Absorbţia fondurilor europene bate pasul pe loc

Domeniul sănătăţii are la dispoziţie între 400 – 500 de milioane de euro, bani pe care-i mai putem cere doar până în 2013. Cu doar 5% fonduri cheltuite din cele peste 20 de miliarde de euro pe care Uniunea Europeană ni le-a pus la dispoziţie începând cu anul 2007, România se află pe ultimul loc în UE într-un clasament al absorbţiei de bani europeni. Afirmaţia aparţine Aurei Răducu, directoarea Direcţiei Generale de Politici Regionale din cadrul Comisiei Europene, care a participat la finele săptămânii trecute la conferinţa „Finanţarea sustenabilă a sistemelor de sănătate”.
lMai avem doar doi ani
Aceste fonduri structurale şi de coeziune sunt nerambursabile şi reprezintă ajutorul pe care UE l-a dat României până în 2015, pentru dezvoltarea pe termen scurt, mediu şi lung a economiei şi societăţii. Banii ne-au fost oferiţi pentru diverse scopuri şi domenii, de la construcţii de drumuri şi reparări de nave de pescuit până la modernizare de şcoli şi spitale sau creare de noi locuri de muncă. Practic, pentru aceste fonduri mai pot fi depuse proiecte doar până în 2013, deci mai avem doar doi ani la dispoziţie. Între 2013 şi 2015 se mai pot face însă plăţi pe proiectele deja aprobate.
Directoarea din CE a împărţit banii rămaşi de absorbit la termenul-limită şi i-a ieşit o medie zilnică zdrobitoare: „Ar trebui să cheltuim cel puţin câte 15 milioane de euro zilnic, inclusiv sâmbăta şi duminica, ca să putem să-i acoperim la timp”.
l Nu mai putem să cerem alţi bani
Pasivitatea faţă de banii europeni are două tăişuri. „Necheltuirea acestor bani nu are doar un impact negativ asupra economiei, în sensul că întârzie dezvoltarea acesteia, dar din toamnă ne va fi şi mai greu, vom avea nevoie de şi mai multe argumente pentru a obţine mai departe alte fonduri europene dacă nu dovedim că putem să beneficiem de cele date până acum”, a declarat Aura Răducu.
Oficialul european a refuzat să spună cine sunt principalii vinovaţi pentru nepăsarea faţă de fondurile nerambursabile, dar a spus că, „în principal, de la Guvern trebuie plecat, pentru că Guvernul e principalul nostru partener”.
l 500 de milioane de euro pentru sănătate
Sănătatea nu a avut un program de finanţare european specific. Însă soluţia ar fi aceste fonduri structurale. Din cele 20 de miliarde de euro, în jur de 400 – 500 de milioane de euro ar putea merge la sănătate, a spus directoarea de la „politici regionale” din cadrul Comisiei Europene. Şi a exemplificat cum pot fi folosiţi banii.
„Avem în programe o componentă de spitale unde s-ar putea face investiţii şi unde deja s-au selectat 38 de instituţii, care vor primi 170 de milioane de euro. Sperăm să se contracteze întreaga sumă, care ar putea ajuta circa 70 de spitale. Mai e un mixt social, cu turismul, unde s-ar putea depune proiecte pe turismul de sănătate. Sunt 100 de milioane de euro puse la dispoziţie pentru achiziţia de echipamente pentru situaţii de urgenţă şi jumătate sunt în curs de cumpărare”, a exemplificat Aura Răducu.
l Bani pentru medicii de familie
Un alt domeniu de unde s-ar putea atrage bani pentru domeniul sanitar ar fi cel al Întreprinderilor Mici şi Mijlocii (IMM-uri). Sunt proiecte care pot primi până la 200.000 de euro şi aici s-ar încadra foarte bine medicii de familie. Nu e nevoie de nicio cofinanţare”, a spus directoarea Comisiei. În încercarea de a-i ajuta cumva pe guvernanţii români, Comisia Europeană a făcut o analiză asupra blocajelor în calea acestor fonduri.
„Evaluarea ne-a arătat că avem încă insuficienţe la nivelul legislaţiei, că ne lipsesc o strategie clară şi o coordonare a tuturor instituţiilor. Nici legislaţia privind achiziţiile publice nu a fost aliniată la timp cu cea europeană. În plus, sunt responsabilităţi neclare privitoare la proiectele de investiţii.
Uneori vedem cum primăria vine peste spital şi începe să construiască ceva care nu foloseşte spitalului. Sau s-au cheltuit milioane de euro pe studii de fezabilitate şi de prefazibilitate care n-au folosit nimănui”, spune oficialul european. Dintre cauzele blocării, Aura Răducu a mai semnalat că nu avem structuri de planificare şi coordonare a investiţiilor, iar responsabilităţile sunt împărţite la prea multe persoane şi instituţii şi, de fapt, nu există niciun responsabil.
l Ce trebuie făcut
„Întâi trebuie numiţi factorii de decizie şi apoi responsabilităţile. Din 2006 încercăm să aflăm, de pildă, dacă sănătatea este o prioritate naţională. Am cerut lista spitalelor regionale şi nu ni s-a dat. Acum am cerut-o pe cea a spitalelor judeţene. Proiectele care sunt depuse nu sunt nişte proiecte propriu-zise, ci o listă de dorinţe de genul: „îmbunătăţeşte”, „„face”, „drege” Am primit un proiect din judeţul Ilfov de 800 de pagini, două erau doar pline cu cifre, nu pot fi aprobate astfel de proiecte”.
Vinovaţi de banii necheltuiţi
Prim-miniştri
lCălin Popescu-Tăriceanu (2007 – 2008)
lEmil Boc (2008 – în prezent)
Miniştrii dezvoltării (regionale)
lLaszlo Borbely (2007-2008)
lVasile Blaga (2008-2009)
lElena Udrea (2009 – în prezent)
Miniştrii Transporturilor
lRadu Berceanu (2007 şi 2008-2010)
lLudovic Orban (2007-2008)
lAnca Boagiu (2010 – în prezent)
Miniştrii Mediului
lSulfina Barbu (2007)
lNicolae Nemirschi (2008-2009)
lElena Udrea (2009)
lLaszlo Borbely (2009 – în prezent)
Miniştrii IMM-urilor
lOvidiu Silaghi (2007-2008)
lConstantin Niţă (2008-2009)
lGabriel Sandu (2009)
Miniştrii Sănătăţii
lEugen Nicolăescu (2007-2008)
lIon Bazac (2008 – 2009)
lAdriean Videanu (2009)
lCseke Attila (2009 – în prezent)

Secțiune Știri sub articolul principal

Urmăriți Ziarul Unirea și pe  GOOGLE ȘTIRI