România la trecerea dintre ani

Anul Noul 2024 pe rit vechi: Cine sărbătorește Revelionul în noaptea de 13 spre 14 ianuarie. Tradiții și obiceiuri ale minorităților din România la trecerea dintre ani

Rușii lipoveni, ucrainenii și sârbii de rit si de stil vechi sărbătoresc, în noaptea de 13 spre 14 ianuarie, trecerea în noul an. Pentru mii de locuitori ai Dobrogei este încă anul 2023.

Citește și: Anul nou pe rit sau stil vechi: Obiceiuri și tradiții care se respectă cu strictețe

Celebration of Christmas in close group of friends

Pentru ortodocșii de rit și de stil vechi abia în această noapte este Revelionul. În Dobrogea sunt 8.010 ruși lipoveni și 900 ucrainieni, cei mai mulți în județul Tulcea.

Doar ucrainenii vor sărbători totuși exact în noaptea dintre ani, conform calendarului.

Lipovenii, ortodocși pe rit vechi, vor celebra Revelionul abia duminică spre luni, pentru că religia le interzice să petreacă în ajunul sărbătorilor religioase, iar trecerea dinspre ani pentru ei cade în 2024 înainte de duminică și de Sfântul Vasile.

„Sâmbăta spre duminică nu se fac petreceri, mai ales că e sfânta zi de duminică. Vom merge duminică dimineața la biserică, mai ales că este și hramul bisericii, iar cei care vor să sărbătoreasca Anul Nou o vor face duminică spre luni”, a declarat Vitali- Cristian Finoghen, primarul comunei Sarichioi.

„Pentru Revelion nu avem multe tradiții. Mâncăm și noi cârnați și sarmale, căci suntem de 300 de ani în Dobrogea, era imposibil să nu adoptăm aceste bucate și neapărat punem pe masă o bucată de pește. Femeile poartă ținute festive, la care, majoritatea, asortează un batic, care se poartă pe umăr și face parte din portul nostru popular”, a mai spus primarul.

Ucrainenii sărbătoresc Anul Nou în noaptea de 13 spre 14 ianuarie, cu preparate tradiționale.

„Avem acea plăcintă șuba cu pește și invariabil facem plăcintă cu brânză și cu răvașe, sau cu o monedă pusă într-o singură parte a plăcintei. După miezul nopții sau dimineața se merge cu semănatul. Colindătorii aruncă cu boabe de porumb spre gazde și spun colindul. În ultima perioadă, acest obicei a fost adaptat și se arunca și cu orez sau grâu, iar acest semănat”se practică pentru belșugul casei și pentru sănătatea celor din ea”, spune Raluca Cacencu, reprezentant al comunității ucrainene din Delta Dunării.

Secțiune Știri sub articolul principal

Urmăriți Ziarul Unirea și pe  GOOGLE ȘTIRI