Alegerile locale, comasate cu alegerile parlamentare din 2024: Ideea a revenit pe masa coaliției de guvernare

Alegerile locale, comasate cu alegerile parlamentare din 2024: Ideea a revenit pe masa coaliției de guvernare

Ideea comasării alegerilor parlamentare cu cele locale din 2024 a reapărut în interiorul coaliției de guvernare, această temă fiind discutată între PNL și PSD, au declarat pentru Ziare.com surse guvernamentale. CCR însă ar putea pune bețe în roată acestui demers.

Liberalii negociază cu cei din PSD o comasare a alegerilor parlamentare cu cele locale, însă social-democrații sunt reticenți. Ideea a fost lansată încă din luna martie a acestui an, de către fostul președinte PNL Florin Cîțu.

Tema a fost readusă în discuție la începutul lunii decembrie după ce fostul președinte PNL Valeriu Stoica a declarat că a observat un compromis între PNL și PSD, cu privire la comasarea alegerilor. ”Dacă ar fi decalate, staful local al partidelor, după ce și-au atins obiectivele locale, nu se mai bate pentru obiectivele naționale, ceea ce nu e bine. Așa că, probabil le vor comasa”, a afirmat Valeriu Stoica.

Cu toate astea, coaliția nu a ajuns încă la o decizie. Reamintim că în 2024 sunt programate patru tipuri de scrutin: europarlamentare, locale, parlamentare și prezidențiale. Primul lider politic care a vorbit public despre comasare a fost Florin Cîțu, în martie 2022, când încă era președintele PNL.

În 2011, o propunere similară pentru organizarea concomitentă a alegerilor locale și parlamentare a picat la Curtea Constituțională, fiind vorba atunci despre o lege asumată în Parlament de guvernul Boc și atacată la CCR de USL.

La acea dată, Curtea invoca trei argumente principale:

– legea modifică procedura de desfășurare a alegerilor cu mai puțin de un an înainte de scrutin, ceea ce poate crea dificultăți autorităților

– legea determină dificultăți în exercitarea dreptului constituțional la vot (alegerile comasate presupun exprimarea opțiunii pe șase buletine de vot: Senat, Camera Deputaților, primărie, consiliul local, consiliul județean și președintele consiliului județean)

– legea restrânge dreptul constituțional de a fi ales (legea contestată prevedea că o persoană nu poate candida în același timp pentru funcția de primar și pentru un mandat de deputat sau de senator și nici pentru funcția de președinte al consiliului județean și pentru un mandat de deputat sau de senator).

Astfel, chiar dacă o eventuală lege inițiată de coaliția ar putea rezolva problema modificării cu înainte de un an, dar și permiterea candidaturii atât pentru CJ, cât și în Parlament, tot ar mai avea de rezolvat numărul mare al buletinelor de vot.

”Pentru considerentele arătate, Curtea constată că legea criticată încalcă, în ansamblul său, dispozițiile constituționale ale art. 1 alin. (5) privitoare la obligația de respectare a Constituției, a supremației sale și a legilor și ale art. 37 privind dreptul de a fi ales, interpretate în concordanță cu prevederile art. 21 alin. (3) din Declarația Universală a Drepturilor Omului, art. 25 din Pactul internațional cu privire la drepturile civile și politice, art. 3 din Protocolul nr. 1 adițional la Convenția pentru apărarea drepturilor omului și a libertăților fundamentale și cu jurisprudența Curții Europene a Drepturilor Omului în această materie”, se arăta în decizia Curții Constituționale publicate în Monitorul Oficial din 3 februarie 2012.

sursa: ziare.ro

---

Secțiune Știri sub articolul principal

Urmăriți Ziarul Unirea și pe  GOOGLE ȘTIRI

---

---