Adio, sinecuri din ATOP! De când se elimină indemnizațiile membrilor autorităților teritoriale de ordine publică

Adio, sinecuri din ATOP! De când se elimină indemnizațiile membrilor autorităților teritoriale de ordine publică

O măsură adoptată de Guvernul Bolojan de eliminare a indemnizațiilor membrilor Autorităţilor Teritoriale de Ordine Publică (ATOP), care funcționează pe lângă consiliile județene, va intra în vigoare de la 1 august 2025. Se vor economisi aproape 22 de milioane de lei pe an.

Ce economii se fac prin eliminarea indemnizațiilor ATOP

Ministrul Dezvoltării, Cseke Attila, a anunțat că prin eliminara indemnizațiilor pentru membrii ATOP, economiile în 2025 vor fi de 6,8 milioane de lei. Începând de anul viitor, ministrul estimează că economiile vor ajunge la aproape 22 milioane de lei pe an. Decizia a fost luată joi, 24 iulie 2025, în ședința de guvern.

Concret, activitatea desfăşurată în şedinţele plenare şi în comisiile acestei autorităţi consultative nu va mai fi remunerată. Ministerul Dezvoltării a subliniat că este vorba despre o reducere semnificativă a cheltuielilor la nivelul administraţiei publice locale.

Citește și: Este oficial: Parlamentarii care dețin locuință în București sau Ilfov nu mai beneficiază de suma pentru cazare

„Guvernul a aprobat, în şedinţa de astăzi, la propunerea Ministerului Dezvoltării, Lucrărilor Publice şi Administraţiei, eliminarea indemnizaţiilor membrilor Autorităţilor Teritoriale de Ordine Publică – a anunţat ministrul Cseke Attila. Măsura adoptată astăzi este prima propusă de Ministerului Dezvoltării, pentru reducerea costurilor administrative, după învestirea noului Guvern.

Începând cu data de 1 august 2025, activitatea desfăşurată în şedinţele plenare şi în comisiile acestei autorităţi consultative, care vizează activitatea poliţiei locale, va fi neremunerată”, a anunțat ministrul Cseke Attila.

Cum se stabilesc indemnizațiile ATOP

Această măsură a fost necesară, a spus ministrul, deoarece membrii ATOP primeau indemnizaţii de şedinţă stabilite de Consiliul General al Municipiului Bucureşti sau de consiliile judeţene, în cuantumuri de 5-10% din indemnizaţia lunară a primarului general sau a preşedintelui consiliului judeţean.

„Pentru că membrii ATOP participă la şedinţe ordinare trimestriale, dar şi la şedinţe extraordinare, ori de câte ori este nevoie pe an, la convocarea preşedintelui sau la solicitarea unui număr minim de membri, cheltuielile cu aceste indemnizaţii variau foarte mult de la un judeţ la altul, fiind între 400-500 lei şi câteva mii de lei, fără un criteriu unitar de stabilire a acestor valori. Până acum, în unele judeţe, un membru ATOP primea 3.285 lei net pentru o singură şedinţă lunară, ceea ce însemna un fond lunar de 50.000 lei şi un buget anual de 600.000 lei pentru această structură”, a arătat ministrul.

ATOP este un organism cu rol consultativ, fără personalitate juridică, care se organizează şi funcţionează la nivelul municipiului Bucureşti şi al fiecărui judeţ. Activitatea acestei structuri se desfăşoară „în interesul comunităţii”, în scopul sporirii eficienței poliției .

Cum funcționează ATOP

ATOP a fost înființată de guvernul Adrian Năstase, prin Legea nr. 218 din 23 aprilie 2002 privind organizarea şi funcţionarea Poliţiei Române: „La nivelul municipiului Bucureşti şi al fiecărui judeţ se organizează şi funcţionează autoritatea teritorială de ordine publică, organism cu rol consultativ, a cărui activitate se desfăşoară în interesul comunităţii”.

Prin Hotărârea de Guvern nr. 787 din 25 iulie 2002 a fost aprobat Regulamentul de organizare şi funcţionare a acestei autorități. Conform acestui regulament, structura „asigură, prin activitatea sa, reprezentarea şi promovarea intereselor comunităţii în scopul asigurării unui climat de siguranţă şi securitate publică”. Sunt 42 asemenea structuri, la nivelul fiecărui județ și al Primăriei Generale a Municipiului București.

De regulă, o structură ATOP este formată, de regulă din 15 – 16 membri, chiar 20 de membri, la nivelul unui județ. Ei se întrunesc în ședințe lunare pentru care sunt remunerați cu o indemnizație calculată în funcție de salariul președintelui consiliului județean / al primarului general.

Structura este formată din șeful Direcţiei generale de poliţie a municipiului Bucureşti sau al inspectoratului de poliţie judeţean, un reprezentant al Corpului Naţional al Politistilor, un subprefect, șase consilieri județeni/consilieri generali, şeful Poliției Locale și trei reprezentanţi ai comunităţii, desemnaţi de primarul general al municipiului Bucureşti, respectiv de preşedintele consiliului judeţean.

Ce controverse au luat naștere în jurul ATOP

Presa locală din mai multe județe a relatat, de-a lungul anilor, cum este folosită ATOP, de președinții consiliilor județene, baronii locali, pentru a-și asigura loialitatea consilierilor sau pentru a-și răsplăti clientela. De regulă, sunt propuși reprezentanți ai partidelor pe votul cărora se bazează baronul județean.

Ca medie la nivel național, un membru al ATOP câștigă, lunar, cam 2.000 – 2.500 de lei net. Există și județe, așa cum este Vrancea, în care indemnizația depășește 3.200 de lei, lunar.

În 2021, USR a propus un proiect legislativ pentru desființarea ATOP, însă a fost blocat, având în vedere interesele politice la nivel local.

Secțiune Știri sub articolul principal

Urmăriți Ziarul Unirea și pe  GOOGLE ȘTIRI