Rămâi conectat
MA-RA-MU

Opinii - Comentarii

Alba Iulia reședință regională – argumente istorice, multiculturale, instituționale, logistice și economice

Sfarlea Ioana Raluca

Publicat

în

Doamnelor şi domnilor,

În urmă cu 95 ani, în istorica toamnă a anului 1918, la Alba Iulia apare Manifestul „Veniţi la Alba Iulia, veniţi cu miile, cu zecile de mii, pentru a înfăptui România Mare”.

Acum, tot într-o toamnă istorică, Alba Iulia cheamă pe toţi românii să o aleagă din nou, nu capitală a românilor ci reşedinţă administrativă regională.
Alba – Iulia o merită din plin şi are toate atuurile. Vă prezentăm argumentele istorice, multiculturale, instituţionale, logistice şi economice de natură să vă convingă de temeinicia solicitării noastre și vă invităm să vă exprimați opinia la secțiunea de comentarii din subsolul paginii.

*ARGUMENTE ISTORICE

La răscruce de drumuri, la răspântie de vremuri, venind din străfund de milenii, stă neclintită Alba Iulia. Oraş-cetate, oraş-candelă, oraş-jertfă, oraş-izbândă, oraş-SIMBOL. „Alba Iulia poate fi socotit un exemplu şi o dovadă în mic a ceea ce este mare o ţară întreagă, o SINTEZĂ a istoriei poporului român” – Şt. Pascu

“Aici este LEAGĂNUL civilizaţiei vechii Europe şi leagănul scrisului” (M. Gimbutas).

Aici a înflorit civilizaţia dacică şi s-a afirmat tribul apulilor. Aici, şi nu în altă parte, a hotărât Traian să aşeze castrul Legiunii a XIII-a Gemina pe care l-a botezat cu nume dacic: Apulum.

Aici a fost cel mai important centru economic, militar, administrativ al Daciei romane. „Era un singur adevărat oraş, cu rădăcini în ţară, răspunzând unor nevoi în toate domeniile militare şi negustoreşti” (Nicolae Iorga).

Rolul major pe care Alba Iulia l-a jucat în istoria Transilvaniei, a poporului român şi a Europei, s-a datorat poziţiei sale geografice, strategice, CETĂŢII care, începând cu sec. al III-lea d.Ch., din perioada romană până în epoca modernă i-a asigurat statutul de capitală a Transilvaniei, citadelă a creştinismului şi, nu în ultimul rând, evenimentelor cruciale din istoria românilor care i-au conferit aura de SIMBOL naţional.

Localitatea este situată în inima Transilvaniei, la cea mai importantă răscruce de drumuri ce străbat România în lung şi-n lat, ce leagă Nordul şi Sudul, Estul şi Vestul Europei. Aici este punctul nodal al culoarului natural al Văii Mureşului unde confluează mare parte din reţeaua hidrografică a Transilvaniei: Văile Târnavelor, Arieşului, Ampoiului, Sebeşului. Aici se află cele mai importante noduri de cale ferată din Transilvania: complexul Teiuş-Coşlariu, Vinţu de Jos, Războieni.

Cred că nu există român care să nu cunoască câte puţin din marele rol istoric pe care l-a avut Alba Iulia din preistorie şi până în epoca modernă. Pe teritoriul său, încă din mileniul III î.Ch. s-a format o mare aşezare neolitică cunoscută sub numele de cultura „Lumea Nouă”, după cartierul aflat în nordul oraşului. Alte urme au fost descoperite pe teritoriul municipiului din epoca bronzului şi a fierului. Marea fortificaţie de la Teleac, sat situat la 6 km de Alba Iulia, atestă existenţa unei mari formaţii politice în valea mijlocie a Mureşului în secolele IX-VI î.Ch., din prima vârstă a fierului (Hallstatt).

După cucerirea Daciei şi consolidarea stăpânirii romane, istoria oraşului de pe malurile Mureşului cunoaşte cea mai strălucită perioadă din istoria veche. A devenit capitala întregii Dacii pe timpul împăratului Traian, apoi a Daciei Superioare şi a Daciei Apulensis. A fost sediul Legiunii a XIII-a Gemina şi sediul comandantului unităţilor militare din Dacia condusă de un „Legatus Augusti Pro Praetoreztrium Daciarum”. Se cunosc până în prezent circa 45 de senatori care au ocupat această funcţie la Apulum.

Cele două oraşe care s-au format aici, au primit succesiv titlul de municipiu şi colonie: Colonia Aurelia Apulensis în Partoş şi Nova Coloni Apulense pe actualul teritoriu, fiind în antichitate unul din cele mai mari şi mai prospere oraşe din Dacia romană, primul primind şi epitetul de Chrysopolis (oraşul aurului sau oraşul de aur).

După o lungă perioadă istorică, Alba Iulia devine din nou capitala Principatului Transilvaniei începând cu anul 1542, în urma cuceririi Ungariei de către Suleiman Magnificul, prin victoriile obţinute la Mohacs (1526) şi Buda (1541). Transilvania a devenit principat autonom sub suzeranitate turcească, iar Alba Iulia – capitala acestuia din 1542 şi până la începutul secolului al XVIII-lea.

În această perioadă, oraşul a devenit cel mai important centru administrativ, economic şi cultural al Transilvaniei. De la mijlocul secolului al XVI-lea şi până la începutul celui de al XVIII-lea, pe teritoriul oraşului s-au dezvoltat cele mai mari manufacturi economice din Transilvania – turnătoria de tunuri a principilor pe lângă care funcţiona şi o pulberărie deservită de circa 1500 de lucrători. Depozitele de sare de la Partoş au fost o altă manufactură importantă din care cu plutele, sarea se transporta pe Mureş şi pe care lucrau circa 600 de corăbieri, încărcători şi cărăuşi – la Alba Iulia şi alte circa 2000 pe tot parcursul Mureşului până la Arad.
Între secolele XIV-XVII, Alba Iulia a fost un important centru cultural al Transilvaniei. Din secolul al IV-lea a funcţionat aici „o şcoală capitulară”, care pregătea funcţionari şi diplomaţi cunoscători ai limbii latine, care întocmeau actele oficiale, asemănătoare cu cele notariale moderne. Din 1622, principele Gabriel Bethlen a întemeiat la Alba Iulia, prima mare universitate din Transilvania, pentru care a adus profesori din Germania, Olanda şi Anglia. Pe lângă curtea princiară a funcţionat şi o mare tipografie care a tipărit cărţi din diferite domenii ale ştiinţelor în limbile latină, maghiară şi germană.

Pentru românii din Transilvania a funcţionat prima Mitropolie Ortodoxă, în chiliile căreia s-a înfiinţat o şcoală de preoţi şi o tipografie, care a tipărit cărţi de cult în limba română, printre care: Noul Testament de la Bălgrad (1648) şi primul Abecedar din istoria pedagogiei româneşti – Bucoavna de la Bălgrad (1699) şi alte 16 cărţi pentru cultul ortodox.

În decursul istoriei, oraşul Alba Iulia a fost martor al multor evenimente importante privind formarea limbii şi poporului român şi luptele pentru unitate naţională. Prin oraş au trecut în decursul istoriei, personalităţi importante şi anume împăraţii romani: Traian, Hadrian şi Caracala; au locuit aici toţi principii Transilvaniei, de la Sigismund (1546) până la Mihail Apafi (1690), în anul 1715 – Carol al XII-lea, regele Suediei şi împăraţii Austriei, Iosif al II-lea (de trei ori), Francisc al II-lea şi Franz Iosif.

A intrat triumfător Mihai Viteazul, la 1 noiembrie 1599, realizând prima unire politică a Ţărilor Române, eveniment care a marcat simbolic începutul luptei poporului român pentru unitate naţională.

Oraşul Alba Iulia a fost şi martor al unor evenimente tragice din istoria românilor. Ambele oraşe romane de la Apulum au fost distruse de invaziile barbare dintre secolele IV-XIII şi anume vizigoţii, ostrogoţii, hunii, gepizii, avarii, slavii, ungurii, pecenegii, comanii şi tătarii. Oraşul a căzut pradă trupelor austriece conduse de Castaldo între anii 1551-1555 şi ale lui Basta (între 1601-1605) şi pustietoarelor invazii turceşti din 1658 şi 1662, care au distrus oraşul, încât a determinat părăsirea lui de către o parte dintre locuitorii înstăriţi şi de către meşteşugari, dar a rămas oraşul cel mai românesc din Transilvania. A urmat o perioadă, între 1703-1711, în care oraşul a fost din nou afectat de luptele dintre partida nobiliară maghiară, favorabilă rămânerii sub suzeranitate turcească, condusă de Francisc Rakoczi al II-lea (curuţii) şi trupele austriece (lobonţii).

Începând cu anul 1714, a început dărâmarea oraşului Alba Iulia pentru eliberarea terenului în vederea edificării fortificaţiei bastionare. Lucrările începute în 1715 s-au derulat până către 1738-1740, utilizându-se cu prioritate munca gratuită a iobagilor români din comitatele şi scaunele Transilvaniei. A urmat cenuşiul secol al XVIII-lea pentru oraşul Alba Iulia, în care consemnăm mişcările şi răscoalele ţăranilor români, conduse de Sofronie (1759-1761) şi de Horea, Cloşca şi Crişan (1784-1785), executaţi la Alba Iulia, pe Dealul Furcilor la 28 februarie 1785. Suferinţele lor aveau să fie răzbunate de victoriile obţinute de românii din Munţii Apuseni, conduşi de Avram Iancu, în timpul revoluţiei din 1848-1849, care au determinat desfiinţarea iobăgiei în principatul Transilvaniei.

Secolul al XIX-lea a fost pentru naţiunea română un secol de împliniri prin Unirea Principatelor –Ţara Românească şi Moldova, realizându-se Statul Naţional România, afirmându-se pentru prima dată ca stat european. Fără această unire, nu era posibilă cea de-a doua, cea mai mare, decisivă şi definitivă realizată prin actul de la 1 Decembrie 1918 şi înfăptuită de Marea Adunare Naţională de la Alba Iulia. A fost cel mai mare act istoric din viaţa modernă a poporului român prin desăvârşirea Statului Naţional România Mare. A urmat o perioadă de promisiuni şi speranţe – pentru oraşul Alba Iulia, devenit simbol al unirii – care însă nu s-au înfăptuit. S-au întocmit mai multe proiecte de dezvoltare a oraşului din care s-au realizat doar două edificii importante: Catedrala Încoronării şi clădirea Liceului Mihai Viteazul (Colegiul Naţional „Horea, Cloşca şi Crişan”), primul liceu de stat românesc din Transilvania.

*Alba Iulia şi organizarea administrativă de-a lungul istoriei

Revenind la problema organizării teritoriale a României, trebuie să amintim că primul judeţ (comitat) care a apărut în Transilvania, a fost cel al Albei. Acesta s-a suprapus peste teritoriul voievodatului de la Bălgrad, atestat în secolele IX-X. Informaţii istorice pot fi documentate în săpăturile arheologice recente, executate în zona Catedralei Romano-Catolice. S-a descoperit existenţa unei biserici, cea mai veche bazilică din Transilvania, cu o cupolă veche de tradiţie bizantină. Aici, la Alba Iulia, a existat atunci o organizaţie statală numită voievodatul de Bălgrad, condusă de un voievod, care şi-a avut aici reşedinţa, într-o cetate amenajată în castrul roman, şi o organizaţie bisericească cu rang de episcopie. Acest lucru se poate deduce din faptul că toate episcopiile întemeiate în regatul Ungariei au primit denumirea oraşelor în care şi-au stabilit reşedinţa: Estergom, Calocea, Szecheşfehevar etc. Cea de la Alba Iulia a primit denumirea ţării

Transilvaniei pentru că ere continuarea celei de rit ortodox din secolele IX-X, existentă în voievodatul de la Bălgrad. Teritoriul acestui voievodat cuprindea întreaga suprafaţă a Transilvaniei istorice, fără Banat, Crişana şi Maramureş, iar comitatul Albei înfiinţat de regatul Ungariei a cuprins întreg acest teritoriu.

Comitatul medieval al Albei s-a organizat la mijlocul secolului al XII-lea fiind atestat documentar pentru prima dată în 1177, înaintea celorlalte comitate din Transilvania: Târnava (1217), Turda (1256), Hunedoara (1276). Acest comitat s-a suprapus peste voievodatul de la Bălgrad şi a înglobat în prima fază, în sec. XI-XIII, toată partea centrală şi de sud a Transilvaniei, începând cu părţile Hunedoarei şi până la izvoarele Mureşului şi Oltului, incluzând Ţara Bârsei, Ţara Făgăraşului şi depresiunea Ciucului. Rând pe rând s-au desprins din acest mare comitat, celelalte: Hunedoara şi Târnava, precum şi scaunele săseşti şi secuieşti, după colonizarea acestora în Transilvania în sec. XII-XIV.

Alba Iulia, atestată în primele documente medievale cu toponimicul Alba Transilvaniei, a fost capitala acestui comitat, succedându-i voievodatului românesc de la Bălgrad, după care s-a perpetuat şi denumirea şi funcţia de origine românească de „voievod” pentru demnitarii Transilvaniei şi nu cea de „principe” cum s-a încercat să fie impusă de către regatul Ungariei, pentru primul demnitar al acestei provincii şi anume Mercurius, atestat pentru prima dată în 1111-1113. Şi nu este întâmplător, faptul că doi dintre voievozii Transilvaniei de la începutul sec. al XIII-lea au fost comiţi de Alba. Probabil şi ceilalţi voievozi anteriori au purtat acest titlu.

În secolele XIII-XV s-au format şi desprins din comitatul Albei, scaunele săseşti şi scaunele secuieşti. Denumirea de „scaun” derivă din cuvântul latinesc „sedes”, însemnând aşezare, şedere, reşedinţă, locul unde se afla scaunul sau jilţul de judecată şi derivă de la verbul latina „sedeo” (a şedea, a se aşeza, a conduce). A se vedea expresia „scaunul apostolic” pentru sediul Papei de la Roma. După desprinderea comitatelor şi a scaunelor săseşti şi secuieşti între acestea au rămas enclave, grupe de sate, care în sec. XIII-XVIII ţineau tot de comitatul Albei.

Fiind greu de administrat, comitatul a fost împărţit în două unităţi distincte: comitatul Alba Inferioară sau Alba de Jos, cu capitala la Aiud, şi comitatul Alba Superioară sau Alba de Sus, format din enclave rămase după organizarea şi desprinderea scaunelor săseşti şi secuieşti.

După pustietoarea incursiune turcească din 1658, Alba Iulia a fost distrusă şi capitala comitatului Alba de Jos s-a mutat la Aiud. Până în sec. al XIX-lea, cu intermitenţe, a funcţionat un singur comitat, după care s-au despărţit definitiv.

În statistica din 1760-1762, comitatele erau unite şi aveau împreună 222 de comune, iar în 1763, comitatul Albei era condus de doi comiţi, fiecare pe o unitate administrativă.

Prin 1770, comitatul Albei avea 246 de comune, grupate în trei cercuri: cel de sus, cel de mijloc şi cel de jos – Alpensis. Acesta din urmă cu următoarele centre: Aiud, Blaj, Sâncrai, Teiuş, Tâuţi, Alba Iulia, Zlatna, Vurpăr, Vinţu de Jos, Homorod, Brad, Baia de Criş, Abrud, Baia de Arieş, Sânpaul şi Iernut. Comitatul era foarte mare şi cuprindea toată zona Munţilor Apuseni până în Zarand, apoi valea Arieşului, valea Ampoiului, valea Mureşului şi teritorii izolate de la Simeria până în Ţara Bârsei. În 1766, comitatele Alba de Sus şi Alba de Jos aveau 94497 locuitori români cuprinşi în 6437 de familii.

Împărţirea administrativă din 1784, promovată de împăratul Iosif al II-lea pentru a distruge comitatele nobiliare din Transilvania, care în parte au fost responsabile de răscoala lui Horea, a redus la 11 comitatele noi ale Transilvaniei, printre care se afla şi cel al Albei Inferioare. Cel al Albei Superioare a fost desfiinţat şi teritoriile au fost alipite comitatelor Sibiului, Făgăraşului şi Trei Scaune. Se revine din nou la cele două comitate în anul 1790, cel ocupat de Alba de Jos avea atunci două cercuri, cel de sus şi cel de jos. Cercul de Sus avea următoarele plase: Alba, Vinţu de Jos, Zlatna, Ighiu, Sângătin, Baia de Arieş. Cercul de Jos avea plasele: Păuca, Blaj, Aiud, Ciumbrud, Sânbenedic şi Ocna Mureş. Celălalt comitat, Alba de Sus avea numai cinci plase: Buia, Bârghiş, Râtu, Paloş şi Peselcu, toate situate între Târnava Mare şi Olt. Din acest comitat au mai rămas treisprezece enclave izolate una de alta, situate unele între scaunele secuieşti, în Ţara Bârsei, districtul Făgăraşului şi în scaunele săseşti, Agnita, Sighişoara, Cincu, Mediaş, Sibiu şi Nocrich.

În 1837, găsim aceeaşi împărţire în două comitate. Alba de Jos avea un oraş liber – Alba Iulia, 13 târguri, 174 comune şi 5 cătune. Comitatul Alba de Sus avea doar 69 de comune şi sate.

Limitele comitatului Alba de Jos au fost redate mai amănunţit în 1839. La nord se învecina cu comitatul Cojocna (Cluj) şi cu scaunul Arieşului, la est cu comitatul Turda (era un singur comitat pe Târnava Mică, celălalt comitat, Târnava Mare s-a înfiinţat în 1877), spre sud cu scaunele săseşti ale Miercurea Sibiului şi Orăştiei, iar la vest cu comitatele Hunedoara şi Zarand. Comitatul Alba de Jos avea în 1839, faţă de 1837, în componenţă un oraş, Alba Iulia, 13 târguri, 195 comune şi 8 cătune. Se compunea din 13 plase: Alba Iulia, Vinţu de Jos, Blaj, Sângătin, Ighiul de Sus, Ighiul de Jos, Uioara, Păuca, Sânbendic, Câmpeni, Ciumbrud şi Zlatna. În acelaşi an, comitatul Alba de Sus avea 72 de comune şi 5 cătune.

În primul proiect de reorganizare a Principatului Transilvaniei dintre anii 1841-1842, comitatul Alba de Sus a fost desfiinţat şi anexat scaunelor secuieşti şi comitatelor Făgăraş, Odorhei, Târnava şi Alba Superioară.
În timpul revoluţiei de la 1848-1849, comitatul Alba Inferioară a fost desfiinţat împreună cu celelalte comitate din Transilvania de către Comenduirea generală a armatei şi înfiinţate districte. Districtul Albei a fost împărţit în două: Districtul Superior, în stânga Mureşului cu centrul la Blaj şi Districtul Inferior, în dreapta Mureşului cu capitala la Alba Iulia.

După revoluţia de la 1848-1849, regimul absolutist habsburgic a desfiinţat vechile comitate ale Transilvaniei conduse de marile familii nobiliare retrograde şi ostile introducerii unor reforme moderne, adoptându-se o nouă reformă administrativă prin care principatul a fost împărţit în şase districte militare.

Districtul Albei cuprindea următoarele cercuri: Alba Iulia, Deva, Haţeg, Baia de Criş şi Blaj. În anul următor (1851) Transilvania a fost din nou împărţită în zece regiuni administrative, cea a Albei cuprinzând zece căpitănate: Alba Iulia, Blaj, Uioara, Abrud, Criş, Deva, Haţeg, Orăştie, Orlat şi Făgăraş. Din următoarea împărţire administrativă din 1854 a Transilvaniei au rezultat zece prefecturi. Prefecturii Albei i s-au arondat şase preturi: Teiuş, Aiud, Blaj, Alba Iulia, Geoagiul de Jos şi Abrud. Aceasta avea în administraţie un oraş – Alba Iulia, 15 târguri, 173 de comune şi sate. Pretura Teiuş avea 4 târguri şi 22 de sate, pretura Aiud, un târg şi 36 de sate, pretura Blaj, un târg şi 29 de sate şi pretura Abrud, 4 târguri şi 22 de sate. În 1857, prefectura Albei avea această structură: 174.282 de locuitori, dintre care 151.625 români şi 22.657 alte naţionalităţi.

Introducerea principiului „liberalismului” de către regimul imperial habsburgic, în 1861 în Transilvania, a determinat revenirea la vechile comitate existente înainte de 1848. Comitatul Alba Inferioară avea 13 plase: Câmpeni, Roşia Montană, Ighiu, Zlatna, Blaj, Păuca, Aiud, Ciumbrud, Uioara, Sânbenedic, Alba Iulia, Vinţu de Jos şi Sângătin. Comitatul Alba Superioară a fost şi el reînfiinţat şi a funcţionat până în 1876.

Următoarea împărţire administrativă a Transilvaniei a avut loc în 1864, menţinându-se vechile comitate, oraşul Alba Iulia fiind atestat între cele şapte cercuri: Câmpeni, Abrud, Aiud, Alba, Ocna Sibiului,  Blaj şi Uioara.
După instaurarea dualismului austro-ungar în 1867, Transilvania şi-a pierdut autonomia. Astfel, din 1870, comitatele au fost subordonate direct guvernului de la Budapesta.

Ultima reformă administrativă teritorială din sec. XIX, a avut loc în anii 1876-1877. Comitatul Alba de Jos era format din teritoriul vechiului comitat fără valea Arieşului, dar cu oraşele: Alba Iulia, Abrud, Aiud, Ocna Mureş cu capitala la Aiud. Avea o suprafaţă de 3.575 km2 şi cuprindea 177 comune rurale (grupate în şapte plase) şi patru oraşe. Din aceste comune, opt aveau peste 2.000 de locuitori. Comitatul Zarand a fost desfiinţat în 1876 de stăpânirea austro-ungară, fiind considerat prea românesc. Capitala comitatului Alba a fost mutată la Aiud, oraş cu populaţie maghiară, după dărâmarea oraşului în 1714, deoarece Alba Iulia avea o populaţie majoritar românească. În 1886 a avut loc o ajustare a unor comitate. Cel al Albei avea o suprafaţă de 3576,5 km2, 4 oraşe cu consilii, 173 de comune şi cătune, grupate 8 plase. Comunele au fost grupate în 64 notariate cercuale, iar 13 comune aveau peste 2.000 de locuitori.

După Unirea Transilvaniei cu România în 1918, toate vechile comitate au primit denumirea de judeţe în care s-a instaurat o administraţie românească. Vechiul comitat Alba condus în sec. al XVIII-lea şi al XIX-lea de comiţi proveniţi din marile familii nobiliare ungureşti: Kemeny, Pojoni, Banfi, Telekey, Sasz a primit prefecţi români. Ultimul comite maghiar a fost Saszlojef din Şard, iar primul prefect român a fost Ioan Pop, avocat şi proprietar din Ţelna. După primele alegeri din România Mare din 1919, prefect al judeţului Alba a fost numit dr. Camil Velican din Alba Iulia.

Începând din 1921, au fost elaborate mai multe proiecte pentru prima reformă administrativ-teritorială a României Mari. Reforma a fost aplicată prin Legea din 14 iunie 1925, promulgată de Parlamentul României şi aplicată cu data de 1 ianuarie 1926. Vechiul comitat Alba a devenit judeţul Alba cu capitala la Alba Iulia, care a rămas însă tot la Aiud, până în 1929.
Judeţul a pierdut plasa Blaj şi Ocna Sibiului, în favoarea judeţelor Târnava Mare şi Sibiu, şi a primit plasa Sebeş şi mai multe comune ale judeţului Turda, situate în zona comunei Unirea (Vinţu de Sus). A avut opt plase: Alba Iulia, Sebeş, Vinţu de Jos, Teiuş, Aiud, Ocna Mureş, Abrud, Ighiu, devenită din decembrie 1930, plasa Zlatna. Judeţul avea o plasă de 2433 km2 şi o populaţie de 213.752 locuitori, 4 oraşe şi 9 plase rurale. Astfel în urma acestei reforme administrative din 1925, România Mare a avut 72 de judeţe.

După instaurarea în 1938 a dictaturii regelui Carol al II-lea prin Decretul Lege nr.2919 din 14 august 1938, s-a realizat o nouă reformă administrativă a României prin care teritoriul a fost împărţit în zece ţinuturi.

Fiecare ţinut avea în subordine între patru şi nouă judeţe. Ţinutul Mureş cu capitala la Alba Iulia avea în subordine nouă judeţe: Alba, Ciuc, Făgăraş, Mureş, Odorhei, Sibiu, Târnava Mică, Târnava Mare şi Turda. Conducerea ţinutului avea atribuţiuni administrative, economice, culturale şi sociale. Era condus de un rezident regal (reprezentantul regelui în teritoriu) numit pe şase ani. Rezidentul trebuia să aibă diplomă universitară sau grad de general şi o vârstă minimă de 35 de ani. Prin Decretul Regal nr.2920 a fost numit rezident al Ţinutului Mureş, generalul în retragere Danilă Papp, fost comandant al Corpului 6 Armată din Cluj. Tot prin Decretul Regal nr. 2911, inspector general administrativ al Ţinutului Mureş a fost numit Petre Roşca.

Rezidenţa ţinutului s-a stabilit la Alba Iulia în clădirea liceului de băieţi (Colegiul Naţional „Horea, Cloşca şi Crişan”) care a fost terminată prin licitaţie publică pentru suma de şase milioane de lei.

În 6 septembrie 1940, generalul Papp a demisionat şi a fost înlocuit cu Victor Hodor – fost secretar general al Ţinutului Someş, refugiat la Turda, iar în funcţia de secretar general a fost numit Florean Medrea, care a preluat şi mandatul de lichidare a ţinutului încheiat la 10 decembrie 1941.

Pierderile teritoriale ale României din anul 1940, a Basarabiei, Bucovinei de Nord, Nordului Transilvaniei şi a Cadrilaterului, au reprezentat 14 judeţe din 72 existente înainte.     După abdicarea regelui Carol al II-lea la 6 septembrie 1940 şi preluarea conducerii statului român de către generalul Ion Antonescu, prin legea de organizare din 21 septembrie 1940 s-a dispus desfiinţarea ţinuturilor şi revenirea la vechile judeţe.

Instaurarea puterii comuniste după alegerile parlamentare trucate din 1946, a proiectat o nouă reformă administrativ-teritorială a României. Congresul PCR din februarie 1948 a emis programul de reformare şi administrare a teritoriului Republicii Populare Române, în conformitate cu interesele noilor organe de stat şi în noile condiţii sociale şi politice. S-a adoptat Constituţia din 1948, şi Legea nr. 17 din 1948 şi s-au constituit noile consilii populare, organe de stat la toate nivelurile: judeţe, oraşe şi comune. Prin Legea nr.5 din 1950 s-a aplicat noua reformă administrativ-teritorială, România fiind organizată în regiuni, raioane, oraşe şi comune. Legea a intrat în vigoare la 1 ianuarie 1951. Toate vechile circumscripţii teritorial-judeţene au fost desfiinţate precum şi organele lor de conducere, ţara fiind împărţită în 16 regiuni, fiecare regiune având în componenţă un număr de raioane. Judeţul Alba a fost şi el desfiinţat şi transformat într-un mic raion al Regiunii Hunedoara. Zona Aiudului a devenit raion al regiunii Cluj, împreună cu zona Abrudului, care ţinea de raionul Câmpeni, tot în regiunea Cluj. Zona Sebeşului a fost organizată într-un raion separat ce ţinea de Regiunea Hunedoara cu capitala la Deva.

Noua organizare teritorială a ţării a durat 17 ani, timp în care unele oraşe cu tradiţie românească, alte foste capitale de judeţe, precum şi unele raioane de margine ale acestor regiuni au fost total neglijate din toate punctele de vedere. Începând cu 1964, în cadrul politicii duse de PCR de desprindere de puternica dominaţie sovietică, în România a avut loc o perioadă de uşoară destindere şi de revenire la unele tradiţii româneşti, printre care şi la vechile judeţe, printr-o nouă organizare a teritoriului ţării. Conferinţa Naţională a PCR din 6-8 decembrie 1967, a hotărât îmbunătăţirea organizării administrativ-teritoriale a ţării şi sistematizarea localităţilor urbane şi rurale cu motivaţia că această organizare ar corespunde schimbărilor intervenite în dezvoltarea economică a ţării şi repartizarea mai eficientă a forţelor de producţie în teritoriu. În organizarea noilor judeţe şi a municipiilor s-a ţinut seama de condiţiile economice, sociale, politice, geografice şi istorice existente, de componenţa naţională a populaţiei şi de legăturile cultural-tradiţionale, precum şi de perspectivele de dezvoltare a diferitelor zone şi localităţi potrivit prevederilor din planurile cincinale pe perioada 1971-1980. Noile judeţe aveau un teritoriu mai mic decât al vechilor regiuni, asigurându-se legături mai directe cu oraşele şi comunele ce intrau în componenţa lor. O comisie formată din specialişti în domeniile: economiei, geografiei, istoriei, geologiei, etnografiei, sociologiei, lingvisticii etc. au lucrat timp de doi ani la pregătirea şi definitivarea reformei administrativ-teritoriale, care s-a aplicat începând din 1 ianuarie 1968.

Judeţul Alba a cuprins vechiul teritoriu dinainte de 1951 căruia i s-au anexat părţi din vecile judeţe limitrofe şi anume: de la judeţul Turda, toată Valea Arieşului, de la Ocoliş până la Arieşeni; de la Târnava Mare, zona Blaj până la Valea Lungă; de la judeţul Târnava Mică, zona până la Cetatea de Baltă, iar de la judeţul Hunedoara, zona Cugir până la Ceru Băcăinţi. Fostele judeţe Turda, Târnava Mare şi Târnava Mică nu au mai fost reînfiinţate.

În anul 1971, judeţul Alba avea o suprafaţă de 6230 km2 şi o populaţie de 391.686 locuitori.

Comisia centrală a propus reînfiinţarea a 35 de judeţe şi 31 de oraşe care să primească gradul de municipiu. Oraşul Alba Iulia nu a figurat în prima variantă, între oraşele cu grad de municipiu, dar la propunerea deputatului profesor Victor Mesaroş din Abrud, Marea Adunare Naţională a aprobat includerea oraşului Alba Iulia între municipiile României.

În anii următori au mai fost înfiinţate încă şase judeţe, numărul ridicându-se la 40 şi oraşul Bucureşti, cu administraţie separată, în total 42 de unităţi.
S-a făcut astfel o dreptate istorică pentru judeţul Alba, care a avut un rol deosebit în istoria României, oraşul Alba Iulia fiind pe rând capitala Daciei Romane, apoi centrul voievodatului de Bălgrad, capitala Principatului Transilvaniei şi locul unde s-a desăvârşit Statul Naţional Român prin Unirea Transilvaniei cu România la 1 Decembrie 1918. Sperăm ca şi în continuare, oraşul Alba Iulia şi judeţul Alba să rămână o importantă unitate administrativă, economică, socială şi culturală a României cu mai multe perspective de deschidere, în viitorul apropiat şi îndepărtat.

*Alba Iulia capitală – Repere

Fără îndoială că rolul de primă mărime pe care l-a ocupat Alba Iulia, în istoria milenară a Transilvaniei şi a ţării deopotrivă, s-a datorat cetăţii sale. Castrul Legiunii XIII Gemina, cea mai puternică fortificaţie din Dacia Romană a fost locul pe care în veacurile următoare s-au înălţat cetăţile oraşului. Acestea au fost loc de apărare şi refugiu în vremea migraţilor, capitală a regatelor barbare, cetate de scaun a voievozilor de Bălgrad, a comiţilor şi voievozilor Transilvaniei, a principilor aleşi de dieta ţării.

Distrusă de nenumărate ori de-a lungul unui mileniu şi jumătate de existenţă, cetatea Alba Iulia a renăscut mereu, asemeni păsării Phoenix din propria cenuşă. Ultima dintre ele, cetatea bastionară Vauban este şi astăzi motorul dezvoltării oraşului.

Alba Iulia (Apoulon, Apulum, Bălgrad) a deţinut aproape un mileniu (însumând perioadele) statutul de CAPITALĂ a dacilor apuli, a Daciei romane (după împărţirea sa), a voievodatului de Bălgrad (sc. VIII-XII), a voievodatului şi comitatului Transilvaniei (sec. XII-XVI), a Principatului Autonom (1541-1699). A fost capitala, la 1600, a celor trei ţări româneşti unite de Mihai Viteazul, care a scris testamentar la Alba Iulia „Io, Mihail voievod din mila lui Dumnezeu, domn al Ţării Româneşti, al Ardealului şi a toată Ţara Moldovei, pohta ce am pohtit”. A fost capitala României Mari (la 1 Decembrie 1918) şi la încoronarea suveranilor Ferdinand I şi Maria (15 octombrie 1922) în perioada 1919-1950, a fost capitala judeţului Alba a Ţinutului Mureş (1938-1940), unitate administrativ teritorială ce cuprindea 9 judeţe din Transilvania (inclusiv cele aflate astăzi în Regiunea de Dezvoltare Centru). Din anul 1950, până în 1968 a fost reşedinţa raionului Alba, iar din 17 februarie 1968, este capitala judeţului Alba.

Alba Iulia are un loc aparte în istoria creştinismului pe aceste meleaguri transilvane, dar şi în istoria bisericilor ortodoxă, romano-catolică, greco-catolică, reformată, evanghelică, mozaică. Apulumul roman a fost centrul de iradiere a creştinismului în Dacia romană, dar şi dincolo de graniţele acesteia, începând cu secolul al III-lea d.Ch., de la părăsirea Daciei de către armata şi administraţia romană şi până în spaţiul răsăritean, ocrotit şi sprijinit de Imperiul Bizantin. Dovezile arheologice, cronicile din zorii evului mediu, atestă existenţa aici, în inima Transilvaniei a unei populaţii creştine, organizată, având lăcaşuri de cult şi chiar episcopi. Rotonda înglobată în altarul catedralei „Sf. Mihail”, construită pe ruinele unei bazilici din sec. VII-VIII, basilica din sec. al IX-lea şi apoi biserica episcopului Ierotei (uns în scaunul episcopal de către patriahul Constantinopolului în anul 950) descoperită anul trecut, sunt dovezi elocvente privind existenţa populaţiei româneşti creştine în perioada pre-maghiară a Transilvaniei. Chiar voievodul de la Bălgrad (ce stăpânea peste vechiul voievodat al lui Gelu), Iuliu cel Bătrân, a fost creştinat în ritul răsăritean în Bizanţ şi înnobilat cu titlul de patriciu de către împăratul Constantin al VII-lea Porfirogenetul. El, familia sa, curtenii şi supuşii erau creştini cu mult înainte de vremea maghiarilor. Faptul că au adoptat ritul răsăritean a fost unul din motivele pentru care Ştefan cel Sfânt (cel ce i-a creştinat pe unguri în jurul anului 1000) a atacat Alba Iulia şi l-a dus în robie pe voievodul de Bălgrad, Iuliu cel Tânăr, pentru că acesta a refuzat să se închine Bisericii Romei.

După mai bine de un secol de la conflictul din 1002-1003, Alba Iulia devine sediul episcopiei şi capitlului romano-catolic, principalii reprezentanţi ai feudalismului în această regiune, cele două instituţii, în special episcopia, avea rol însemnat în istoria cetăţii, oraşului şi a Transilvaniei. Credinţa ortodoxă şi-a continuat şi ea existenţa prin mănăstiri şi episcopi ce şi-au avut reşedinţele la Râmeţ, Geoagiu de Sus sau Lancrăm. Din 1571 centrul bisericii ortodoxe revine la Alba Iulia, toţi ierarhii purtând titlul de mitropoliţi de Bălgrad, fiind hirotonisiţi la Târgovişte (sediul Mitropoliei Ungro Valahiei). Mitropolia ortodoxă va cunoaşte o perioadă de înflorire după ce Mihai Viteazul construieşte o catedrală din zid şi lărgeşte aşezarea monahală. Această ctitorie a fost considerată ca fiind „cel mai trainic şi mai de folos aşezământ al neamului de peste munţi” – Nicolae Iorga. Catedrala şi aşezământul mitropolitan sunt dărâmate în anul 1711, când austriecii pregătesc terenul pentru construirea cetăţii bastionare. Catedrala Încoronării găzduieşte în pronaos portretele lui Mihai Viteazul şi Doamnei Stanca, consideraţi ctitori ai locaşului în care se vor încorona suveranii României Mari. Din 1997, Alba Iulia devine reşedinţa Arhiepiscopiei Ortodoxe ce cuprinde judeţele Alba şi Mureş, deşi aici ar fi trebuit să revină Mitropolia Ardealului.

Alba Iulia este totodată şi sediul Arhiepiscopiei Romano-Catolice.

Prin cele două facultăţi şi seminarii, ortodox şi romano-catolic, Alba Iulia este un puternic centru al învăţământului teologic. De remarcat, convieţuirea de-a lungul veacurilor, a tuturor cultelor religioase ce şi-au înălţat aici biserici, mănăstiri, centre misionare.

*Alba Iulia – obiectiv de interes naţional

ORDONANŢA DE URGENŢĂ Nr. 93 din 29 iunie 2000
privind declararea municipiului Alba Iulia şi a zonei înconjurătoare ca obiectiv de interes naţional
ACT EMIS DE: GUVERNUL ROMÂNIEI
ACT PUBLICAT ÎN: MONITORUL OFICIAL NR. 308 din 4 iulie 2000
În temeiul art. 114 alin. (4) din Constituţia României, Guvernul României adoptă prezenta ordonanţă de urgenţă.
ART. 1
Se declară ca obiectiv de interes naţional municipiul Alba Iulia şi zona înconjurătoare delimitată, potrivit anexei nr. 1, pentru lucrări de restaurare, consolidare, conservare şi punere în valoare a monumentelor istorice, respectiv pentru lucrări publice de reabilitare a construcţiilor, echipamentelor şi infrastructurii, în vederea realizării proiectului “Alba Iulia – Milenium”.
ART. 2
(1) Se constituie Colectivul de coordonare a proiectului “Alba Iulia – Milenium”, format din reprezentanţi ai Ministerului Culturii, Ministerului Lucrărilor Publice şi Amenajării Teritoriului, Ministerului Funcţiei Publice, Ministerului Transporturilor, Autorităţii Naţionale pentru Turism, Consiliului Judeţean Alba şi ai consiliilor locale municipale, orăşeneşti şi comunale interesate.
(2) Colectivul de coordonare a proiectului “Alba Iulia – Milenium” are rolul de a coordona acţiunile întreprinse de autorităţile pe care le reprezintă, pentru realizarea lucrărilor prevăzute la art. 1, şi de a propune Guvernului măsurile prin care să fie aplicată strategia de dezvoltare a municipiului Alba Iulia şi a zonei înconjurătoare.
ART. 3
(1) Colectivul de coordonare a proiectului “Alba Iulia – Milenium” are următoarele atribuţii principale:
a) propune pentru unităţile administrativ-teritoriale prevăzute în anexa nr. 2 măsurile necesare în vederea îndeplinirii obiectivelor pe termen scurt;
b) elaborează strategia de realizare a lucrărilor pe termen lung şi o supune spre aprobare autorităţilor administraţiei publice competente potrivit legii.
(2) Colectivul de coordonare a proiectului “Alba Iulia – Milenium” va urmări, cu precădere, realizarea coordonată a următoarelor lucrări:
a) reabilitarea construcţiilor, echipamentelor şi infrastructurii, precum: modernizarea DN 74, executarea şoselei de centură din partea de vest a municipiului Alba Iulia (Cluj-Napoca – Zlatna – Sibiu), realizarea căilor de acces în zonele turistice, refacerea reţelei de apă, canal, gaz, curent electric, telefonie în întregul centru istoric al municipiului Alba Iulia, realizarea unui sistem de drenaje care să protejeze imobilele şi Cetatea, modernizarea străzilor din incinta Cetăţii municipiului Alba Iulia;
b) reabilitarea obiectivelor turistice din zonă;
c) restaurarea şi introducerea în circuitul turistic a clădirilor monument istoric;
d) crearea condiţiilor necesare în vederea repopulării şi reabilitării zonelor rurale părăsite care dispun de patrimoniu cultural bogat şi de potenţial agroturistic.
(3) În termen de 60 de zile de la data intrării în vigoare a prezentei ordonanţe de urgenţă va fi aprobat prin hotărâre a Guvernului Regulamentul de organizare şi funcţionare a Colectivului de coordonare a proiectului “Alba Iulia – Milenium”, iniţiată de Ministerul Culturii şi Ministerul Funcţiei Publice.
ART. 4
Pentru finanţarea lucrărilor prevăzute la art. 1 se vor utiliza:
a) sume alocate de la bugetul de stat şi de la bugetele: judeţean, municipale, orăşeneşti sau comunale, după caz;
b) sume alocate din Fondul naţional de dezvoltare regională, precum şi din alte fonduri atrase potrivit legii;
c) sume alocate de organisme internaţionale, precum şi de organizaţii neguvernamentale;
d) sponsorizări, donaţii şi alte liberalităţi, potrivit legii;
e) alte surse, potrivit legii.
ART. 5
Anexele nr. 1 şi 2 fac parte integrantă din prezenta ordonanţă de urgenţă.

p. PRIM-MINISTRU,
MIRCEA CIUMARA

Contrasemnează:
Ministrul culturii,
Ion Caramitru

p. Ministrul funcţiei publice,
Marian Pârjol,
secretar de stat

Ministru de stat,
preşedintele Consiliului de
Coordonare Economico-Financiară,
Mircea Ciumara

Ministrul transporturilor,
Anca Boagiu

p. Ministrul lucrărilor publice
şi amenajării teritoriului,
Laszlo Borbely

Ministrul finanţelor,
Decebal Traian Remeş

ANEXA 1
DELIMITAREA TERITORIALĂ
a zonei în care vor fi efectuate lucrări de restaurare, consolidare, conservare şi punere în valoare a monumentelor istorice, respectiv de reabilitare a construcţiilor, echipamentelor şi infrastructurii se află în Monitorul Oficial al României, Partea I, nr. 308 din 4 iulie 2000, la pagina 11.

DELIMITAREA TERITORIALĂ – UNITĂŢI ADMINISTRATIVE COMPONENTE: ALBA IULIA, AIUD, SEBEŞ, TEIUŞ, CÂLNIC, CIUGUD, GALDA DE JOS, RÂMEŢ, STREMŢ, SÂNTIMBRU

ANEXA 2
LISTA
cuprinzând unităţile administrativ-teritoriale în care vor fi efectuate, cu precădere, lucrări de reabilitare a obiectivelor turistice, de introducere în circuitul turistic a unor monumente istorice şi de reabilitare a zonelor rurale

1. Alba Iulia                4. Râmeţ            7. Stremţ
2. Aiud                5. Sebeş            8. Teiuş.
3. Câlnic                6. Sântimbru

*Concluzii

Din punct de vedere istoric, Alba Iulia a fost cel mai important centru din întreaga ţară prin evenimentele istorice care s-au desfăşurat aici: a fost capitala administrativă şi militară a Daciei romane, capitala voievodatului Transilvaniei, a Principatului Transilvaniei şi a celor trei ţări româneşti unite sub Mihai Viteazul. Toate organizările administrativ-teritoriale înfăptuite la sfârşitul evului mediu şi în epoca modernă au vizat Alba Iulia, drept capitală a căpitănatelor în 1748, a districtelor între 1848-1850 şi a ţinuturilor între 1938-1940.

Din punct de vedere geografic, Alba Iulia se află în centrul Transilvaniei spre care converg toate căile de comunicaţie. Pe teritoriul actualului judeţ se află patru noduri de cale ferată: Teiuş – pentru toate direcţiile; Coşlariu pentru mărfuri, Vinţu de Jos pentru direcţia vest şi sud, Războieni pentru partea superioară a Mureşului şi Blaj pentru valea Târnavei Mici (Cetatea de Baltă, Târnăveni-Praid). Se află de asemenea importante noduri rutiere din Transilvania: la Sebeş (12 km de Alba Iulia), pentru toate direcţiile, va trece autostrada nr.1 ce va lega ţara de vestul Europei şi alte rute spre Munţii Apuseni, Valea Superioară a Mureşului şi a Târnavelor.

Are toate formele de relief: câmpia din Lunca Mureşului, Dealurile Subcarpatice, cele două masive ale Carpaţilor Sudici (Munţii Sebeşului şi Şureanu) şi Munţii Apuseni. Pe teritoriul actual al judeţului se află cele mai bune zone viticole din Transilvania, podgoriile Albei, Aiudului şi Târnavelor cu Blajul şi Jidveiul. Oraşul se află amplasat în apropierea Mureşului cu afluenţii săi Arieşul, Sebeşul, Cugirul şi Ampoiul. Are un sistem modern de aprovizionare cu apă din lacurile de acumulare de pe râul Sebeş. Se bucură de o climă blândă cu veri calde şi ierni fără manifestări excesive. Oraşul este îndiguit şi ferit de inundaţii. Zonele înconjurătoare produc suficiente cereale, fructe şi legume pentru aprovizionarea sa cu perspective de amenajare a unui sistem de irigaţii de 10.000 ha.

Din punct de vedere cultural, Alba Iulia dispune de cele mai importante monumente istorice începând cu perioada romană şi din evul mediu în stil romanic, gotic, Renaştere, baroc, modern. Posedă unicate în istoria Europei, cum sunt Galeriile Romane de la Roşia Montană. Pe teritoriul său se află cea mai bine conservată fortificaţie în stil Vauban din estul Europei, are două catedrale, un mare muzeu de arheologie, istorie şi etnografie, o celebră bibliotecă documentară Bathyaneum, ce deţine manuscrise rarisime începând cu secolul IX până în XIX. Are o universitate şi două arhiepiscopii: ortodoxă şi romano-catolică, pe lângă care funcţionează institute teologice.

Turiştii care vor vizita Alba Iulia, dar şi cei care vin cu interese economice vor putea fi influenţaţi pozitiv vizitând aceste obiective importante.
Pentru petrecerea timpului liber şi practicarea unor sporturi, Alba Iulia dispune de un stadion de circa 18.000 de locuri, de un bazin olimpic de înot şi mai multe săli mici de sport. Are deschise şi de perspectivă două staţiuni montane pentru practicarea sporturilor de iarnă în Domeniul Schiabil Şureanu în Munţii Sebeşului şi Arieşeni în Munţii Apuseni. De asemenea are acces uşor spre cele de la Păltiniş, în judeţul Sibiu şi Băişoara din judeţul Cluj. dispune de mai multe terenuri de vânătoare şi cursuri de apă pentru pescuit, cel mai mare teren de golf din România, la Pianu de Jos. Ţinuturile de la poalele Apusenilor posedă peste 20 de rezervaţii naturale, unice în Europa, iar localităţile din jur, o serie de monumente istorice şi de artă, valoroase din punct de vedere istoric, unele dintre ele aflate în patrimoniul UNESCO, elemente de arhitectură tradiţională specifică Munţilor Apuseni, dar şi a minorităţilor naţionale cum sunt cele de la Gârbova de Sebeş şi Rimetea.

În ţările vest europene şi Statele Unite ale Americii, pentru capitalele unor unităţi administrativ-teritoriale au fost alese oraşe mici, puţin aglomerate şi mai puţin industriale. Alba Iulia a fost cel mai vechi oraş roman şi a rămas în cursul mileniului I d.Ch. şi în evul mediu, singurul oraş important din Transilvania cu o populaţie majoritar românească. Celelalte oraşe ce aspiră să fie capitale ale regiunii Centru au fost întemeiate de minorităţile colonizate de Regatul maghiar în secolele XII-XIV, din care românii au fost excluşi. Acestea au devenit oraşe cu populaţie majoritar românească abia în a II-a jumătate a secolului al XX-lea. Alba Iulia fiind un oraş cu o populaţie majoritar românească a fost foarte neglijat în cursul secolelor XVIII-XIX de autorităţile austriece şi austro-ungare. A fost neglijat şi pentru faptul că se află în zona cu cea mai mare populaţie românească din Transilvania în care au intrat şi Munţii Apuseni unde s-au desfăşurat cele mai puternice mişcări revoluţionare ale românilor pentru revendicări sociale şi naţionale. Pentru aceste fapte oraşul Alba Iulia ar merita să fie răsplătit prin acordarea titlului de capitală a regiunii Centru.

Acestea sunt o parte din argumentele istorice prin care Alba Iulia se simte îndreptăţită să fie CAPITALA Regiunii Centru.

ARGUMENTE DE MULTICULTURALITATE

Alba Iulia este capitala Marii Uniri de la 1 Decembrie 1918, act istoric consfinţit de impresionanta Adunare Naţională, de cei 1228 de delegaţi prezenţi în Sala Unirii cât şi de Tratatul de pace de la Trianon. Dar Alba Iulia este şi vatra unor momente cruciale legate de istoria ungurilor şi a secuilor încă de la stabilirea lor în Transilvania. Desigur, maghiarii şi în special politicienii lor consideră că li s-a făcut o mare nedreptate în 1918 şi ei cred şi astăzi că Ardealul le aparţine, lucru pe care îl tot afirmă de la Trianon încoace. Este treaba lor să o facă şi nu le putem astupa gura. Şi nici nu trebuie să ne batem pentru asta şi nici nu-i putem opri să fluture drapelul Ţinutului Secuiesc inclusiv pe clădirea Parlamentului de la Budapesta. Numai că drapelul acela este steagul cu care Moise Secuiul a luptat alături de Mihai Viteazul, al cărui aliat de onoare şi nădejde a fost, împotriva ungurilor lui Andrei Bathory, cardinal şi principe al Transilvaniei, care a fost asasinat de o ceată de secui după bătălia de la Şelimbăr, ce a deschis drumul lui Mihai Viteazul spre Alba Iulia, prima capitală a ţărilor române unite sub sceptrul său. Un cronicar al vremii relatează că la vederea capului tăiat al lui Andrei Bathory, marele voievod şi-ar fi exprimat compătimirea prin cuvintele „O săracul popă, o săracul popă”. Mihai Viteazul a pus să i se aducă corpul lui Bathory şi să fie înmormântat cu mare pompă în catedrală, într-un sicriu de argint în valoare de 5000 de florini. La procesiune a fost de faţă chiar voievodul, care a ţinut în mână o lumină aprinsă, gest ce a impresionat pe contemporani. Colaborarea lui Mihai Viteazul cu secuii a continuat şi aceştia nu l-au părăsit nici în cele mai grele clipe, mulţi dintre ei plătind cu viaţa, după bătălia de la Mirăslău, devotamentul faţă de Mihai Viteazul. Aşa că dacă steagul lui Moise Secuiul flutură pe clădirea Parlamentului din Budapesta este probabil şi un gest în onoarea lui Mihai Viteazul, care a redat secuilor drepturile şi privilegiile pe care principii din familia Bathory le-au anulat!
Important este până la urmă faptul că niciun stat din zonă nu urmăreşte revizuirea graniţelor teritoriale. Şi nici nu este posibil acest lucru în condiţiile proceselor de integrare europeană şi euroatlantică care impun elitelor politice să evite retorica incendiară, să ducă o politică moderată şi să se conformeze normelor stabilite de organizaţiile internaţionale şi în  special de Uniunea Europeană şi NATO. Cu alte cuvinte, astăzi nu este posibil revizionismul teritorial făţiş. Aşa după cum nu este posibilă nici autonomia culturală sau teritorială pentru că tratatele internaţionale nu recunosc minorităţile naţionale ca entităţi colective ci doar persoanele care aparţin minorităţilor. Ori propunerile şi solicitările pentru un sistem al autonomiei culturale şi teritoriale ar constitui minorităţile într-o entitate colectivă autonomă, ceea ce ar echivala cu formarea unui „stat în stat”. Deci nu sunt actuale, legale şi nici europene solicitările autonomiste maghiare venite din partea UDMR-ului şi a extremiştilor de la Budapesta. Aşa după cum nu sunt actuale nici politicile naţionalizatoare excesiv de zeloase. Ba, dimpotrivă, protecţia minorităţilor trebuie asigurată, astfel ca nimeni să nu se simtă exclus, exploatat, lipsit de drepturi şi libertăţi, asigurându-se în acest fel loialitatea tuturor cetăţenilor faţă de statul în care trăiesc. Şi atunci, de unde atâta scandal în jurul steagului Ţinutului Secuiesc? Este un scandal în primul rând electoral.

Acestea fiind precizate, să vedem ce-i leagă pe maghiari de Alba Iulia. În primul rând, după năvălirea lor în Transilvania, primul rege al Regatului maghiar, Sfântul Ştefan şi cetele lui de barbari au fost creştinaţi la Alba Iulia, în biserica lui Ierotei recent descoperită (şi tot recent şi rapid acoperită), drept pentru care la împlinirea a 1000 de ani de la întemeierea statului maghiar, în cadrul festivităţilor de la Budapesta, la 2 august 2000, Mitropolitul greco-catolic al Vienei, Mihail Staikos, a dat citire în prezenţa patriarhului Bartolomeu de la Constantinopol, Tomusului de canonizare a Sfântului Ştefan şi a Sfântului Ierotei. Sfântul Ştefan a fost canonizat de Biserica Ortodoxă iar Biserica Romano-Catolică nu l-a canonizat şi pe Sfântul Ierotei!

După creştinarea ungurilor, Sfântul Ştefan a întemeiat, aici, la Alba Iulia, în anul 1009, una dintre cele două arhiepiscopii din România, respectiv o dieceză a Transilvaniei. Catedrala episcopală, Catedrala Sfântului Mihail din Alba Iulia, datează tot din epoca arpadienilor. Astăzi, Arhiepisopia romano-catolică de Alba Iulia grupează cel mai mare număr de credincioşi romano-catolici din România, circa 440.000, conform Annuario Pontifico pe anul 2008. Renumitul loc de pelerinaj de la Şumuleu Ciuc, care de Rusalii întruneşte sute de mii de credincioşi catolici (în special secui şi ceangăi), se află tot în Arhiepiscopia de Alba Iulia.

Tot la Alba Iulia, în mai 1622, Dieta Transilvaniei a aprobat planul Principelui Bethlen Gabor privind înfiinţarea unei instituţii de învăţământ superior sub numele de Academicum Collegium sau Gymnasium Illustre. Scopul principelui a fost de-a transforma Alba Iulia într-un „Heidelberg al estului”. În anul 1662, principele Apafy Mihaly mută sediul Colegiului de la Alba Iulia la Aiud. În anul 1711, rectorul Colegiului obţine un ajutor din partea regelui Angliei, de 11.000 de lire sterline, bani din care se va construi cea mai mare a parte a Complexului ce alcătuieşte în prezent Colegiul Bethlen Gabor. De la înfiinţarea sa până la 1869, Colegiul a fost considerat instituţie de rang academic cu trei facultăţi: filologie, drept şi teologie. După mutarea facultăţilor la Cluj (1869 şi 1895), Colegiul a fost considerat gimnaziu superior. În anul 1948, colegiul a fost naţionalizat iar caracterul confesional reformat i-a fost suspendat (aşa cum s-a întâmplat şi cu şcolile bisericeşti greco-catolice de la Blaj) potrivit principiului  „Cuius regio, eius religios” (Religia stăpânului, religia supusului)  impus de armata sovietică şi noua putere comunistă care ne-a cotropit ţara, neamul şi credinţa. Începând cu anul 1993 poartă numele de Colegiul Naţional „Bethlen Gabor”, în cadrul căruia funcţionează clase primare, gimnaziale şi liceale cu profil real, teologic, pedagogic şi grădiniţă în limba maghiară. În prezent, clădirea colegiului se află în reabilitare şi reparaţii capitale, investindu-se peste 3,7 milioane de euro.

La Alba Iulia, după 1990 vechea şcoală de cantori de pe lângă Arhiepiscopia romano-catolică devine Seminar Liceal Romano-Catolic, care este recunoscut oficial ca instituţie de stat aparţinând de Ministerul Învăţământului, ce asigură salariile profesorilor şi angajaţilor şi din 1998 plăteşte şi cheltuielile administrative (curent, apă, gaz etc.) În anul 1995 a fost finalizată noua clădire a şcolii ce cuprinde sală de sport, 5 săli de clasă, o bibliotecă, 18 dormitoare, 4 băi, un apartament pentru pedagog şi o cancelarie. Odată cu inaugurarea noii clădiri, şcoala a primit şi un nou nume: Seminar Liceal Romano-Catolic „Grof Majlath Gusztav Karoly”. În anul 1997 a fost finalizată şi clădirea care adăposteşte locuinţele profesorilor şi a fost sfinţită noua capelă. În acest seminar învaţă circa 100 de elevi cu 15 profesori, profilul şcolii fiind filologic, completat cu două ore de religie săptămânal predate cu ajutorul manualelor folosite de piarişti din Ungaria.

Toate acestea ne îndreptăţesc să afirmăm că Alba Iulia este şi capitala spirituală, culturală, centru ecleziastic, religios al maghiarilor şi secuilor, de unde sute de mii de credincioşi romano-catolici vin să ia lumină şi cuvânt de învăţătură de la Excelenţa Sa, dr. György Jacubinyi.

Alba Iulia a fost însă şi capitala administrativă a Principatului Transilvaniei pentru un secol şi jumătate şi tot aici s-au ţinut şi Dietele Transilvaniei. O bună parte a istoriei Transilvaniei este legată de principii maghiari Ioan Sigismund şi în special de cei din dinastia Bathoreştilor şi din dinastia Rakoczy, dar mai ales de Gabriel  Bethlen (1613-1629) când Alba Iulia cunoaşte o perioadă de înflorire culturală şi edilitară. După invaziile turceşti din 1658 şi 1662, Alba Iulia decade iar ultimul principe, Mihail Apaofi (1661 – 1690) locuia mai mult la Făgăraş, palatul princiar de la Alba Iulia „părăginindu-se”. În 1687, Alba Iulia a fost asediată de armatele imperiale, devenind apoi unul din cele mai importante centre militare ale stăpânirii habsburgice din Transilvania şi apoi austro-ungare până în 1918.

Anul 1918 reprezintă, la Alba Iulia, un moment istoric de răscruce, nu numai pentru noi ci şi pentru maghiarii din Transilvania şi celelalte minorităţi. Duhul sfânt al libertăţii, egalităţii şi frăţietăţii avea să răzbată puternic din istorica rezoluţie a Marii Adunări Naţionale de la Alba Iulia din 1 Decembrie 1918, care avea să asigure tuturor neamurilor şi tuturor indivizilor conlocuitori pe pământul românesc aceleaşi drepturi şi datorii, fără niciun fel de privilegii. Fundamentul noului stat va fi munca şi răsplata ei integrală. Se puneau atunci temeliile unei noi concepţii de viaţă având la bază principiul libertăţii adevărate a tuturor neamurilor şi cel al egalităţii condiţiilor de viaţă pentru fiecare individ al oricărei naţionalităţi. În istorica Rezoluţie de la 1 Decembrie 1918, în capitolul III, punctul 1, se proclamau următoarele: „Deplina libertate naţională pentru toate popoarele conlocuitoare. Fiecare popor se va instrui, administra şi judeca în limba sa proprie prin indivizi din sânul său şi fiecare popor va primi drept de reprezentare în corpurile legiuitoare şi la guvernarea ţării în proporţie cu numărul indivizilor ce-l alcătuiesc”. Aceste prevederi au fost introduse în rezoluţie de către marele om politic şi patriot Iuliu Maniu, care spunea în cuvântul său la 1 Decembrie 1918: „Noi voim pe acest pământ al României Mari să întronăm libertatea naţională pentru toţi. Vrem ca fiecare naţiune să se poată cultiva în limba ei, să se roage lui Dumnezeu în credinţa ei şi să ceară dreptate în limba ei. Noi care am vărsat lacrimi văzând limba noastră scoasă din şcoli, biserici, justiţie, nu o vom lua altora. Nu voim să trăim din sudoarea altora pentru că noi putem trăi din vrednicia şi puterea noastră, prin munca noastră”.

În spiritul acestei istorice Rezoluţii, statul român, de ieri şi de azi, a asigurat egalitatea în drepturi civile şi politice şi libera practică religioasă, libertatea de a utiliza limbile minorităţilor în conversaţiile private, societatea civilă şi procedurile legale, dreptul de a înfiinţa şcoli cu predare în limbile minorităţilor şi cu finanţare privată cât şi dreptul la o educaţie primară în limbile minorităţilor finanţate de stat acolo unde minorităţile reprezentau „o proporţie considerabilă” din populaţie.

Putem spune deci că la Alba Iulia, la 1 Decembrie 1918, s-au pus şi bazele unei noi politici naţionale, a unei adevărate Charte a drepturilor şi libertăţilor pentru toţi cetăţenii României Mari, indiferent de naţionalitate. Din acest punct de vedere, Alba Iulia este ea însăşi un exemplu, un model, dacă avem în vedere că aici fiinţează cele mai reprezentative şi tradiţionale instituţii bisericeşti şi laice, culturale şi spirituale ale maghiarilor din România, care au fost păstrate, dezvoltate şi consolidate de statul român democratic de azi. Iar faptul că şi Cetatea, simbolul stăpânirii habsburgice şi austro-ungare în Transilvania, a fost recuperată, restaurată şi renovată, este o dovadă şi în acelaşi timp un nou simbol că Alba Iulia a fost, este şi va rămâne o capitală de judeţ şi de regiune, în care spiritul şi solidaritatea, convieţuirea istorică româno-maghiară, deplina libertate, drepturile omului, ale cetăţeanului, au atins standarde europene! Este o dovadă în plus că municipiul Alba Iulia are îndeplinite toate condiţiile impuse de UE, inclusiv pe tărâmul regionalizării, pentru a deveni reşedinţa administrativă a regiunii Centru, aşa cum vor românii patrioţi, dar şi ungurii şi secuii care sunt loiali tradiţiilor istorice şi statului în care trăiesc şi muncesc ca cetăţeni europeni!
În concluzie, Alba Iulia a fost de-a lungul a două milenii o capitală, o reşedinţă administrativă respectabilă şi onorabilă, cu impact major în evoluţia noastră ca stat şi naţiune. Să sperăm,că la 100 de ani de la Marea Unire, pe care îi vom serba în 2018, Alba Iulia va avea acelaşi statut istoric pe care îl merită din plin bimilenarul nostru municipiu. Şi aşa cum la 1 Decembrie 1918, la Alba Iulia s-au pus bazele rezolvării problemei naţionale, tot aşa Alba Iulia, ca reşedinţă administrativă, îşi poate înfăptui programul de consolidare a drepturilor minorităţilor şi UDMR-ul cu condiţia de a nu crea o societate paralelă care nu poate, în niciun fel, să asigure reproducerea lumii maghiare pe termen lung, după cum s-a probat de istorie. Iar istoria este învăţătorul vieţii! Aşa că să învăţăm toţi din ea!

*ARGUMENTE INSTITUȚIONALE ȘI DE LOGISTICĂ

Argumente instituţionale

În legătură cu cadrul instituţional regional, menţionam că în Alba Iulia funcţionează mai multe unităţi regionale pe care le exemplificăm mai jos:
1. Agenţia de Dezvoltare Regională – Centru. Organismul Intermediar (OI) al Regiunii Centru  din cadrul Programului Operaţional Regional 2007-2013;
2. Centrul Regional de Plăţi pentru Dezvoltarea Rurală şi Pescuit 7 Centru Alba, pentru Programul Naţional de Dezvoltare Rurală;
3. Pentru Programul POS Dezvoltarea Resurselor Umane (DRU) sunt localizate în Alba Iulia mai multe centre regionale:
3.1. Organism Intermediar Regiunea Centru – pentru Ocupare;
3.2. Unitatea Regională POS DRU Centru – pentru Educaţie – în sediul ISJ Alba
3.3. Punct de contact Regiunea Centru Învăţământ Profesional şi Tehnic – în sediul ISJ Alba;
4. Biroul Regional Centru al OI POS CCE Axa prioritară 2 – Cercetare, dezvoltare tehnologică şi inovare pentru competitivitate, în cadrul Programului Operaţional Sectorial (POS) Creşterea Competitivităţii Economice (CCE) – localizat în cadrul Universităţii „1 Decembrie 1918” Alba Iulia;
5. Direcţia Regională de Statistică Alba;
6. Curtea de Apel Alba Iulia;
7. Parchetul de pe lângă Curtea de Apel Alba Iulia;
8. Camera Notarilor Publici Alba Iulia;
9. Camera Executorilor Judecătoreşti Alba Iulia;
10. Biroul Teritorial Alba Iulia al Instituţiei Avocatului Poporului.

În toate organismele regionale menţionate mai sus, lucrează salariaţi care prin activitatea pe care o desfăşoară şi prin cursurile de perfecţionare pe care le-au urmat, au obţinut abilităţi şi deprinderi legate de implementarea şi monitorizarea proiectelor cu finanţare europeană.

Agenţia pentru Dezvoltarea Regională „Centru”

Ca vechime, activităţi desfăşurate şi număr de personal, din rândul acestor organisme regionale, – majoritatea înfiinţate după aderarea României la Uniunea Europeană – se diferenţiază Agenţia pentru Dezvoltare Regională Centru.

Înfiinţată în anul 1999, ADR Centru este o instituţie neguvernamentală, non-profit şi de utilitate publică. Ea face parte din ansamblul organismelor şi instrumentelor financiare, regionale şi naţionale prezentată în Legea nr. 315/2004, modificată şi completată prin OUG 111/2004, drept sistemul naţional al dezvoltării regionale. Acesta a fost instituit pentru a permite României absorbţia fondurilor în perioada de pre-aderare.

Rolul ADR Centru este acela de a contribui la dezvoltarea durabilă şi prosperitatea Regiunii Centru prin încurajarea investiţiilor, angajarea permanentă în procesul de atragere de fonduri şi de creare de noi locuri de muncă. ADR Centru elaborează, în parteneriat cu actorii regionali, o serie de documente de planificare cu caracter strategic în vederea atingerii obiectivului de coeziune economică şi socială.

ADR Centru are o structură independentă formată din 6 departamente, in cadrul cărora lucrează peste 100 salariaţi, din care mai mult de 80,  la sediul central din Alba lulia. Din numărul angajaţilor din Alba lulia, peste 70% au vechime de peste 5 ani în Agenţie , iar 17 % au o vechime de peste 10 ani. Doar in perioada 2006 – 2012 (de când dispunem de date centralizate), personalul ADR Centru a participat la 422 sesiuni de instruire în domeniul planificării şi programării regionale, în domeniul gestionării fondurilor nerambursabile şi tot ce e legat de această activitate precum şi alte domenii conexe, însumând un număr de 1582 de zile de instruire.

De asemenea începând cu anul 2001, în vederea pregătirii personalului Agenţiei, dar şi a partenerilor regionali, ADR Centru a beneficiat de 3 proiecte de twinning derulate împreună cu Ministerul Federal al Economiei din Germania şi Landul Brandenburg, prin intermediul cărora s-a întărit capacitatea instituţională a Agenţiei în ce priveşte procesul de planificare şi programare, cel de gestionare a fondurilor publice, dar şi legat de dezvoltarea şi coordonarea parteneriatelor regionale şi dezvoltarea portofoliului de proiecte regionale. De asemenea prin intermediul acestor proiecte personalul ADR Centru a învăţat din experienţa partenerilor germani în ce priveşte procesul de dezvoltare regională şi gestionare de fonduri, şi a creat un parteneriat strâns cu Landul Brandenburg care ulterior implementării acestor proiecte şi-a deschis o reprezentanţă a Landului în Regiunea Centru, reprezentanţă care are biroul localizat în cadrul sediului ADR Centru din Alba lulia.

Spaţii de birouri şi dotare

Agenţia pentru Dezvoltare Regională Centru dispune de un sediu administrativ aflat în Alba lulia, str. Decebal nr. 12, pus la dispoziţie de către Consiliul Judeţean Alba de la înfiinţare, respectiv din anul 1998, spaţiu cedat cu titlu gratuit pentru o perioada de 45 de ani. Acest spaţiu în suprafaţa de 864 mp a fost complet reabilitat modernizat şi extins printr-un proiect cu finanţare Phare, lucrările fiind finalizate în anul 2010. Spaţiul este corespunzător din punct de vedere al necesitaţilor si cuprinde 16 birouri, 1 sala de conferinţe, holuri, oficiu, arhivă, magazie, grupuri sanitare.

De asemenea, ADR Centru mai beneficiază de un spaţiu situat la parterul si mezaninul imobilului aflat în Piaţa Consiliul Europei nr. 32 D, spaţiu care este proprietatea privata a Consiliului Judeţean Alba si a Primăriei Municipiului Alba lulia şi a fost pus la dispoziţia ADR Centru cu titlu gratuit pentru o perioada de 10 ani. Acesta dispune de un număr de 11birouri, 1 sala de conferinţe, oficiu, grupuri sanitare cu o arie utilă de 487 mp si un subsol utilizat ca spaţiu de arhivare.

Pentru activităţile din cadrul POS CCE, ADR Centru dispune de un spaţiu închiriat, pe str Decebal, nr 5, unde există 15 birouri şi spaţii administrative, în suprafaţă totală de 220 mp.

Cele două clădiri sunt echipate cu o reţea comună de telefonie internă şi intranet, fiind prevăzute cu sisteme de siguranţă şi alarmă împotriva efracţiei şi a incendiilor. Aceleaşi dotări de reţelistică, de siguranţă şi de alarmare sunt funcţionale şi în imobilul închiriat.

În ceea ce priveşte dotările, fiecare post de lucru este dotat cu PC si softuri aferente, iar birourile au în dotare imprimante, copiatoare, telefoane, sunt mobilate şi organizate pentru desfăşurarea de funcţiuni specifice: implementare, monitorizare, planificare, programare, consultanta, conducere etc.

Astfel, cele două spaţii sunt dotate cu 52 calculatoare, 18 laptopuri, 2 multifuncţionale, 9 copiatoare, 9 imprimante, un scanner, videoproiectoare şi instalaţie audio. De asemenea, în dotarea ADR Centru intră 11 autoturisme. În cursul anului 2013 vor fi achiziţionate încă 20 calculatoare/laptop-uri şi 2 autoturisme, în sistem leasing.

Activităţi

ADR Centru acţionează în domeniul dezvoltării regionale la nivelul Regiunii de Dezvoltare Centru şi desfăşoară următoarele activităţi, conferite prin lege:
Secretariatul Consiliului pentru Dezvoltare Regională la nivelul Regiunii Centru şi al Comitetelor Regionale
Activitatea referitoare la Secretariatul CDR Centru se realizează prin personal specializat, conform Art. 9 din Legea nr. 315/2004, privind dezvoltarea regională în România. Secretariatul asigurat pentru Comitetele Regionale se realizează în conformitate cu Legea 315/2004 şi cu Hotărârile CDR Centru, pentru Comitetul Regional de Planificare (CRP Centru) şi pentru Comitetul Regional de Evaluare Strategică şi Corelare (CRESC Centru).

Elaborarea si actualizarea Planului de Dezvoltare Regională (PDR) şi a planurilor şi documentelor strategice din diferite sectoare elaborate la nivel regional.

Această activitate implică partea de colectare date şi indicatori, analiza şi interpretarea datelor, scrierea documentelor, identificarea partenerilor regionali şi organizarea de întâlniri cu aceştia în vederea colectării de date, analizării şi dezbaterii documentelor, stabilirii priorităţilor de dezvoltare şi a portofoliului de proiecte. Până la sfârşitul anului 2012 personalul ADR Centru implicat în procesul de planificare şi programare a elaborat împreună cu partenerii regionali pe care i-a coordonat 5 Planuri regionale de dezvoltare, momentan lucrându-se la elaborarea celui aferent perioadei 2014-2020.

Gestionarea, ca şi autoritate de implementare sau ca organism intermediar, a fondurilor alocate Regiunii din fondurile Uniunii Europene, din bugetul naţional sau din alte surse de finanţare.
Implementare Proiecte din fonduri de pre-aderare
În perioada 2000-2011 prin ADR Centru au fost derulate din fonduri de preaderare (PHARE) şi de la bugetul de stat, un număr de:
9 Programe Phare-CES, care cuprind 26 subprograme şi alte 4 programe guvernamentale;
539 Proiecte, cu 129,33 milioane euro valoare (PDR) pentru perioada 2014-2020 din care 88,038 milioane euro fonduri publice (grant).
Aceste proiecte au vizat dezvoltarea infrastructurii de transport, sociale, de sănătate, educaţionale, de afaceri, de mediu, a turismului, a mediului de afaceri şi a resurselor umane şi au implicat salariaţi ai Agenţiei în activităţi de promovare a programelor, selecţie, contractare, implementare şi monitorizare ex-post.

Implementarea Programului Operaţional Regional 2007-2013

În perioada 2007-2013, ADR Centru funcţionează şi ca Organism Intermediar pentru Programul Operaţional Regional. Activitatea de gestionare a început încă din perioada de pre-aderare la UE când ADR Centru prin elaborarea în parteneriat a PDR 2007-2013 pentru Regiunea Centru a contribuit la programarea şi elaborarea Programului Operaţional Regional 2007-2013. Ulterior după aprobarea Programului de către CE, ca urmare a Acordului Cadru privind implementarea POR 2007-2013, încheiat cu Ministerul Dezvoltării Regionale şi Turismului, care este Autoritatea de Management pentru Programul Operaţional Regional 2007-2013, i-au fost delegate o serie de activităţi privind implementarea POR 2007-2013 la nivelul Regiunii Centru. Printre aceste activităţi menţionăm: participarea la elaborarea ghidurilor solicitantului; lansarea licitaţiilor de proiecte la nivel regional şi acordarea de asistenţă şi consultanţă potenţialilor solicitanţi de fonduri; primirea şi înregistrarea cererilor de finanţare şi a documentelor suport depuse de solicitanţi în vederea obţinerii finanţării; verificarea administrativă şi a eligibilităţii cererilor de finanţare, asigurarea secretariatului comisiilor de evaluare tehnică şi financiară, verificarea conformităţii proiectelor tehnice şi realizarea activităţilor precontractuale şi de semnare a contractelor de finanţare pentru cererile selectate la nivel regional; activităţi de monitorizare a proiectelor contractate şi activităţi de verificare financiară şi audit (verificare cereri de plată şi documente justificative, realizarea de vizite la faţa locului, monitorizarea implementării proiectelor şi atingerii indicatorilor propuşi, introducere date în SMIS – Sistemul Unic de Management al Informaţiilor); contribuie cu date de la nivel regional la elaborarea Rapoartelor Anuale de Implementare ale Programului; participă la reuniuni interinstituţionale privind derularea POR şi la şedinţele Comitetului de Monitorizare; implementează la nivel regional Planul de Comunicare al POR şi raportează periodic la AMPOR. Astfel până la data de 30 septembrie 2013 au fost depuse pe POR la nivelul Regiunii Centru un număr de 1127 proiecte cu o valoare totală de peste 1,8 mld. euro, din care au fost contractate 400 proiecte care solicită o sumă de 483,62 mil. euro (10,90% din totalul fondurilor derulate prin POR), iar alte 217 proiecte sunt în diferite faze ale procesului de selecţie sau în lista de rezervă. Suma absorbită la nivel regional din POR la sfârşitul lunii septembrie 2013 era de 198,22 mil. euro, Regiunea Centru fiind una dintre primele 3 regiuni de la nivel naţional în ce priveşte gradul de absorbţie al fondurilor din cadrul POR.

Implementarea Programului Operaţional Regional Creşterea Competitivităţii Economice

În data de 11.03.2013 a fost semnat Acordul Cadru de delegare a atribuţiilor nr. 282453/11.03.2013 privind implementarea Programului Operaţional Sectorial Creşterea Competitivităţii Economice 2007-2013, încheiat de Ministerul Economiei, în calitate de Autoritate de Management pentru Programul Operaţional Sectorial Creşterea Competitivităţii Economice şi Agenţia pentru Dezvoltare Regională Centru (ADR Centru), în calitate de Organism Intermediar. Atribuţiile delegate prin Acordul cadru către OI POS CCE se referă la gestionarea unor operaţiuni din cadrul Axei Prioritare 1 – Un sistem de producţie inovativ şi eco-eficient. În perioada martie-iunie 2013 au fost realizate activităţi privind evaluarea cererilor de finanţare repartizate; elaborarea procedurilor de lucru în conformitate cu prevederile Acordului Cadru; inventarierea proiectelor de la sediul AM POS CCE în vederea preluării lor de către ADR Centru; pregătirea fişelor de proiect în vederea semnării contractelor de finanţare încheiate în cadrul Axei 5 – Asistenţă tehnică; participarea la întâlnirile organizate de AM POS CCE şi la Comitetul de Monitorizare a POS CCE.

Pentru îndeplinirea atribuţiilor delegate a fost transferat un număr de 5 experţi din personalul existent al ADR Centru, iar în urma organizării unui concurs au fost angajate încă 15 persoane.

Solicitanţii din Regiunea Centru au depus un număr de 313 cereri de finanţare în cadrul apelului de proiecte prin Operaţiunea 1.1.1 A2 – Sprijin financiar în valoare de până la 1.065.000 lei acordat pentru investiţii pentru IMM, care au fost repartizate pentru evaluare celorlalte ADR-uri. De asemenea, în cadrul Operaţiunii 1.3.2 Sprijin pentru consultanţă acordat IMM-urilor – sesiunea 2 /2012 au fost depuse 84 de cereri de finanţare din Regiunea Centru, pentru care în perioada următoare va fi demarată evaluarea conformităţii administrative şi eligibilităţii.

Activităţi legate de sprijinirea mediului de afaceri

O altă activitate pe care Agenţia pentru Dezvoltare Regională, a desfăşurat-o încă de la înfiinţarea ei a fost cea legată de declararea şi administrarea zonelor defavorizate, program prin care s-a urmărit stimularea investiţiilor în zonele afectate grav de procesul de restructurare. În baza prevederilor legislaţiei privind regimul zonelor defavorizate, în Regiunea „Centru” au fost declarate cinci zone defavorizate: zona minieră Bălan, zona minieră Baraolt, zona minieră Apuseni, oraşul Cugir şi oraşul Copşa Mică (jud. Sibiu).
Prin contractul de mandat încheiat cu Agenţia Română pentru Investiţii Străine, ADR Centru a fost împuternicită să înregistreze investiţiile din Regiune care se încadrează în prevederile Legii 332/2001, privind promovarea investiţiilor cu impact semnificativ în economie, vizează acordarea de facilităţi pentru investiţiile care depăşesc echivalentul a 1 milion de dolari SUA, realizate în formele şi modalităţile prevăzute de această lege şi care contribuie la dezvoltarea şi modernizarea infrastructurii economice a României, determină un efect pozitiv de antrenare în economie şi creează noi locuri de muncă.

Valoarea totală a investiţiilor înregistrate de ADR Centru, în baza Legii 332/2001 în perioada 2001- 2007, se ridică la suma de 1.217.931.130,10 USD.

Proiectul de Dezvoltare Rurală a Munţilor Apuseni a rezultat, ca urmare a unui Acord de împrumut între România şi Fondul Internaţional pentru Dezvoltare Agricolă (FIDA), având ca obiectiv principal crearea, îmbunătăţirea şi stabilizarea unui mediu economic real al comunităţilor rurale din regiunea Munţilor Apuseni. Unitatea de Implementare a Proiectului (UIP) s-a aflat în cadrul Agenţiei de Dezvoltare Regională Centru Alba lulia. Derulat în primul an în judeţul pilot Alba, la finalul anului 2001, acesta a fost extins şi în celelalte judeţe care au în componenţa lor Munţii Apuseni – Arad, Bihor, Cluj, Hunedoara şi Sălaj, fiind implementat apoi încă în 9 judeţe, dintre care 3 judeţe în regiunea Centru: Covasna Harghita, Sibiu, şi 6 judeţe în alte regiuni: Buzău, Bacău, Neamţ Suceava, Vâlcea şi Vrancea.
În cadrul acestui program, au fost verificate şi validate 573 de credite, în valoare totală de 7.434.619 USD.

Iniţiativele de cooperare interregională s-au dezvoltat şi cu alte regiuni din România, împreună cu ADR Nord-Vest în calitate de lider de proiect, ADR CENTRU a devenit partener în proiectul BISNET Transylvania, un proiect care îşi propune să creeze în Microregiunea l a României o reţea de sprijin pentru afaceri, finanţat prin Programul Cadru pentru Competitivitate şi Inovare.

Proiectul a fost elaborat şi înaintat pentru finanţare în cursul lunii noiembrie 2007 şi continuă şi în prezent şi reprezintă o premisă în dezvoltarea competitivităţii firmelor din cele două regiuni şi a politicilor de inovare.
Activităţi de cooperare externă, dezvoltarea de proiecte regionale contractate în cadrul unor programe cu finanţare de la Comisia Europeană şi pregătirea unor parteneriate şi proiecte concrete de cooperare intra şi interregională.

În acest sens ADR Centru implementează la nivel regional, în calitate de beneficiar lider sau partener, o serie de proiecte cu finanţare europeană prin intermediul programelor de cooperare teritorială sau a programelor operaţionale. Aceste proiecte sunt din domeniul energiilor regenerabile şi bioenergiei, serviciilor de sprijin pentru IMM-uri, declin demografic şi transformări regionale, creşterea capacităţii autorităţilor locale, favorizarea tranziţiei de la şcoală la viaţa activă, cooperare în dezvoltarea competitivităţii industriei alimentare şi utilizarea instrumentelor moderne pentru promovarea mediului rural. În cadrul acestor proiecte activitatea ADR Centru constă în implementarea activităţilor propuse la nivel regional (elaborarea de studii şi analize în domeniile vizate, schimb de bune practici cu partenerii din alte state europene, activităţi de promovare şi sprijin pentru firme sau pentru autorităţile locale, organizarea de întâlniri şi conferinţe, paneluri de discuţie şi dezbateri, campanii media şi raportări către finanţatori şi forurile decizionale).

Astfel ADR Centru a implementat sau are în implementare un număr de 20 proiecte prin care s-au atras în regiune sume de peste 2 milioane de euro.
ADR Centru s-a acreditat ca furnizor de formare şi a contribuit prin salariaţii săi la perfecţionarea prin intermediul unui proiect finanţat prin POS Dezvoltarea Capacităţii Administrative a 401 funcţionari publici din administraţia celor 6 judeţe în specializările: manager de proiect, expert achiziţii publice şi director programe.

Drept urmare a implicării ADR Centru în proiecte care au vizat eficienţa energetică şi resursele regenerabile de energie, Agenţia a semnat un acord cu Direcţia Energie (DG Energy) din cadrul Comisiei Europene, devenind coordonator teritorial al Convenţiei Primarilor, fiind astfel prima şi singura entitate din România care îndeplineşte acest rol.

Promovarea regiunii si a activităţilor care decurg din politicile de dezvoltare regională.

În acest cadru o activitate importantă constă în derularea parteneriatelor cu Landul Brandenburg din Germania şi Regiunea Sud-TransDanubiana din Ungaria prin implementarea de proiecte în parteneriat, organizarea de întâlniri şi conferinţe pe teme de interes comun, organizarea de târguri şi misiuni economice, participarea la evenimente organizate de parteneri, etc. De asemenea, ADR Centru are încheiate parteneriate de colaborare inter-regionale cu ADR Centru din Republica Moldova, precum şi protocoale de colaborare cu 8 instituţii şi organizaţii din România.

Concluzionând, putem afirma că personalul ADR Centru, angrenat în diverse activităţi care au vizat administraţia, mediul de afaceri, sănătatea, asistenţa socială, mediul, etc, a deprins o serie de competenţe specifice legate de: promovarea, selecţia, contractarea, implementarea şi monitorizarea proiectelor.

Pe lângă acestea ADR Centru dispune de personal experimentat care poate activa cu succes în activităţi legate de:
– coordonarea şi acordarea de asistenţă informaţională şi consultanţă;
– surse de finanţare şi utilizarea instrumentelor financiare;
– aplicaţii legate de crearea şi dezvoltarea infrastructurii;
– susţinerea perfecţionării şi creşterea performanţelor administraţiei publice;
– dezvoltarea resurselor umane;
– susţinerea pregătirii forţei de muncă şi a corelării cererii de forţă de muncă cu oferta educaţională;
– protecţia mediului;
– eficienţa energetică şi energii regenerabile;
– organizarea unor evenimente de anvergură regională, conferinţe, evenimente de brokeraj, târguri, expoziţii etc.;
– organizarea şi administrarea unor reţele de afaceri de tip cluster etc.;
utilizarea Sistemului Informatic Geografic în gestionarea bazelor de date.

Centrul Regional de Plăţi pentru Dezvoltare Rurală şi Pescuit – Regiunea Centru

Agenţia de Plăţi pentru Dezvoltare Rurală şi Pescuit a fost înfiinţată prin Ordonanţa de Urgenţă a Guvernului nr. 13 din 27 februarie 2006, prin reorganizarea Agenţiei SAPARD şi a primit acreditarea de funcţionare la finalul anului 2007. Actul de acreditare al Agenţiei de Plăţi pentru Dezvoltare Rurală şi Pescuit, ca Agenţie ce gestionează FEADR a fost semnat de Ministrul Agriculturii şi Dezvoltării Rurale la data de 15 decembrie 2007 şi acoperă procedurile şi structurile Agenţiei (conform Articolului 1, alin. 3 din Regulamentul (CE) nr.885/2005 de stabilire a normelor de aplicare a Regulamentului (CE) nr.1290/2005 în ceea ce priveşte acreditarea Agenţiilor de plăţi şi a altor entităţi şi lichidarea conturilor FEGA şi FEADR) precum şi criteriilor de acreditare aprobate prin Ordinul Ministrului Agriculturii, Pădurilor şi Dezvoltării Rurale nr.422/2006.

Principalele direcţii de investiţii care sunt finanţate prin FEADR, reprezintă o continuare firească a Programului SAPARD prin îmbunătăţirea procesării agroindustriale, sprijinirea dezvoltării fermelor de semi-subzistenţă, managementul pădurilor şi a produselor forestiere, dezvoltarea şi modernizarea infrastructurii rurale şi în general a satului românesc.

Totodată, o componentă foarte importantă a FEADR este şi cea legată de conservarea  biodiversităţii prin împădurirea terenurilor agricole, încurajarea metodelor de producţie agricolă compatibile cu protecţia şi îmbunătăţirea mediului, dar şi menţinerea fermelor din zonele montane.
În concordanţă cu celelalte componente de investiţii se finanţează atât activităţile de diversificare economică, turism, conservarea patrimoniului natural, cultural şi arhitectural, cât şi renovarea satelor.

Nu în ultimul rând, o prioritate de finanţare este şi implementarea unui program pilot LEADER care are ca obiective încurajarea inovaţiei în sectorul agricol şi forestier, folosirea resurselor naturale şi culturale într-un mod raţional şi îmbunătăţirea calităţii vieţii în zonele rurale.

Agenţia continuă efectuarea plăţilor pentru proiectele contractate prin SAPARD, iar până în decembrie 2013, va monitoriza toate proiectele care au fost finanţate prin acest Program pentru a se asigura că beneficiarii respectă clauzele asumate prin contractele de finanţare.

Pe lângă preluarea integrală a personalului Agenţiei SAPARD, APDRP şi-a extins operaţiunile la nivel judeţean prin preluarea unor posturi aferente serviciilor tehnice delegate din cadrul Direcţiilor Judeţene pentru Agricultură şi Dezvoltare Rurală.

Principalele activităţi desfăşurate în cadrul Centrului Regional de Plăţi pentru Dezvoltare Rurală şi Pescuit – Regiunea Centru sunt:
– verifică criteriile de eligibilitate şi evaluează criteriile de selecţie;
întocmeşte, avizează şi aprobă contractele de finanţare şi actele adiţionale la contractele de finanţare;
– verifică dosarele de achiziţii ale beneficiarilor publici şi dosarele de achiziţii pentru beneficiarii privaţi din eşantionul de verificat;
– verifică din punct de vedere financiar documentele din dosarele cererilor de plată;
– întocmeşte certificate de plată şi ordonanţări;
– înregistrează plăţile;
– verifică pe teren dosarele cererilor de plată ale beneficiarilor publici şi ale beneficiarilor privaţi din eşantion;
– verifică documentar şi pe teren proiectele finalizate pentru a stabili dacă eligibilitatea şi condiţiile ajutorului financiar nerambursabil au fost respectate;
– autorizează la plată pentru dosarele cererilor de plată.

Structura de personal cuprinde: la nivelul Centrului Regional 1- director general adjunct care coordonează 3 servicii şi 2 compartimente în care îşi desfăşoară activitatea 40 de angajaţi, care au o vechime medie de 6 ani, şi un director care coordonează un serviciu cu 16 angajaţi.

Spaţii de birouri şi dotare

CRPDRP 7 Centru Alba Iulia are în închiriere un spaţiu care cuprinde 10 birouri şi alte anexe (arhivă etc.) în suprafaţă de 800 mp. În total, birourile sunt dotate cu 60 calculatoare, 3 faxuri, 4 multifuncţionale, 7 imprimante, un scanner şi 4 autoturisme. Totodată mai deţine în administrare o clădire în suprafaţă de 2600 mp (construcţii şi curţi) care urmează a fi renovată fiind la stadiul de proiectare.

În subordinea CRPDRP 7 Centru Alba Iulia se află 6 oficii judeţene: OJPDRP: Alba, Braşov, Sibiu, Mureş, Harghita, Covasna, în care îşi desfăşoară activitatea un număr de 290 angajaţi.

Activităţi

În calitate de gestionar a fondurilor de preaderare (SAPARD), prin agenţie au fost derulate un număr de 896 proiecte, în valoare de 426,4 milioane euro, din care 243,7 milioane euro fonduri nerambursabile. Obiectivul general al proiectelor a vizat dezvoltarea mediului rural şi au cuprins activităţi de promovare, selecţie, implementare, monitorizare.

După aderarea României la Uniunea Europeană, prin CRPDRP 7 Centru, au fost derulate un număr de 9.574 proiecte, cu o valoare totală de 2.324.234.183 (645,6 milioane lei).

Organismul Intermediar pentru Programul Opera-ţional Sectorial Dezvoltarea Resurselor Umane – Regiunea Centru

Pe lângă alte unităţi regionale de implementare a fondurilor structurale funcţionează şi Organismul Intermediar Regional pentru Programul Operaţional Sectorial Dezvoltarea Resurselor Umane Centru cu sediul în Alba lulia.,

OIRPOSDRU Centru s-a înfiinţat în data de 1 ianuarie 2007 în baza Hotărârii nr.1878/21.12.2006 pentru modificarea şi completarea H.G. nr. 412/2005 privind organizarea şi funcţionarea Ministerului Muncii, Solidarităţii Sociale şi Familiei, prin care UIP-ul aflat în subordinea ANOFM s-a reorganizat ca OIRPOSDRU, precum şi a Hotărârii nr. 381/25.04.2007.

În prezent OIRPOSDRU Regiunea Centru îşi desfăşoară activitatea în baza Acordului de delegare de funcţii încheiat între Autoritatea de Management POSDRU şi OIRPOSDRU Regiunea Centru.

Conform Ordinului 600/23.09.2008 privind delegarea de funcţii de la AM POSDRU către OIRPOSDRU Regiunea Centru, acestuia îi revin responsabilităţi şi atribuţii în gestionarea proiectelor de tip grant, strategice, ajutoare de stat din cadrul Axelor prioritare ale Programului Operaţional Sectorial Dezvoltarea Resurselor Umane.

Ca număr de posturi, OIRPOSDRU Regiunea Centru funcţionează cu un număr de 41 de angajaţi, din care 32 în localitatea Alba lulia. Peste jumătate din angajaţi au vechime mai mare de 5 ani, în instituţie.

Dintre angajaţi aproximativ 90% au fost instruiţi pe parcursul anilor, în scopul monitorizării eficiente a proiectelor gestionate, totalizând până acum un număr de 350 de ore de instruire.

Spaţii de birouri şi dotare

OIRPOSDRU Regiunea Centru îşi desfăşoară activitatea într-un spaţiu închiriat în suprafaţă de 420 metri pătraţi, conţinând 8 birouri, sală de conferinţă, spaţiu pentru arhivă, spaţiu pentru servere (pe trei nivele: subsol, parter şi etaj), care sunt dotate cu mobilierul aferent, 64 de calculatoare, 6 imprimante, 2 copiatoare-scannere. De asemenea, mai există în dotare 2 autoturisme.

Activităţi

De la data înfiinţării ca OIRPOSDRU, instituţia a avut activităţi de evaluare, monitorizare şi control în cadrul fondurilor de preaderare din cadrul programelor Phare 2004, 2005, 2006, cu 5 subprograme, pe care au fost derulate un număr de 119 proiecte în valoare de aprox. 6,8 milioane euro. În ceea ce priveşte fondurile structurale, OIRPOSDRU Regiunea Centru are în implementare un număr de 160 de proiecte cu o valoare totală eligibilă de 657.505.012,96 lei (aprox.177,7 milioane euro), din care fonduri nerambursabile în valoare 629.777.490,32 lei (170,2 mil. euro).

În anul 2012, conform Acordului de delegare de funcţii au fost preluate de la AMPOSDRU un număr de 63 de proiecte din care 53 de proiecte aferente DMI 5.2 „Promovarea sustenabilităţii pe termen lung a zonelor rurale în ceea ce priveşte dezvoltarea resurselor umane şi ocuparea forţei de muncă” si 10 proiecte aferente DMI 6.1 „Dezvoltarea economiei sociale”.

Legat de proiectele derulate la nivelul OIRPOSDRU Regiunea Centru au fost efectuate activităţi de: evaluare, contractare,implementare şi monitorizare ex-post.

Pentru procesul de elaborare a documentelor de programare 2014-2020 sunt nominalizate persoane din cadrul OIRPOSDRU Regiunea Centru, care participă la şedinţele Grupurilor de lucru tehnice, coordonate în parteneriat de Ministerul Fondurilor Europene şi Ministerului Muncii, Familiei, Protecţiei Sociale şi Persoanelor Vârstnice.

Biroul Regional Centru al OI POS CCE Axa Prioritară 2 – Cercetare, Dezvoltare Tehnologică şi Inovare pentru competitivitate, în cadrul Programului Operaţional Sectorial (POS) Creşterea Competitivităţii Economice (CCE)

În cadrul Autorităţii Naţionale pentru Cercetare Ştiinţifică funcţionează Direcţia Generală Organism Intermediar pentru Programul Operaţional Sectorial Creşterea Competitivităţii Economice, Axa Il – Competitivitate prin Cercetare, Dezvoltare Tehnologică şi Inovare, Program cofinanţat din Fondul European de Dezvoltare Regională.

Cu începere din anul 2006 Organismul Intermediar a deschis Biroul Regional Centru, structură fără personalitate juridică, cu sediul la Alba lulia, în vederea gestionării proiectelor POS CCE Axa II din Regiunea Centru (judeţele Alba, Sibiu, Mureş, Harghita, Covasna, Braşov).

Din anul 2006 şi până în prezent Biroul Regional Centru funcţionează în Universitatea 1 Decembrie 1918, str. Nicolae lorga nr. 11-13, Corp D, etaj 3, în baza contractului de închiriere încheiat cu aceasta.

Din punct de vedere al personalului, Biroul Regional Centru are în prezent 4 funcţionari (1 ofiţer implementare, 1 ofiţer monitorizare, 2 ofiţeri financiari) care asigură ciclul complet al unei propuneri de proiect; verificarea formală şi de eligibilitate, monitorizarea contractului în perioada de implementare şi durabilitate, verificarea financiară a cererilor de rambursare. Pregătirea personalului se face anual prin sesiuni de instruire: 1 sesiune internă organizată de Agenţia Naţională a Funcţionarilor Publici şi 2 sesiuni externe organizate de Institutul European de Administraţie Publică. Permanenţa echipei Biroului Regional şi instruirea sa periodică sunt factorii care au determinat în mod constant acumularea cantitativă şi calitativă a expertizei în domeniul gestiunii proiectelor finanţate din fonduri structurale, expertiză care constituie una din condiţiile esenţiale pentru eficienţa sistemului de absorbţie. Proiectele Axei II au un element de specificitate – componenta de cercetare, care le individualizează şi le supune unor cerinţe de gestionare particulare, de la proiect la proiect.

Spaţii de birouri şi dotare

Din punct de vedere logistic Biroul Regional Centru dispune de 2 camere în suprafaţă totală de 50 mp. Spaţiile sunt complet echipate cu mobilier şi aparatură de ultimă generaţie (calculatoare desktop-uri şi laptopuri, imprimante, scanner, videoproiector, copiator, sistem de comunicaţie special pentru SMIS, conexiune internet) în vederea bunei desfăşurări a activităţii.

Activităţi

Din anul 2006 şi până în prezent Biroul Regional Centru are în evidenţă un număr de 41 de proiecte finanţate în cadrul POS CCE Axa II. Dintre proiectele de referinţă menţionăm Proiectul Universităţii Transilvania Braşov (Institutul de Cercetare Dezvoltare în domeniul energiei regenerabile) al doilea proiect ca valoare a asistenţei financiare nerambursabile din ţară, proiectele de infrastructură ale Universităţii „Lucian Blaga” Sibiu, Spitalul Clinic de Pediatrie Sibiu, SC. POLIPHARMA INDUSTRIES SRL Sibiu, SC ELMAS SRL Braşov, VIM SPECTRUM SRL Targu Mureş, SC ELECTROMURES SA Targu Mureş, SC PUROLITE SRL Victoria-Braşov, proiectele de cercetare ale SC IRUM SA Reghin, SC PUROLITE SRL Victoria-Braşov. În indicatori, cele 41 se pot rezuma astfel: peste 200 de locuri de muncă nou create în regiunea Centru, peste 50 de infrastructuri de cercetare (laboratoare) nou create / modernizate, parteneriate de cercetare dezvoltate, publicaţii, cereri de brevete.

Direcţia Regională de Statistică Alba

Direcţia Regională de Statistică Alba este un serviciu public, finanţat de la bugetul de stat, în subordinea Institutului Naţional de Statistică, situată în Alba lulia pe strada Octavian Goga nr. 9, într-o clădire în care ocupă 2 niveluri, dispunând de o suprafaţă utilă de 540,47 mp, clădire pe care o împarte cu Serviciul Judeţean de Metrologie Legală Alba şi cu Comisariatul Judeţean pentru Protecţia Consumatorilor Alba.

Direcţia Regională de Statistică Alba este organizată şi funcţionează în baza prevederilor Legii nr. 226/2009, a Hotărârii Guvernului nr.957/2005 privind organizarea şi funcţionarea Institutului Naţional de Statistică, republicată, cu modificările şi completările ulterioare, ca unitate teritorială a I.N.S.-ului şi îndeplineşte în profil teritorial sarcinile şi atribuţiile Institutului Naţional de Statistică având relaţii de colaborare cu organele administraţiei publice locale şi cu serviciile deconcentrate ale administraţiei publice centrale.

Direcţia Regională de Statistică Alba are următoarele atribuţii:
a) atribuţii comune cu ale direcţiilor judeţene de statistică din regiune:
– asigură culegerea, verificarea, prelucrarea şi analiza datelor statistice de la
agenţii economici şi sociali pentru cercetările prevăzute în Programul Cercetărilor Statistice aprobat;
– organizează şi efectuează cercetări statistice cu caracter special cum ar fi:
– recensăminte, anchete selective şi alte cercetări statistice pe baza dispoziţiilor primite de la INS
– organizează perfecţionarea pregătirii profesionale în domeniul statisticii
pentru personalul din direcţiile regionale de statistică;
– organizează instruiri, îndrumă şi acordă asistenţă metodologică unităţilor
economice şi sociale pentru completarea formularelor;
– participă la experimentarea şi definitivarea metodologiilor statistice
elaborate de I.N.S.;
– propune soluţii pentru îmbunătăţirea sistemului de indicatori, a
formularelor de colectare a datelor statistice precum şi a metodologiei de organizare şi realizare a cercetărilor asupra agenţilor economici sau asupra gospodăriilor populaţiei;
– asigură aplicarea normelor legale şi a celor stabilite de I.N.S. cu privire la
determinarea şi publicarea indicatorilor statistici;
– furnizează către I.N.S. datele şi informaţiile statistice la perioadele şi
termenele prevăzute în planul de activitate;
– informează administraţia publică locală, la solicitarea acesteia, asupra
evoluţiei principalilor indicatori de dezvoltare economico-socială şi a principalelor aspecte ce intervin în economia judeţului;
– prezintă semestrial I.N.S.-ului informări asupra activităţii desfăşurate;
– editează anuare, breviare, buletine şi alte publicaţii la nivelul judeţului;
– îndeplinesc orice alte atribuţii stabilite de I.N.S. prin acte normative pentru
domeniul lor de activitate.

b) atribuţii specifice doar direcţiilor regionale de statistică:
• realizează publicaţiile cu caracter periodic cu date referitoare la
– dezvoltarea economico-socială a regiunii:
– anuarul statistic al regiunii;
– breviarul statistic al regiunii;
– comunicate de presă;
– buletinul statistic lunar al regiunii.
• realizează lucrări de studiu şi analiză despre evoluţia principalelor
fenomene economico-sociale din cadrul regiunii;
– asigură gestionarea bazelor de date la nivel regional;
– dezvoltă relaţii de colaborare cu celelalte instituţii create la nivel regional;
– dezvoltă relaţii de colaborare cu celelalte direcţii regionale de statistică din
ţară.

Direcţia Regională de Statistică are următoarea structură organizatorică:
– serviciul de producţie statistică;
– compartimentul de sinteză, coordonare şi statistică regională;
– compartimentul de dezvoltare sistem statistic teritorial, gestiune resurse umane şi financiare şi de prelucrare date;

Structura de organizare cuprinde un număr de 33 de posturi:

•    director executiv;
– director executiv adjunct;
– şef serviciu;
– personal cu funcţii de execuţie;

Activitatea direcţiei se desfăşoară în 16 birouri, o sală de conferinţă, arhivă, centrală termică şi garaj pentru autoturismul instituţiei. Toţi salariaţii din instituţie lucrează pe PC-ul propriu, legaţi în reţea cu acces la internet, în fiecare birou existând cel puţin o imprimantă, alături de cele 4 copiatore necesare unei funcţionări eficiente şi performante.

Curtea de Apel Alba Iulia

În istoria Transilvaniei şi României Alba Iulia a avut un rol important în evoluţia sistemului judiciar şi ierarhia  judecătorească. În perioada medievală, atât în cea a voievodatului, cât şi în perioada principatului, când capitala era la Alba Iulia, instanţa cea mai înaltă în ierarhia judecătorească transilvăneană era Scaunul de judecată al voievodului iar apoi al principelui.

În perioada dominaţiei habsburgice, odată cu scăderea importanţei oraşului, a scăzut şi rolul instanţei judecătoreşti din Alba Iulia.
După Marea Unire de la 1918, în perioada interbelică, la Alba Iulia funcţionează Tribunalul Alba şi Judecătoria Alba Iulia, instanţe de judecată aflate în raza de competenţă a Curţii de Apel Cluj.

Prin Legea de organizare judiciară din 1938 la Alba Iulia este înfiinţată Curtea de Apel Administrativă Alba Iulia cu atribuţii în materia contenciosului administrativ, care urmează linia reorganizării administrative a României din 1938 în urma căreia Alba Iulia devine capitala Ţinutului Mureş.

În perioada comunistă, după desfiinţarea curţilor de apel, Tribunalul Alba îndeplineşte rolul de instanţă de control judiciar pentru judecătoriile din judeţul Alba.

Curtea de Apel Alba Iulia a fost înfiinţată începând cu data de 01.07.1993 în temeiul dispoziţiilor art.10 şi 27 din  Legea nr. 92/1992, privind organizarea judecătorească şi funcţionează în prezent în baza Legii nr.304/2004, privind organizarea judiciară, cu modificările şi completările ulterioare.

Curtea de Apel Alba Iulia este instanţă judecătorească superioară având rolul de instanţă de control judiciar pentru judecătoriile şi tribunalele din raza de competenţă ce cuprinde judeţele Alba, Sibiu şi Hunedoara şi de primă instanţă pentru litigiile date expres prin lege în competenţa sa.

Construcţia în care se află în prezent sediul Curţii de Apel Alba Iulia este situată în centrul vechi al municipiului Alba Iulia, str. I.C. Brătianu nr.1 şi a fost edificată între anii 1906-1908 cu destinaţia „Palat al Justiţiei”. Din punct de vedere arhitectural, clădirea nu a suferit modificări semnificative pe parcursul secolului XX, fiind concepută să corespundă destinaţiei iniţiale de sediu al Tribunalului şi Penitenciar pe lângă Tribunal, aici fiind strămutate aceste instituţii care anterior funcţionau în vechea cetate de secol XVIII.

Clădirea a fost folosită cu această destinaţie până în anul 1968, când a fost preluată de fostul sfat popular al raionului Alba, schimbându-i-se la acea dată destinaţia  în sediu pentru fostul comitet judeţean de partid. În 1984 în centrul oraşului a fost edificat un sediu nou pentru Tribunalul Alba, Judecătoria Alba Iulia şi Parchetele de pe lângă acesta.

După Revoluţia din decembrie 1989 asupra fostului Palat de justiţie s-au intabulat succesiv Primăria judeţului Alba, Consiliul judeţean Alba şi Prefectura judeţului Alba, ultima instituţie având conferit dreptul de administrare în temeiul Hotărârii Guvernului României nr.706/1994.
Din 1993, de la înfiinţarea sa, Curtea de Apel Alba Iulia funcţionează la etajul al II-lea al  clădirii construite ca Palat de Justiţie.

În anul 2001, Ministerul Justiţiei a urmărit redobândirea dreptului de administrare asupra Palatului de Justiţie, acţionând în judecată Prefectura Judeţului Alba şi Consiliul Judeţean Alba însă, în apel, Ministerul Justiţiei a renunţat la judecată.

Prin Hotărârea Guvernului nr.866/18.08.2010 imobilul a revenit în administrarea Ministerului Justiţiei, pentru Curtea de Apel Alba Iulia.

Curtea de Apel Alba Iulia ocupă în prezent integral etajul al doilea al clădirii compus din 3 săli de judecată  şi 31 încăperi destinate activităţii curente a instanţei iar până la sfârşitul anului va fi pus la dispoziţia curţii întregul parter al clădirii ocupat în prezent de Consiliul Judeţean Alba.

Pe măsura eliberării spaţiului de către Consiliul Judeţean Alba, Curtea de Apel Alba Iulia intenţionează să mute o parte din sălile de judecată, arhiva, registratura şi celelalte compartimente de interes pentru public, inclusiv un birou pentru avocaţi la parterul imobilului şi să monteze 2 ascensoare astfel încât clădirea să redevină cu adevărat un Palat al justiţiei, în care sălile de judecată construite cu această destinaţie şi celelalte compartimente destinate publicului să fie uşor accesibile iar personalul instanţei să beneficieze de spaţiul necesar desfăşurării activităţii în condiţii optime.

Statul de funcţii al Curţii de Apel Alba Iulia are în prezent 116 posturi din care: 45 judecători, 59 grefieri şi alt personal auxiliar de specialitate, 10 funcţionari publici şi 2- personal contractual.

Conducerea curţii este constituită din preşedinte, 2 vicepreşedinţi, preşedinţii de secţii, colegiul de conducere şi adunarea generală a judecătorilor, fiecare cu atribuţii specifice, exercitate în limita competenţelor legale.

Judecătorii şi grefierii sunt repartizaţi în cadrul celor 5 secţii conduse de câte un judecător preşedinte de secţie şi respectiv, grefier şef de secţie. Curtea de Apel Alba Iulia are în componenţă 5 secţii care judecă cauzele după materia lor: secţia civilă I, secţia civilă II, secţia contencios administrativ şi fiscal, secţia pentru cauze privind conflicte de muncă şi asigurări sociale şi secţia penală şi pentru cauze cu minori.

Curtea de Apel Alba Iulia are în structură compartimente auxiliare de specialitate: grefa, registratura, arhiva, biroul de informare şi relaţii publice, documentare, informatică juridică şi departamentul economico-financiar şi administrativ.

În circumscripţia teritorială a Curţii de Apel Alba Iulia funcţionează Tribunalul Alba, Tribunalul Hunedoara,  Tribunalul Sibiu şi 16 judecătorii.
Tribunalul Alba are în circumscripţia sa instanţele din judeţul Alba, respectiv  5  judecătorii Alba Iulia, Aiud, Blaj, Cîmpeni, Sebeş. Tribunalul Hunedoara are în circumscripţie instanţele din judeţul Hunedoara, respectiv 6 judecătorii, Deva, Hunedoara, Petroşani, Orăştie, Brad, Haţeg. Tribunalul Sibiu cuprinde instanţele din judeţul Sibiu, respectiv 5 judecătorii, Sibiu, Mediaş, Agnita, Avrig, Sălişte.

Curtea de Apel Alba Iulia judecă litigiile care sunt stabilite prin lege în competenţa sa.

Ca instanţă de control judiciar Curtea de Apel Alba Iulia judecă căile de atac declarate împotriva hotărârilor pronunţate de tribunale şi judecătorii, în conformitate cu prevederile de procedură aplicabile. După intrarea în vigoare a Noului Cod de Procedură Civilă în 15.02.2013,  Curtea de apel devine în principal instanţă de apel.

Curtea de Apel Alba Iulia judecă şi în primă instanţă, în cazurile expres prevăzute de lege.

De asemenea, curtea de apel judecă şi cererile în orice alte materii date prin lege în competenţa lor, cum ar fi plângerile formulate în baza O.U.G. 34/2006 privind achiziţiile publice sau cererile de anulare a rapoartelor de evaluare întocmite de Agenţia Naţională de Integritate.

Curtea de Apel Alba Iulia îndeplineşte rolul de ordonator secundar de credite pentru cele 3 tribunale din circumscripţia teritorială.

Pe lângă Curtea de Apel Alba Iulia funcţionează comisia de cercetare a averilor care îşi desfăşoară activitatea în conformitate cu prevederile Legii nr.115/1996 pentru declararea şi controlul averii demnitarilor, magistraţilor, a unor persoane cu funcţii de conducere şi de control şi a funcţionarilor publici, cu modificările şi completările ulterioare.

Din punct de vedere al acoperirii teritoriale, Curtea de Apel Alba Iulia cuprinde 3 judeţe. Din cele 15 curţi de apel din ţară 8 curţi au în circumscripţia teritorială 2 judeţe, 4 curţi au câte 3 judeţe în timp ce doar 3 curţi de apel cuprind câte 4 judeţe în raza de competenţă teritorială.

Din datele statistice făcute publice de Consiliul Superior al Magistraturii pentru anul 2012 şi prima jumătate a anului 2013, ataşate în anexele la prezenta adresă, Curtea de Apel Alba Iulia este cea mai încărcată curte de apel din ţară din punct de vedere al numărului de cauze pe schema de judecători.

Parchetul de pe lângă Curtea de Apel Alba Iulia  

Parchetul de pe lângă Curtea de Apel Alba Iulia funcţionează în imobilul situat pe str. I.C. Brătianu nr.2 din centrul municipiului Alba Iulia, asupra căruia deţine drept de administrare, inclusiv asupra terenului aferent.
Instituţia a fost înfiinţată prin Legea de organizare judiciară nr. 92/1992, a intrat efectiv în funcţiune în 1993 şi a dobândit personalitate juridică  în 2005.

Coordonează activitatea reglementată prin lege şi regulamente pentru unităţile din raza teritorială a judeţelor Alba, Sibiu şi Hunedoara (în total 19 unităţi de parchet).

Este condusă de către un procuror general, ajutat de către doi procurori generali adjuncţi.

Sediul actual are o suprafaţă construită de 521 m.p., suprafaţă desfăşurată 1995 m.p. şi terenul aferent de 1132 m.p. Este compus din 24 de camere, cu subsol tehnic compartimentat în 5 încăperi şi deţine o curte interioară.

În privinţa competenţei funcţionale şi teritoriale îndeplineşte atribuţiile conferite constituţional şi  prin legile de organizare şi funcţionare a justiţiei, exercitând urmărirea penală şi supravegherea cercetărilor penale prin procurori subordonaţi ierarhic, aşezaţi pe nivelul fiecărei instanţe: judecătorie, tribunal şi curte de apel.

Unitatea se află în raporturi de subordonare ierarhică faţă de Parchetul de pe lângă Înalta Curte de Casaţie şi Justiţie.

Procesează anual, în medie, pe ansamblul celor trei judeţe, un număr de 30-33.000 dosare, dispunând trimiterea în judecată a 3.200- 3.600 inculpaţi. Rata criminalităţii la nivelul jurisdicţiei a rămas constantă în ultimii 10-15 ani; adică aproximativ 300 inculpaţi la suta de mii de locuitori.
Numărul total al procurorilor care activează în toate unităţile arondate este, în prezent de 133 iar  al grefierilor şi personalului auxiliar şi contractual  de 147.

Sediile celor 19 unităţi  subordonate (3 parchete judeţene şi 6 parchete locale) sunt situate în localităţile Alba Iulia, Aiud, Sebeş, Blaj, Cîmpeni, Deva, Hunedoara, Brad, Orăştie, Petroşani, Haţeg, Sibiu, Mediaş, Agnita, Sălişte şi Avrig.

În mare parte locaţiile  sunt corespunzătoare din punct de vedere tehnic  şi constructive, asigurând  nevoile de funcţionare optimă. Cele mai multe sunt amenajate în clădiri vechi care au fost reabilitate prin investiţii  susţinute  de la bugetul statului. Funcţionează în clădiri  nou construite Parchetele de pe lângă Judecătoria Petroşani  şi Cîmpeni.

Opinăm  că reorganizarea teritorială preconizată ar avea efecte negative nu atât asupra personalului care deserveşte unităţile noastre cât mai ales asupra  justiţiabililor, care vor fi obligaţi să facă deplasări costisitoare într-un context economico-social puternic marcat de sărăcie (absenţa  locurilor de muncă, zone rurale total dependente de agricultura de subzistenţă, localităţi  monoindustriale etc.).

Camera Notarilor Publici Alba Iulia

Potrivit art. 47 din Legea notarilor publici şi a activităţii notariale nr. 36/1995 ”(1) În circumscripţia fiecărei curţi de apel funcţionează câte o Cameră, cu personalitate juridică. (2)… La nivelul fiecărui judeţ din circumscripţia Camerei funcţionează cel puţin un sediu secundar al acesteia….(3) Din Cameră fac parte toţi notarii publici care funcţionează în circumscripţia acesteia.”

Camera Notarilor Publici Alba Iulia este compusă din notarii publici care îşi desfăşoară activitatea pe raza judeţelor Alba, Hunedoara şi Sibiu, cuprinzând circumscripţiile Curţii de Apel Alba Iulia, respectiv:
– în judeţul Alba – 5 circumscripţii judecătoreşti: Alba Iulia, Aiud, Blaj, Cîmpeni şi Sebeş;
– în judeţul Hunedoara – 6 circumscripţii judecătoreşti, respectiv: Deva, Hunedoara, Petroşani, Orăştie, Brad şi Haţeg;
– în judeţul Sibiu – 5 circumscripţii judecătoreşti, respectiv: Sibiu, Mediaş, Sălişte, Agnita şi Avrig.

În cadrul celor 16 circumscripţii judecătoreşti funcţionau la data de 01 august 2013 un număr de 89 de birouri notariale individuale, 21 birouri notariale asociate şi un număr de 16 sedii secundare, după cum urmează:
– în judeţul Alba: 32 notari publici;
– în judeţul Hunedoara: 39 notari publici, iar
– în judeţul Sibiu: 60 notari publici.

La data de 17 noiembrie 1995 erau în funcţie 36 de notari publici, iar la data de 01.08.2013, 131 de notari publici.

Începând cu luna octombrie 1998 sediul principal al Camerei Notarilor Publici Alba Iulia s-a mutat în municipiul Alba Iulia, unde funcţionează şi în prezent, într-un imobil, proprietatea Camerei, situat pe str. Avram Iancu nr. 14, jud. Alba.

Camera Notarilor Publici Alba Iulia are 2 sedii secundare (imobile proprietatea Camerei): unul în municipiul Deva şi altul în municipiul Sibiu, situate după cum urmează: municipiul Deva, Aleea Parcului, nr. 3, jud. Hunedoara şi municipiul Sibiu, str. Matei Millo, nr. 21, jud. Sibiu.
Camera Notarilor Publici Alba Iulia are angajaţi 2 consilieri juridici, 1 economist, 6 secretari, 3 arhivari, 1 conducător auto.

Servicii desfăşurate la camera notarilor publici Alba Iulia:
• Apostilarea şi supralegalizarea actelor notariale
Actele notariale care pot fi supuse procedurii apostilării sau supralegalizării în condiţiile stabilite de Regulamentul de aplicare a Legii notarilor publici şi a activităţii notariale nr. 36/1995 sunt actele îndeplinite de către notarii publici, cu respectarea dispoziţiilor legii.

În cadrul Camerei Notarilor Publici Alba Iulia funcţionează trei birouri de apostilă şi/sau supralegalizare: unul în sediul principal Alba Iulia, unul în sediul secundar Deva şi altul în sediul secundar Sibiu.

• Serviciul de arhivă al camerei notarilor publici Alba Iulia:
Încă din anul 1995 a existat o preocupare continuă a Camerei Notarilor Publici Alba Iulia în privinţa informatizării unor servicii, dar mai ales a evidenţelor succesorale. S-a introdus pe suport electronic evidenţa tuturor cauzelor succesorale din perioada 1995 şi până în prezent, dezbătute de notarii publici din cadrul Camerei Notarilor Publici Alba Iulia.

Programul informatic cuprinde date referitoare la numele şi prenumele defunctului, data decesului, ultimul domiciliu, soluţia fiecărei cauze şi numele notarului care a soluţionat-o.

Din iniţiativa Uniunii Naţionale a Notarilor Publici din România, Ministrul Justiţiei a emis Ordinul nr. 1758/2004, prin efectul căruia baza de date în materie succesorală a fost întregită prin preluarea de la judecătorii a arhivei succesorale din perioada 1953 – 1995.

Luând în considerare experienţa pozitivă a preluării şi gestionării arhivei succesorale a fostelor Notariate de Stat de către Camerele Notarilor Publici precum şi necesitatea asigurării integrităţii Fondului arhivistic al fostelor Notariate de Stat, în data de 14.03.2007, s-a încheiat un Protocol între Ministerul Justiţiei şi Uniunea Naţională a Notarilor Publici din România, în care s-a stabilit ca în termen de 5 ani de la data intrării în vigoare a prezentului Protocol, arhiva de acte autentice a fostelor  Notariate de Stat aflată în păstrarea  judecătorilor să fie preluată în custodie, la solicitarea Camerelor Notarilor Publici.

Au fost preluate până în prezent următoarele fonduri arhivistice, menţionate cu perioada corespunzătoare:

I. La sediul principal al Camerei Notarilor Publici Alba Iulia, din municipiul Alba Iulia, str. A. Iancu nr.14, jud. Alba, sunt păstrate:
1. Arhiva succesorală şi de acte autentice a fostului Notariat de Stat Judeţean Alba, perioada 1953 – 17.11.1995;
2. Arhiva succesorală şi de acte autentice a fostului Notariat de Stat Local Câmpeni, perioada 1953 – 17.11.1995;
3. Arhiva succesorală şi de acte autentice a fostului Notariat de Stat Local Sebeş, perioada 1953 – 1968;
4. Arhiva succesorală şi de acte autentice a fostului Notariat de Stat Local Aiud, perioada 1953 – 1973;
5. Arhiva succesorală şi de acte autentice a fostului Birou al Notarului Public Burde Ioan, perioada 1996 – 2005;
6. Arhiva succesorală şi de acte autentice a fostului Birou al Notarului Public Nyari Faur Andreea Mihaela, perioada 2009 – 07.05.2012;
7. Arhiva succesorală şi de acte autentice a fostului Birou al Notarului Public Cetinturk Adela, perioada 2008 – 16.02.2009

II. La sediul secundar Deva al Camerei Notarilor Publici Alba Iulia sunt păstrate:
1. Arhiva succesorală şi de acte autentice a fostului Notariat de Stat Judeţean Deva, perioada 1952 – 1995;
2. Arhiva succesorală şi de acte autentice a fostului Notariat de Stat Local Brad, ce cuprinde acte autentice din perioada 1888 – 1941 şi acte din arhiva fostului Notariat de Stat Judeţean Deva din perioada 1952 – 1995;
3. Arhiva succesorală şi de acte autentice a fostului Notariat de Stat Raional Orăştie, din perioada 1919 – 1968 şi a fostul Notariat de Stat Judeţean Hunedoara-Deva din perioada 1952 – 1995;
4. Arhiva succesorală şi de acte autentice a fostului Notariat de Stat Raional Haţeg, din perioada 1921 – 1968 şi a fostului Notariat de Stat Judeţean Hunedoara-Deva din perioada 1953 – 1995;
5. Arhiva succesorală şi de acte autentice a fostului Notariat de Stat Raional Hunedoara, din perioada 1875 – 1951 şi a fostului Notariat de Stat Judeţean Hunedoara-Deva din perioada 1952 – 1995;
6. Arhiva succesorală şi de acte autentice a fostului Notariat de Stat Judeţean Petroşani, perioada 1952 – 1995;
7. Arhiva succesorală şi de acte autentice a fostului Birou al Notarului Public Tomuş Aurelia din Deva, perioada 1995 – 1997;
8. Arhiva succesorală şi de acte autentice a fostului Birou al Notarului Public Deak Levente din Deva, perioada 1996 – 2002.

III. La sediul secundar Sibiu al Camerei Notarilor Publici Alba Iulia sunt păstrate:
1. Arhiva fostului Notariat de Stat Judeţean Sibiu:
a.) Arhiva succesorală, perioada 1953 – 17.11.1995;
b.) Arhiva de acte autentice, perioada 1952 – 17.11.1995;
2. Arhiva fostului Notariat de Stat Local Mediaş:
a.) Arhiva succesorală, perioada 1953 – 17.11.1995;
b.) Arhiva de acte autentice, perioada 1952 – 17.11.1995;
3. Arhiva succesorală şi de acte autentice a fostului Notariat de Stat Local Agnita, perioada 01.01.1995 – 17.11.1995;
4. Arhiva succesorală şi de acte autentice a fostului Notariat de Stat Local Sălişte, perioada 01.01.1995 – 17.11.1995;
5. Arhiva succesorală şi de acte autentice a fostului Birou al Notarului Public Borza Ana din Agnita, perioada 1995 – 2008;
6. Arhiva succesorală şi de acte autentice a fostului Birou al Notarului Public Cernăuţeanu Titus din Sibiu, perioada 1998 – 2000;
7. Arhiva succesorală şi de acte autentice a fostului Birou al Notarului Public Crăciun Mihaela din Miercurea Sibiului, perioada 2007 – 2008;
8. Arhiva succesorală şi de acte autentice a fostului Birou al Notarului Public Puiu Maria Delia din Sibiu, perioada 2008 – 2013;
9. Arhiva succesorală şi de acte autentice a fostului Birou al Notarului Public Mărginean Nicolae din Sibiu, perioada 1995 – 2012;

Instituţia ţine, potrivit art. 15 lit. a) din Legea notarilor publici şi a activităţii notariale nr. 36/1995, evidenţa cauzelor succesorale înregistrate pe circumscripţiile Curţii de Apel Alba Iulia.
• Expertize
• Evidenţa procedurilor succesorale.

Camera Notarilor Publici Alba Iulia deţine rapoarte de evaluare a imobilelor situate în circumscripţiile Curţii de Apel Alba Iulia (întocmite contra cost de un expert evaluator) cuprinzând valorile orientative folosite la taxarea actelor notariale (respectiv pentru calculul onorariului), precum şi pentru calculul impozitului pe venitul obţinut din transferul dreptului de proprietate sau a dezmembrămintelor acestuia şi a tarifului de carte funciară.

Camera Executorilor Judecătoreşti Alba Iulia

Camera Executorilor Judecătoreşti de pe lângă Curtea de Apel Alba Iulia  este o organizaţie profesională cu personalitate juridică care îşi desfăşoară activitatea cu respectarea dispoziţiilor Legii nr.188/2000 privind executorii judecătoreşti, republicată, a Regulamentului de punere în aplicare a acesteia, precum şi a  Statutului UNEJ.

Aceasta este înfiinţată încă din anul 2001 şi este formată din toţi executorii judecătoreşti din circumscripţia Curţii de Apel Alba Iulia, respectiv din judeţele Alba, Sibiu şi Hunedoara.

Sediul Camerei se află  în localitatea Alba Iulia, str. Regina Maria, nr.2, birou 10, jud. Alba. Acesta este deţinut actualmente în baza unui contract de închiriere şi are o suprafaţă de aproximativ 68 mp, fiind format din două birouri,sală de şedinţă, un hol, baie.

Întrucât Camera funcţionează încă din anul 2001, consolidându-şi de la an la an prin membrii acesteia rolul determinant în funcţionarea aparatului juridic la nivelul celor trei judeţe pe care le reprezintă, coroborat cu creşterea numărului executorilor judecătoreşti după intrarea în vigoare a Legii nr.274/2011 privind unele masuri referitoare la organizarea activităţii de punere în executare a creanţelor aparţinând instituţiilor de credit şi instituţiilor financiare nebancare, Colegiul Director al Camerei Executorilor Judecătoreşti Alba Iulia a hotărât în cadrul şedinţei din data de 27.06.2013 achiziţionarea unui imobil cu destinaţia de sediu al Camerei, context în care au fost demarate deja demersurile necesare, urmând ca în cel mai scurt timp această organizaţie profesională să se bucure de un sediu propriu adecvat unei eficiente funcţionări, care să cuprindă: hol, punct sanitar, sală de primire clienţi, birou de secretariat,  sală de şedinţe şi birou directorial pentru audienţe, cu o suprafaţă totală de aproximativ 100 mp.

În prezent, din cadrul Camerei Executorilor Judecătoreşti Alba Iulia fac parte 62 de executori judecătoreşti, aceştia îndeplinindu-şi atribuţiile în circumscripţia Curţii de Apel în raza căreia se află judecătoriile pe lângă care funcţionează.

Camera Executorilor Judecătoreşti este condusă de un Colegiu Director, ales pentru o perioadă de trei ani, format dintr-un preşedinte, un vicepreşedinte şi trei membri, care reprezintă Camera Executorilor Judecătoreşti în raporturile cu terţii şi dispune de un secretar – consilier juridic salarizat, precum şi de un economist.

Totodată, în cadrul Camerei este ales o dată la trei ani şi Consiliul de Disciplină care judecă acţiunile disciplinare promovate de către Colegiul Director sau de către Ministrul Justiţiei împotriva executorilor judecătoreşti.

Principalele activităţi desfăşurate de către Colegiul Director al Camerei constau în: rezolvarea plângerilor împotriva executorilor judecătoreşti şi a executorilor judecătoreşti stagiari şi luarea măsurilor corespunzătoare, întocmirea documentaţiei juridice şi asigurarea consultării şi informării curente a executorilor judecătoreşti, procurarea de date şi lucrări necesare pentru Buletinul executorilor judecătoreşti şi asigurarea difuzării acestuia, verificarea formării profesionale şi a condiţiilor de încheiere a contractului individual de muncă al executorilor judecătoreşti stagiari, informarea Uniunii Naţionale a Executorilor Judecătoreşti în legătură cu activitatea birourilor executorilor judecătoreşti şi asupra necesarului de executori judecătoreşti şi executori judecătoreşti stagiari, efectuarea unui control profesional la birourile executorilor judecătoreşti care să aibă în vedere calitatea actelor şi lucrărilor efectuate de către executorii judecătoreşti şi comportarea executorilor judecătoreşti în raporturile de serviciu, cu autorităţile publice şi persoanele fizice şi juridice.

Biroul Teritorial Alba Iulia al Instituţiei Avocatului Poporului

Biroul funcţionează din data de 21 iulie 2003, fiind primul birou teritorial şi are competenţa de a primi şi soluţiona cererile petenţilor din judeţele Alba, Hunedoara şi Sibiu. Importanţa Biroului Teritorial Alba Iulia este dată nu numai de faptul că a fost primul birou înfiinţat în teritoriu ci şi de consacrarea sa, unică între celelalte birouri teritoriale, ca birou pilot, prin Regulamentul de organizare şi funcţionare a instituţiei Avocatul Poporului.
În cadrul acestui birou îşi desfăşoară activitatea un număr de doi experţi şi un consilier, care are atribuţii de coordonator. Toate cele trei persoane au pregătire juridică, coordonatorul fiind şi cadru didactic universitar.

Pentru o mai bună cunoaştere a problematicii din teritoriu şi pentru a se putea întâlni cu diverşi cetăţeni, a căror deplasare la Alba Iulia este mai dificilă, reprezentanţii biroului se deplasează, o dată pe lună, în judeţele Sibiu şi Hunedoara, unde acordă audienţe, la sediul Instituţiei Prefectului. Atunci când activitatea de la sediul biroului a permis, s-au efectuat deplasări şi în alte localităţi, din cele trei judeţe, fie pentru acordarea de audienţe, fie pentru efectuarea de anchete. Activitatea de deplasare în judeţele Sibiu şi Hunedoara este în mare măsură uşurată de localizarea centrală, faţă de acestea, a sediului, în municipiul Alba Iulia.

ARGUMENTE LOGISTICE

Toate instituţiile regionale care au funcţionat în judeţul Alba dispun de spaţii proprii suficiente pentru desfăşurarea activităţilor. Pe lângă aceste spaţii judeţul Alba dispune în prezent de mai multe spaţii libere, în suprafaţă de aproximativ 15.000 mp., care pot fi utilizate pentru funcţionarea noilor instituţii  regionale. Toate spaţiile libere sunt situate administrativ în zona centrală a municipiului Alba Iulia şi sunt prevăzute cu următoarele dotări:

NOTĂ:
1). Clădirea de la poziţia 1 este situată în zona centrală a Municipiului Alba Iulia în imediata vecinătate a Cetăţii Alba Carolina, a Casei de cultură, a Universităţii 1 Decembrie şi a Colegiului Horia Cloşca şi Crişan, dispune de numeroase spaţii de parcare în apropiere şi staţii de autobuz.

Clădirea este în stare bună de funcţionare, este liberă şi poate primi imediat destinaţia de Sediu Administrativ al Consiliului Regional. Clădirea a fost realizată în anul 1977 ca sediu al Institutului Judeţean de Proiectări, dispune de sală de conferinţe şi 52 de birouri cu toate funcţiunile anexe. Structura de rezistenţă pe cadre permite modificări privind compartimentările, precum şi o eventuală mansardare. Clădirea a fost eliberată în anul 2013, odată cu achiziţionarea acesteia de către Consiliului Judeţean Alba.

Imobilul de la poziţia 2 este se află în proprietatea Primăriei Municipiului Alba Iulia, şi este situat în centrul Cetăţii Alba Carolina, într-o zonă reprezentativă, recent refuncţionalizată şi restaurată.

Clădirea a fost construită în secolul al XV – XVI-lea,    este situată în apropierea Catedralei Romano-Catolice, a Sălii Unirii şi a Muzeului Naţional al Unirii.
– Poziţionarea în cetate şi suprafaţa ocupată îi conferă acesteia o bună vizibilitate şi prestanţă.
– Clădirea are un regim de înălţime S+P+E, o suprafaţă desfăşurată de 12.400 mp, fiind realizată în jurul a două curţi interioare.
– Clădirea este liberă şi poate deveni Sediu administrativ al Consiliului Regional, dispune de spaţii adecvate pentru birouri, săli de conferinţe şi protocol – necesită restaurare.
– Suprafaţa clădirii poate asigura funcţionarea şi a altor organisme regionale, în cele mai bune condiţii.

La acestea pot fi luate în considerare spaţiile a două cazărmi militare în curs de dezafectare, în stare de funcţionare, şi anume „Cazarma Pionerilor”, construită în anul 1898 şi fostul local al „Colegiului Academic al Principilor Transilvani”, cu o suprafaţă totală de 40.000 mp.

ARGUMENTE ECONOMICE

Judeţul Alba este cel mai bogat şi cu cel mai mare potenţial economic din România având în vedere zăcămintele de aur, argint, cupru, gaze naturale, sare, precum şi resursele hidroenergetice. Alba şi Alba Iulia sunt şi numărul unu în topul firmelor din industria alimentară şi uşoară şi al “gulerelor albe”. Regionalizarea ne-ar putea aduce o Companie Naţională a Aurului cu sediul la Alba Iulia.

Regionalizarea are ca obiectiv central, esenţial, dezvoltarea economică şi socială echilibrată, prin mai buna absorbţie a fondurilor europene şi realizarea unor parteneriate între judeţe, grupate pe regiuni, în vederea înfăptuirii unor obiective de amploare şi lichidării discrepanţelor prin proiecte de anvergură ce depăşesc puterile unui singur judeţ, cum ar fi construcţia de autostrăzi, canale navigabile, reţele de apă şi irigaţii, depozite de reciclare a gunoaielor, aeroporturi, spitale de urgenţă şi servicii sanitare rapide în caz de dezastre sau alte nenorociri etc. Deci, regionalizarea poate accelera dezvoltarea pe ansamblu a unor zone mai puţin fovorizate de soartă ori de guvernanţi cum ar fi Ţara Moţilor. Şi din acest punct de vedere, judeţul Alba poate fi considerat un adevărat motor economic. Există în Alba un potenţial economic imens, ce poate şi ar trebui valorificat odată cu regionalizarea. Ne referim, în primul rând, la cel mai mare zăcământ de aur, de argint şi de cupru, din Munţii Apuseni, de la Roşia Montană, Baia de Arieş, Zlatna, Roşia Poieni, Brad, Certeje, Bucium etc. a căror exploatare ar însemna o adevărată mană cerească pentru zonă şi pentru întreaga ţară.

Dacă tot avem un Minister al Marilor Proiecte Naţionale, credem că ar fi absolut necesar ca prioritatea zero a acestui minister să o reprezinte crearea unei companii româneşti a resurselor aurifere, care să investească în repornirea mineritului aurifer. Or fi ele importante şi autostrăzile şi canalul Dunăre – Bucureşti, dar, înainte de a ne plimba, trebuie să muncim din greu, să facem bani chiar din piatră, de această dată nu seacă, ci chiar plină de aur, argint şi cupru. Şi dacă statul şi noul lui minister nu pot face acest lucru, consider că o regiune, ca aceea cu reşedinţa la Alba Iulia, ce grupează 6 judeţe, o pot face, dacă are cine le organiza şi conduce pragmatic şi eficient cu un proiect comun de exploatare a zăcămintelor auro-argentifere din Munţii Apuseni. Avem resursele naturale, avem specialişti, avem şi o structură potrivită pentru proiecte de anvergură aşa cum este Agenţia de Dezvoltare Regională Centru. Dacă tot bâjbâim de mai bine de 15 ani cu proiectul Roşia Montană, din care s-a făcut mai mult campanie politică şi electorală decât afacere pentru statul român şi partenerul canadian, credem că premierul Victor Ponta şi ministrul său Dan Şova, vor lua problema în studiu şi analiză, şi dacă au sânge în instalaţie vor da undă verde mineritului aurifer, fie cu capital românesc fie străin, dar cu condiţia ca ţara şi PIB-ul ei să crească, viaţa românilor să se îmbunătăţească iar investitorii români sau străini se fie şi ei mulţumiţi de profitul obţinut. Acest lucru cred că se poate face şi prin regionalizarea şi asocierea celor 6 judeţe, poate şi a altora pentru ca mineritul să prindă viaţă, moţii să aibă de lucru, iar copiii lor un viitor, acasă la ei şi nu prin ţări străine, obidiţi şi asupriţi de parcă ar fi nişte handicapaţi.

Dar Alba şi Alba Iulia sunt un motor şi un pol economic şi prin faptul că aici activează mari firme, cu impact naţional şi internaţional, prezente pe multe pieţe ale Europei. Să amintim aici firmele Pehart-Tec Petreşti, Ciserom, Elis Pavaje, Alpin Lux, Oprean, Holzindustrie şi Kronospan din Sebeş, Albacher Lancrăm, Elit, Supremia şi Transavia, Florea Grup, Tobimar, Prefera, Leier, Apulum şi IPEC, Jidvei şi Albalact, Baumit Teiuş, Bosch Blaj, Biotera Doştat, DN Agrar Alba Iulia, Agra’s şi altele de primă mărime, adevăraţi lideri ai economiei noastre naţionale. Ce să mai vorbesc de faptul că aproape toate gazele naturale se extrag tot din pământul Albei, unde se află sondele Romgaz, iar sarea are o capitală tot la Alba, în zona Ocna Mureş. Aşa că mai pianisimo cu opiniile că Alba şi Alba Iulia nu sunt ori n-ar putea deveni şi centre economice puternice, cu un potenţial uriaş, dar care mai zace în pământ, ca talanţii din Biblie. Şi nu în ultimul rând Alba Iulia, cu Cetatea ei întinsă pe 110 hectare, cea mai mare şi importantă din Sud-Estul Europei, poate fi şi numărul unu în industria “gulerelor albe”, dacă se vor finaliza lucrările de restaurare şi vor fi trezite la viaţă imensele spaţii de servicii administrative publice, comerciale şi de turism.

În concluzie, judeţul Alba şi Alba Iulia pot deveni una din primele centre economice ale ţării, dacă vor beneficia de o regionalizare făcută în stil pragmatic, pe criterii de valoare şi potenţă economică, întemeiate pe resursele naturale, ce se cer exploatate în interes naţional, regional şi local. Puterea noastră economică este mare, şi ea reprezintă un atu în plus pentru ca Alba Iulia să redevină o reşedinţă de regiune importantă cum a fost de 2000 de ani încoace, tocmai pentru că imperiile vremii, începând cu cel roman, otoman, habsburgic şi ţarist au dat de o mină de aur, care, iată acum, ne aparţine, dar nu ştim ce să facem cu ea! Şi aşa cum romanii şi-au stabilit reşedinţa guvernatorului şi a Legiunii XIII Gemina la Alba Iulia, tot aşa cred că premierul Victor Ponta şi echipa sa vor redescoperi vâna de aur a judeţului Alba şi Albei Iulia şi vor înfiinţa aici o reşedinţă de regiune, sediu administrativ inclusiv pentru Compania Naţională a Aurului ce ar putea purta numele lui Avram Iancu, căci unicul dor al vieţii lui a fost să-şi vadă naţia fericită. Ţel pe care îl vizează până la urmă şi regionalizarea!

ALBA IULIA – POL DE DEZVOLTARE REGIONAL

Alba Iulia este cel mai românesc oraş al Transilvaniei iar acest lucru trebuie dezvoltat şi nu distrus, celelalte oraşe mari fiind fie săseşti, fie ungureşti. În 1938 s-a realizat o nouă reformă administrativă a României prin care teritoriul a fost împărţit în 10 ţinuturi. Fiecare ţinut avea în componenţă între 4 şi 10 judeţe. Ţinutul Mureş cu capitala la Alba Iulia avea în subordine 9 judeţe: Alba, Ciuc, Făgăraş, Mureş, Odorhei, Sibiu, Târnava Mică, Târnava Mare şi Turda. În prima parte a comunismului Alba Iulia pierde rolul de capitală regională iar din 1968 când se înfiinţează Judeţul Alba, se află în situaţia actuală.

Alba Iulia a dobândit în ultima vreme, în special după 1990, instituţii regionale: A.D.R. Centru, Curtea de Apel Alba Iulia, Universitatea “1 Decembrie 1918”, Liceul Militar “Mihai Viteazul”, Arhiepiscopia Ortodoxă de Alba Iulia pentru judeţele Alba şi Mureş precum şi reprezentanţe descentralizate ale ministerelor ca urmare a prezenţei sediului Regiunii Centru aici.

Populaţia municipiului Alba Iulia
Ca rang naţional în 2012 conform recensământului din 2011 îl găsim pe poziţia nr. 32 între oraşele României în urcare de pe poziţia nr. 39 pe care se afla în 2002. Populaţia în 2012 se cifrează la 62 000 de locuitori.
Zona de influenţă a Municipiului Alba Iulia
Ca zonă de influenţă directă cuprinde oraşele Zlatna şi Teiuş precum şi comunele Vinţu de Jos, Meteş, Almaşu Mare, Ighiu, Cricău, Galda de Jos, Întregalde, Stremţ, Sântimbru, Mihalţ, Ciugud, Berghin. Ca zonă de influenţă mijlocită cuprinde zonele de influenţă a municipiilor Sebeş, Aiud, Blaj precum şi a oraşelor Cugir, Ocna Mureş, Abrud, Câmpeni, Baia de Arieş din judeţul Alba şi împarte cu municipiul Deva parţial zona de influenţă a municipiului Orăştie (circa 70/30%) în favoarea Devei dar influenţa Alba Iuliei este în creştere în domeniile economic şi învăţământ.
Investiţii importante de capital străin în zona de dezvoltare Alba Iulia după 1990 sunt:
S.C. Fratti, actual Kronospan, 270 milioane USD; capital italian, ulterior austriac
S.C. Holzindustrie, 120 milioane USD; capital austriac
S.C. Bergenbier Blaj, 50 miliioane USD, capital belgian;
Sews Alba Iulia, Concernul Sumitomo Japonia, componente cablaje auto, 15 milioane USD, capital japonez;
Star Transmission Sebeş automotive, 2010 – 20 milioane Euro, capital german
VFB Alba Iulia 2012 automotive 25 milioane euro
Savini Due, 12 milioane euro, prelucrarea lemnului, capital italian
Ciatti, 12 milioane euro, prelucrarea lemnului, capital italian
Service Industriali, 20 milioane euro, producţie de piese pentru utilaje de construcţii
Baumit Teiuş, 15 milioane USD; Fabrică de tencuieli, capital german
Baumit Teiuş, Fabrica de Prefabricate din beton, 13 milioane USD; capital german
Fair Play Fabrică de Confecţii Alba Iulia, capital italian, 12 milioane euro
Pomponio, capital italian, 20 milioane euro. Producţie de prefabricate pentru canalizări
Rekord Fabrica de încălţăminte sport Alba Iulia, capital italian, 15 milioane euro
Kaufland Alba Iulia. 12 milioane euro, comerţ, capital german
Între 1 şi 5 milioane USD sunt mai multe investiţii în zona Sebeş şi Alba Iulia: firmele: Lutsch 2000, capital german, Enerom producţie de componente electrotehnice, capital italian. Originea capitalului străin este predominant austriacă, canadiană, italiană, germană, belgiană şi japoneză.
Cele mai importante investiţii de capital românesc sunt:
Primăria Alba Iulia, refacerea Cetăţii Alba Carolina, 60 mil.euro
Transavia, 22 milioane USD;
S.C. I.P.E.C. S.A., 20 milioane USD; între 1998-2008 producţie de porţelan
S C I.P.E.C. S.A. 2012, 12 mil. euro, producţie de porţelan module noi de producţie
S.C. APA C.T.T.A., capital de stat, producţia de apă potabilă, 12 milioane USD.
S.C. Apa C.T.T.A. 2011-108 milioane Euro, finanţare Pos Mediu. Extinderea reţelelor de canalizare şi staţii de epurare în localităţile Judeţului Alba
S.C. Staff Colection, 8 milioane USD, confecţii;
S.C. Elit S.R.L., 25 milioane USD; produse din carne
S.C.Elit Alba Iulia, 10 milioane Euro, produse din carne.
Albalact, relocarea fabricii pe amplasamentul nou de la Galda de Jos, 15 milioane euro
Construirea fabricii de conserve Prefera pe amplasamentul de la Galda de Jos de către Albalact, 8 milioane euro
Supremia Alba Iulia 2011, ingrediente pentru industria alimentară, 17 milioane Euro.
Borsec ape minerale: Fabrica de bere Albacher, 20 milioane Euro.
Cozara Vinţu de Jos, 8 milioane USD, producţie de încălţăminte
Mol Alba Iulia, 15 milioane euro, comerţ
Retail Park Alba, 9 milioane, euro comerţ
Ambient Alba, 12 milioane euro, comerţ.

INDUSTRIA

Ponderea ramurilor industriale în industria zonei de dezvoltare Alba Iulia
Cea mai mare pondere în industria Judeţului Alba o are industria lemnului cu 34,8% din valoarea producţiei industriale. Ea este dată în special de fabricile: Kronospan, Holzindustrie, Ciatti, Savinni Due şi din Parcul industrial Cugir.

A doua poziţie o ocupă industria alimentară şi a băuturilor cu 21,4% în 2009. În prezent această pondere este în creştere datorită dezvoltării şi înmulţirii companiilor de industrie alimentară. Cele mai reprezentative sunt: Transavia, Elit, Albalact şi Prefera, Alpin Sebeş, Agra’s Alba Iulia, Albacher .
Locul trei este ocupat de Industria pielăriei şi încălţămintei cu 8,2% unde sunt reprezentative întreprinderile: Confexpelli, Rapel Răhău, Rekord Alba Iulia, Cozara Vinţu de Jos, deşi fabrica de încălţăminte Ardeleana Alba Iulia a falimentat.

Locul patru îl ocupă Industria confecţiilor textile cu 6,8%; întreprinderi mai importante sunt Covoare Alba Iulia, Ciorapi Sebeş, Fair play Alba Iulia, Hous of Art Alba Iulia şi Cugir.

Locul cinci cu 4,4% este ocupat de industria materialelor de construcţii şi a porţelanului, cu unităţi reprezentative Porţelanul Alba Iulia şi I.P.E.C. Alba Iulia. Între timp ponderea acestei industrii a crescut prin dezvoltarea Fabricii de pavaje Petreşti şi a celei din Teiuş. În Alba Iulia mai există peste 100 de ateliere de producţie de porţelan înfiinţate după 1990.

Locul şase este ocupat de producţia de mobilier cu 3,5% cu unităţi de dimensiuni mijlocii situate în Alba Iulia, Cugir şi Sebeş.

Locul şapte cu o producţie de 3% este ocupat de industria de maşini şi echipamente. Această industrie s-a dezvoltat exploziv în ultimii ani dar nu avem date statistice mai noi prin punerea în funcţiune a fabricii Companiei Bosch Rexroth din Blaj în 2010 şi Bosch Rexroth la Blaj în 2012, a fabricii Companiei Star Transmision din Sebeş în 2011, care se va dezvolta prin a doua investiţie la Sebeş în 2013.

O pondere importantă o au alte industrii de 7,55% între care industria extractivă a marmurei, a calcarului, şi a agregatelor minerale.

AGRICULTURA

Împărţirea procentuală şi grafica împărţirii suprafeţei agricole pe categorii de folosinţă  în judeţul Alba anul 2009. Sursa: Anuarul statistic al Judeţului Alba 2011.

În general între 2004 şi 2009 nu se produc diferenţieri mari în suprafaţa agricolă din Judeţul Alba, cele mai importantre mutaţii producându-se în creşterea suprafeţelor cu păşuni în detrimentul reducerii suprafeţelor cu livezi.

Căutând locul Judeţului Alba în agricultura României şi a Regiunii Centru în 2009 şi transformând în procente valoarea producţiei agricole a Judeţului Alba de 1.482 876 mii lei, aceasta este de circa 2,2% din producţia agricolă a României fapt care îl situează între judeţele cu o producţie agricolă mijlocie şi cu un potenţial agricol important la nivelul României.

COMERŢUL EXTERIOR

Comparativ cu perioada corespunzătoare din anul 2009, în 2010 valoarea exporturilor judeţului Alba a fost mai mare cu 167.918.000 euro, iar valoarea importurilor a crescut, însă cu numai 76.608.000 euro. În clasamentul valoric al judeţelor, după valoarea exporturilor şi a importurilor realizate, judeţul Alba este pe locul 14 în clasamentul exporturilor şi pe locul 21 în cel al importurilor ţării. Principalii parteneri de relaţii internaţionale ai zonei după ponderea în valoarea totală a exporturilor şi importurilor, au fost, la export Italia, Japonia şi Germania, iar la import Germania, Italia şi Ucraina. Principala zonă de export este zona Alba Iulia. În anul 2011, judeţul Alba a ajuns pe locul 9 la valoarea exportului în România.

INFRASTRUCTURA

Magistrale feroviare de importanţă naţională:
– Magistrala 200 (Bucureşti – Braşov – Făgăraş – Sibiu – Vinţu de Jos – Simeria – Arad – Curtici) între staţiile Şibot-Cunţa
– Magistrala 300 (Bucureşti – Braşov – Sighişoara – Mediaş – Blaj – Teiuş – Cluj Napoca – Oradea – Episcopia Bihorului) între staţiile Valea Lungă-Gura Arieşului.

Accesibilitate rutieră naţională şi regională a Municipiului Alba Iulia
Distanţa dintre Alba Iulia şi Bucureşti: 350 km
Distanţa dintre Alba Iulia şi oraşele vecine de importanţă regională sau naţională:
Alba Iulia – Cluj Napoca (nord): 100 km
Alba Iulia – Timişoara (vest): 225 km
Alba Iulia – Sibiu (sud-est): 70 km
Alba Iulia – Braşov (sud-est): 240 km
Alba Iulia – Târgu Mureş (nord-est): 120 km
Poziţionarea şi intersecţia a două autostrăzi în zona Alba Iulia: autostrada Deva-Sibiu şi autostrada Sebeş-Alba Iulia-Turda-Iaşi face ca Alba Iulia să deţină o poziţie unică în Transilvania

DEZVOLTARE COMPETITIVITATE, INOVARE ÎN ZONA ALBA ILIA

Puncte tari:
-Existenţa unei forţe de muncă, bine pregătită profesional, cu un cult al muncii
-Existenţa unei oferte structurate pe fiecare unitate administrativă (terenuri, infrastructură etc.) a zonei
-Existenţa şi dezvoltarea Universităţii “1 Decembrie 1918” la Alba Iulia
-Existenţa Agenţiei de Dezvoltare Centru în Alba Iulia
-Existenţa unor investitori care aşteaptă aprobările pentru începerea investiţiilor
-Resurse importante în domeniul agricol (sol fertil, climat favorabil)
-Existenţa unui climat propice dezvoltării, cercetării şi inovării
-Dezvoltarea unei filiale la Alba Iulia a Universităţii Tehnice din Cluj-Napoca
-Existenţa Staţiunii de Cercetare şi Producţie vini-viticolă Blaj
Oportunităţi:
– Crearea în cadrul Universităţii “1 Decembrie 1918” a unui centru de cercetare, inovare şi transfer tehnologic în domeniul prelucrării produselor agricole cu finanţare prin POS-CCE
– Crearea în cadrul Filialei UTCN a unui Centru de Cercetate Inovare şi Transfer Tehnologic şi a unui Incubator Tehnologic
– Finalizarea investiţiei Autostrada Arad – Sibiu, unde lucrările sunt în derulare
– Crearea unui pol urban de dezvoltare cu circa 130.000 de locuitori în zona Alba Iulia –Sebeş –Teiuş care ar oferi o forţă de dezvoltare superioară celei de astăzi şi o atractivitate pentru locuire net mai bună
– Dezvoltarea coridorului de accesibilitate Sebeş – Alba Iulia – Teiuş – Aiud – Turda prin începerea lucrărilor la autostrada Sebeş-Turda
– Finanţarea mai puternică începând cu anul 2012 a infrastructurii de afaceri prin programul POS CCE
– Dezvoltarea staţiunii de schi Şureanu datorită terminării drumului naţional Sebeş-Novaci (Transalpina)
– Pericolul este ca în cazul unei noi împărţiri administrative Alba Iulia să piardă funcţia administrativă, fapt care ar atrage pierdere de locuri de muncă şi de atractivitate investiţională.

Documente de susţinere
Hotărârea Congresului Spiritualităţii Româneşti privind susţinerea aşezării istorice Alba Iulia capitală a Unirilor românilor şi Capitală a Românilor de Pretutindeni, sediu al Congresului nostru, de a deveni în noua organizare teritorială REŞEDINŢĂ REGIONALĂ

1 – ALBA IULIA este una dintre cele mai vechi aşezări ale Daciei, unde s-a creat o puternică metropolă şi colonie romană, Apulum; pe aici a trecut cea dintâi cale de deschidere spre Roma şi Imperiul Roman de Apus şi de Răsărit, important centru daco-roman, recunoscut şi înscris în hărţile vremii. Vechimea Albei se înscrie în vechimea neamului şi a pământului românesc.
2 – ALBA IULIA a devenit în timp centrul vital al românităţii Ardealului, al Ţării Moţilor şi al tradiţiilor muntelui Găina, al primei Uniri a lui Mihai Viteazul care, intrând triumfător în istorica aşezare la 21 octombrie / 1 noiembrie 1599, realizează unirea Transilvaniei cu Ţara Românească, urmând apoi Moldova, în luna mai 1600, astfel încât se împlineşte „pohta ce-am pohtit”, adică dorinţa de a uni toate teritoriile româneşti într-o ţară, ajungând astfel „domn al ţării Româneşti şi Ardealului şi a toată ţara Moldovei”. Prin aceasta, Alba Iulia a fost centrul reprezentativ al întregului Ardeal unit cu Ţara Românească şi Moldova.
3 – ALBA IULIA, din aceste motive socotită capitală a celui dintâi pas al Unităţii tuturor românilor sub Mihai Viteazul, a fost nominalizată de Consiliul Naţional Român central, în hotărârea de la Arad, să devină locul Marii Adunări Naţionale care a întrunit prin reprezentanţi aleşi, peste 100.000 de oameni, un impresionant referendum al vremii, care a împlinit, la 1 Decembrie 1918, Actul Unirii (după ce s-a înfăptuit Unirea Basarabiei la 27 martie / 9 aprilie şi a Bucovinei, la 15 / 27 noiembrie). Alba Iulia este socotită Capitala Marii Uniri şi aici se încoronează Familia Regală a tuturor românilor – Regele Ferdinand şi Regina Maria (27 octombrie 1922, în Catedrala construită în acest scop).
4 – ALBA IULIA devine simbolul naţional al tuturor românilor în idealul lor de unitate. Este motivul pentru care Congresul Spiritualităţii Româneşti, creat la Băile Herculane, în 1993, îşi mută sediul la Alba Iulia, istorica aşezare devenind astfel şi Capitala românilor de pretutindeni.
5 – Nici o altă aşezare a României, cu excepţia Iaşilor şi Bucureştiului, nu păstrează atât de viu şi definitiv spiritul Unirii neamului românesc ca ALBA IULIA. Istorica legendă a aşezării este unică în întreaga lume. În decursul vremurilor, edilii şi politicienii, cărturarii şi localnicii au fost mândri de rolul jucat de Alba Iulia în istoria naţională şi i-au conservat monumentele, i-au apărat istoria, i-au făurit viitorul.
6 – ALBA IULIA deţine nu numai acest rol istoric şi cultural important, ci şi unul economic însemnat, conferit prin bogăţiile hărăzite de bunul Dumnezeu, în întregul ţinut al Albei, resurse inestimabile de aur, argint, metale neferoase rare, râvnite, exploatate şi răpite de-a lungul vremii de Imperiul Roman şi Imperiul Austro-Ungar, dar nesecate. Alba Iulia şi regiunea Albei continuă să rămână un izvor de prosperitate şi bunăstare pentru România de mâine, exploatarea cu inteligenţă şi în folosul naţional a acestor zăcăminte putând constitui şansa de redresare economică a ţării.
7 – Oamenii locului şi ai întregului Ţinut al Albei, de la Sebeş la Zărand şi Roşia Montană au apărat eroic etnia şi pământul cu toate ale lui, lăsând moştenire urmaşilor acest nucleu de romanitate nealterat, conservând cultura populară, tradiţiile, datinile şi meşteşugurile tradiţionale de o manieră care îi conferă un rol important în acest domeniu nu doar în comparaţie cu zonele învecinate, dar şi la nivel naţional. Şi astăzi, dincolo de crezurile politice, municipiul Alba Iulia şi judeţul Alba au în frunte români adevăraţi care păstrează neîntinată istoria, o re-configurează în durata viitorimii.

Am subliniat în această sinteză câteva dintre temeiurile care au determinat Congresul Spiritualităţii în cadrul celei de-a XVI-a întruniri, să ia hotărârea de a susţine ca ALBA IULIA să devină şi REŞEDINŢĂ REGIONALĂ ÎN CADRUL NOII STRUCTURI NAŢIONALE PRIVIND DEZVOLTAREA ROMÂNIEI.

NOTA: Text preluat din volumul ”Alba Iulia reşedinţă regională”, Editura Unirea, 2013


Secțiune Știri sub articolul principal

Urmăriți Ziarul Unirea și pe  GOOGLE ȘTIRI



Publicitate

Știri recente din categoria Opinii - Comentarii

Opinii - Comentarii

18 decembrie | Ziua minorităților naționale din România: Cum a ajuns să fie marcată această zi

Ziarul Unirea

Publicat

în

18 decembrie | Ziua minorităților naționale din România: Cum a ajuns să fie marcată această zi Anual, la data de 18 decembrie este celebrată Ziua minorităților naționale din România. În anul 1992, la această dată, a fost adoptată, prin Rezoluție a Adunării Generale a ONU, „Declarația cu privire la drepturile persoanelor aparținând minorităților naționale, etnice, […]

Citește mai mult

Secțiune ȘTIRI RECENTE CATEGORII

Actualitate

Știrea Zilei

Curier Județean

Politică Administrație

Opinii Comentarii

Secțiune Articole Similare

Articole Similare

Copyright © 2004 - 2024 Ziarul Unirea