Alba Iulia, Sebeș și Blaj orașele cu ce mai ridicată calitate a vieții din județ

*În alte două orașe majoritatea copiilor înregistrați în ultimii doi ani s-au născut în afara țării

Căsătoriile și nașterile reprezintă cel mai bun indicator în ceea ce privește gradul de dezvoltare și atractivitate a unui oraș sau a unei zone. În același timp, numărul căsătoriilor și nașterilor dintr-o comunitate vorbește despre cât bine e de locuit acolo din toate punctele de vedere – economic, social, educațional, recreațional.

Relevante în acest sens sunt statisticile de la nivelul municipiilor și orașelor, statistici care la nivelul județului confirmă ceea ce se cunoaște deja: cele mai dezvoltate orașe din punct de vedere economic din Alba au și cea mai mare rată de căsătorii și nașteri. Este vorba despre Alba Iulia, Sebeș, Blaj. La polul opus se află așezările urbane fără investiții importante, care nu oferă locuri de muncă și, în consecință, nici condiții prea bune de trai. Aici lumea nici nu se căsătorește și nici nu face copii. Este exemplul Zlatnei, care la nivelul anului 2017 a raportat 0 (zero) nașteri, iar în 2018 doar una. Căsătorii s-au oficiat câteva – 50 în 2017 și 54 în 2018.

Nici Teiușul nu pare un oraș prea bun de locuit, având în vedere că în 2017 și în 2018 s-au oficiat doar 39, respectiv 38 de căsătorii, iar certificatele de naștere înregistrate au reprezentat transcrieri ale unor certificate de naștere eliberate de autorități străine (copiii s-au născut în străinătate): 19 în 2017 și 15 în 2018.

Cum era de așteptat, Alba Iulia conduce detașat la numărul de căsătorii și nașteri, număr în creștere de la un an la altul: în 2017 au fost înregistrate 457 de căsătorii, iar în 2018 – 460. În orașul reședință de județ, în 2018 s-au născut cu 95 de copii mai mulți decât în anul precedent, adică 1.385 față de 1.290.

Și la Sebeș se menține o situație bună în ceea ce privește cei doi indicatori: 189 de căsătorii în 2018, respectiv 187 de căsătorii înregistrate în 2017, iar nașteri – 558 în 2017 și 532 de nașteri în 2018. Blajul este un oraș curat și îngrijit, care prin prisma investițiilor importante de acolo oferă un mediu potrivit pentru întemeierea unei familii.

La Blaj, în 2017 s-au înregistrat 131 de căsătorii, iar în 2018 – 160. În „Mica Romă” s-au născut anul trecut cu 13 copii mai mulți decât în 2017 – 363 față de 350. La Aiud, un oraș cam de mărimea Blajului, dar mai deficitar din punct de vedere al investițiilor, se remarcă un regres atât al numărului de căsătorii, cât și de nașteri. Aici, în 2018 s-au înregistrat cu 23 de căsătorii mai puține decât în 2017 și s-au născut mai puțin cu 35 de copii.

Cugirul înregistrează o situație asemănătoare Teiușului, în sensul că în ultimii 2 ani aproape toate nașterile înregistrate la Starea Civilă reprezintă transcrieri ale unor certificate eliberate de autorități din state străine. În ciuda faptului că la Cugir se găsesc locuri de muncă, tinerii preferă să plece în străinătate, cel mai probabil din cauza mediului social nesigur și a unei infracționalități crescute.

Astfel, în 2017 la Cugir, din cele 58 de nașteri înregistrate, doar 4 au avut loc în oraș, iar în 2018 toți cei 62 de copii înregistrați s-au născut peste hotare. În ce privește căsătoriile, în 2017 au fost înregistrate 155 (13 în străinătate), iar în 2018 – 146 de căsătorii (12 în străinătate).

În orașele din zona Munților Apuseni, numărul căsătoriilor și nașterilor este relativ mic, de altfel în concordanță cu mărimea localităților: Abrud – 27, respectiv 28 de căsătorii în 2017 și 2018; nașteri – 30 în 2017 și 23 în 2018. La Cîmpeni s-au oficiat în 2018 cu 23 de căsătorii mai puține decât în 2017 (33 față de 56). Și nașterile au fost mai puține: 56 în 2018 față de 64 în 2017.

Secțiune Știri sub articolul principal

Urmăriți Ziarul Unirea și pe  GOOGLE ȘTIRI