Alba pe Harta corupției locale. Structura Teritorială DNA, locul 13 din 15, în ierarhia celor 15 structuri teritoriale anticorupție

Exemple de condamnări definitive pentru fapte de corupție în județul Alba • Procesele de coruţie finalizate în perioada 2010-2014 în judeţul Alba • Poziţia ocupată de DNA Alba Iulia în ierarhia celor 15 structuri teritoriale anticorupție.

Societatea Academică din România și Romaniacurata.ro au lansat miercuri, în cadrul unei conferințe de presă susținute în București, o hartă online interactivă ce permite vizualizarea unei serii de informații referitoare la cazurile instrumentate de către procurorii DNA, pentru toți cei interesați de analizarea fenomenului corupției manifestat la nivel local.

La conferința de presă au participat Alina Mungiu Pippidi, Mihai Goțiu, Daniel Befu, Simona Popescu, Valentina Dimulescu, precum și lideri de organizații membre ale Alianței pentru o Românie Curată. Invitat special – judecător Cristi Dănileț, membru al Consiliului Superior al Magistraturii. Din partea DNA au confirmat participarea: Diana Tițian, judecător, consilier al procurorului șef al Direcției și Anca Jurma, procuror șef al Serviciului de Cooperare Internațională.

“Scopul acestei hărți interactive este acela de a facilia accesul persoanelor direct interesate de activitatea DNA, precum membrilor societății civile și jurnaliștilor, dar și celor din mediul academic care doresc să analizeze din punct de vedere statistic problematica (anti)corupției și, nu în ultimul rând, al publicului larg la informații descriptive și ușor comparabile la nivel de condamnare individuală”, se precizează într-un comunicat de presă.

Județul Alba – Structura Teritorială DNA (Alba, Sibiu, Hunedoara)

Potrivit analizei SAR, “în Alba au fost finalizate 36 procese (în perioada 2010-2014), 77.78% fiind condamnări cu suspendare, în 41.67% dintre cazuri au fost implicate fonduri UE, în 61.11% dintre cazuri condamnații lucrau în sectorul public și în 44.44% aveau funcție de conducere.
Infracţiunile din județul Alba pot fi anchetate de centrul teritorial Alba-Iulia sau de secţiile Structurii Centrale.”

Exemple de condamnări definitive pentru fapte de corupție în județul Alba:

– Pop Marius Mircea, șeful Poliței Teiuș, condamnat în 2013 la 96 de luni cu suspendare.

-Scutea Doina, avocat și fost decan Barou Alba, condamnată în 2014 la 24 de luni cu suspendare

– Ioana Gîrlea, șef Centru regional de plati pentru dezvoltare rurala si pescuit – SAPARD (MDRAP), condamnată în 2011 la 36 de luni cu suspendare

– Berghezan Ioan, Procuror Parchet, condamnat 48 de luni cu executare.

– Duda Mirel Vasile, Medic sef Penitenciar (MAI), condamnat în 2014 la 48 de luni cu suspendare

-Muntean Gheorghe, Director Casa de asigurari de sanatate Alba, condamnat în 2014 la 36 de luni cu suspendare.

-Zaharia Romeo-Aurelian, Inspector  Directia sanitar veterinara si pentru siguranta alimentelor, condamnat în 2011 la 24 de luni cu suspendare.

– Beres Vasile, Director executiv Directia sanitar veterinara si pentru siguranta alimentelor, condamnat în 2011 la 12 de luni cu executare.

Județul Alba ocupă locul 21 în ordine descrescătoare într-o ierarhie a județelor, în care principalul criteriu este numărul de condamnări la 10.000 de locuitori. În același clasament, Sibiu ocupă locul 34 iar Hunedoara 36, din totalul de 41 de județe. Astfel, cele mai multe dosare finalizate cu condamnări, din perioada analizată 2010-2014, au fost înregistrate în județul Alba, urmat fiind de Sibiu și Hunedoara.

Centrul teritorial DNA de Alba Iulia se situează pe poziția 13 în ierarhia celor 15 structuri teritoriale anticorupție. Din punct de vedere al condamnărilor raportate la populație, DNA Alba Iulia ocupă un loc codaș pe lista elaborată de Societatea Academică din România.

Alina Mungiu Pippidi a declarat că potrivit analizei făcute de SAR, firmele conectate politic au şanse semnificativ mai mari să câştige un contract cu statul: “Iei un număr de firme şi compari firmele care câştigă cu firmele care nu câştigă, firmele care au o conexiune politică cu firmele care nu au o conexiune politică. Firmele care au o conexiune politică de orice fel au şanse statistice semnificativ mai mari să câştige un contract de achiziţii publice, un contract de achiziţii publice din bugetul naţional şi, foarte interesant, unul din fonduri europene”, susține Alina Mungiu.

B.P.

Secțiune Știri sub articolul principal

Urmăriți Ziarul Unirea și pe  GOOGLE ȘTIRI