Amenzi drastice pentru cei care hrănesc animale sălbatice: În zonele cu risc crescut de producere a unor incidente ar putea fi montate sisteme video cu circuit închis. „Dacă dai o singură dată mâncare unui urs, l-ai condamnat la moarte”

Amenzi drastice pentru cei care hrănesc animale sălbatice: În zonele cu risc crescut de producere a unor incidente ar putea fi montate sisteme video cu circuit închis. „Dacă dai o singură dată mâncare unui urs, l-ai condamnat la moarte”

Ministerul Mediului va crește semnificativ amenzile pentru cei care hrănesc animalele sălbatice, unul din principalele motive ale tragediilor precum cea de pe Transfăgărășan, unde un turist italian a fost ucis de o ursoaică.

Ministrul Mediului, Apelor şi Pădurilor, Diana Buzoianu, afirmă că instituţia pe care o conduce lucrează la un proiect privind creşterea „drastică” a amenzilor date celor care hrănesc animalele sălbatice şi aplicarea acestor măsuri, în contextul ultimei tragedii petrecute pe Transfăgărăşan, când un motociclist italian a fost ucis de o ursoaică.

Potrivit ministrului, în zonele cu risc crescut de producere a unor astfel de evenimente pot fi montate sisteme video cu circuit închis.

„Urşii de pe Transfăgărăşan au fost obişnuiţi să primească mâncare, iar aici soluţia este ca oamenii să înţeleagă că dacă mai fac asta, dacă au dat fie şi o singură dată de mâncare unui urs crezând că îi fac bine sau crezând că acest lucru este normal, atunci au condamnat la moarte acel urs. Iar acel urs nu va mai avea frică de oameni şi la un moment dat, sub o formă sau alta, va interacţiona cu oamemii şi se va ajunge la incidente dramatice”, a declarat, miercuri, la RFI, ministrul Mediului, Diana Buzoianu.

Ea a spus că, în cazul hrănirii urşilor de pe Transfăgărăşan, trebuie crescute amenzile „drastic” şi să fie şi aplicate.

Amenzile actuale sunt simbolice

„Chiar zilele acestea, avem o formă finală de proiect pe care o să-l propunem, de creştere drastică a amenzilor şi de prevedere exactă în lege a sancţiunilor în cazul hrănirii animalelor. Actuala lege nu are trecută expres referirea la hrănirea animalelor sălbatice. Şi atunci o să trecem expres şi acest caz ca să poată să fie dat exact”, a precizat Buzoianu.

Ministrul Mediului a menţionat că jandarmii şi reprezentanţii Gărzii Financiare îî spuneau că acum ei dau amenzi pentru că se opresc maşinile pe zona cu bandă dublă, nu pentru că oamenii ar hrăni urşii, în condiţiile în care, susţine ministrul, „asta nu există încă în mod expres în legislaţia actuală”.

Singura referire la hrănirea animaelor sălbatice apare în Legea 54/2012, aşa numita „lege a picnicului”, care prevede, la articolul 7, alineatul k, faptul că hrănirea animalelor sălbatice este interzisă, iar articolul 8 menţionează o amendă de la 200 lei la 400 lei pentru cei care încalcă prevederea menţionată.

Ministrul Mediului a mai spus că, în opinia sa, în zonele cu risc crescut de producere a unor astfel de incidente cum sunt cele de pe Transfăgărăşan, pot fi montate „sisteme CCTV” (n. red. sisteme TV cu circuit închis)

”Pentru că ştii că acolo este o zonă de risc, unde în fiecare an se întâmplă incidente, pot fi puse astfel de sisteme CCTV. Te duci targetat, acolo unde ştii că există un risc foarte mare”, a punctat Buzoianu.

În ceea ce priveşte comunităţile cu ferme de animale, aflate în apropierea pădurilor sau chiar în „jurul imediat al pădurilor” şi care sunt atacate frecvent de urşi, Buzoianu a spus că în acest caz sunt esenţiale, de exemplu, gardurile electrice şi măsurile de a ţine departe aceşti urşi.

„Acolo nu o să poţi să intervii niciodată să rămâi fără niciun urs care să-ţi vină lângă o fermă decât dacă ai ferma respectivă protejată de nişte sisteme pe care statul inclusiv să te ajute să le pui în aplicare”, a explicat Buzoianu.

Primarii ar trebui să aibă mai multă autonomie

Ea a amintit că în România sunt, în prezent, conform ultimului recensământ, între 10.000 şi peste 12.000 de urşi, în condiţiile în care numărul optim ar fi, potrivit experţilor, în juder de 3.500 – 4.000 de exemplare.

„Recensământul acesta a fost făcut pe baze de probe ADN şi a costat România foarte mulţi bani. Acum, bineînţeles că dacă te lupţi pentru a proteja viaţa animalelor, evident că orice recensământ care îţi spune că ai de trei ori mai mulţi urşi decât ai putea tu să gestionezi, este un recensământ care vine concret împotriva ceea ce tu susţii şi pentru misiunea pentru care te lupţi. Acum, noi o să ne uităm şi pe cifre, pentru că este important. Am vorbit deja şi cu primari care ne spun situaţii dramatice. De exemplu, unul dintre primarii din Argeş cu care ne-am întâlnit săptămâna trecută ne-a povestit că în perioada în care s-a dat alarma pentru un urs în zona respectivă, în exact acelaşi timp a dispărut un copil. Şi că tot satul, evident îngrozit, l-a căutat vreo două ore, neştind dacă copilul respectiv a dispărut din cauza ursului. Sigur, au găsit copilul, dar vă daţi seama ce teroare au trăit oamenii respectivi”, a afirmat ministrul.

Buzoianu crede că aceste situaţii trebuie „gestionate cumva” şi că inclusiv primarii trebuie să aibă „un pic mai multă autonomie de intervenţie, desigur, cu experţii alături de ei”, pentru că situaţia este „totuşi una alarmantă”.

„Vreau să protejăm şi viaţa oamenilor şi vreau să rămânem şi cu biodiversitate, pentru că noi avem încă o biodiversitate pe zona aceasta, care merită să fie protejată, pentru care merită să te lupţi. Dar în acelaşi timp trebuie să găsim şi soluţii ca oamenii să fie în siguranţă”, a mai spus ministrul Mediului.

Secțiune Știri sub articolul principal

Urmăriți Ziarul Unirea și pe  GOOGLE ȘTIRI