21 AUGUST – Ziua medicinei militare. În anul 1862, domnitorul Alexandru Ioan Cuza a semnat actul de înființare a corpului de ofițeri sanitari
21 AUGUST – Ziua medicinei militare. În anul 1862, domnitorul Alexandru Ioan Cuza a semnat actul de înființare a corpului de ofițeri sanitari
Ziua medicinei militare se sărbătorește în fiecare an la 21 august, dată la care, în anul 1862, domnitorul Alexandru Ioan Cuza a semnat actul de înființare a corpului de ofițeri sanitari.
Citeşte şi: 24 ianuarie 1859: Mica Unire – Unirea Principatelor Române sub Alexandru Ioan Cuza
Astfel, prin Înaltul Decret Domnesc nr. 4629, a luat ființă Corpul Ofițerilor Sanitari din Armată, atestându-se medicina militară ca element specializat pentru asigurarea sănătății efectivelor militare, potrivit volumului ”Calendarul Tradițiilor Militare” (2010).
Încă din anul 1830, atât activitatea Serviciului Sanitar Militar cât și cea a Serviciului Sanitar Civil erau coordonate de Comitetul Doftoricesc.
În 1857, au fost puse bazele învățământului medical din țara noastră, prin înființarea, de către Carol Davila, medic român de origine franceză, în colaborare cu Nicolae Kretzulescu, a Școlii naționale de medicină și farmacie, se arată pe site-ul umfcd.ro. În anul 1857, Carol Davila era inspector general al Serviciului Sanitar Militar, iar în Războiul pentru Independență (1877-1878), a condus serviciul militar al armatei. Începând cu anul 1860, Serviciul Sanitar Militar s-a subordonat numai autorității militare.
Promulgarea, prin Înaltul Decret nr. 1125/15 aprilie 1882, a ”Legii pentru organizarea Serviciului Sanitar al Armatei”, precum și elaborarea ”Instrucțiunilor pentru funcționarea ambulanțelor” și a ”Deciziei relative la serviciul ambulanțelor în armată”, au creat cadrul normativ de funcționare a serviciului sanitar militar, care era condus de o direcție specializată din cadrul Ministerului de Război, se arată pe site-ul arhiva.gov.ro.
Citește și: Unirea cea mică de la 1859, un prim pas spre Marea Unire de la 1918
Istoria medicinei militare se suprapune cu istoria militară a poporului român, personalul sanitar al Armatei Române implicându-se în momentele cruciale ale istoriei: Războiul de Independență (1877-1918), Războiul de reîntregire națională (1916-1918), cel de-al Doilea Război Mondial, dar și în zilele noastre, prin participarea cu spitale militare de campanie în cadrul forțelor de menținere a păcii din diferite teatre de operațiuni din lume, alături de ceilalți reprezentanți ai Armatei României.
Potrivit site-ului directiamedicala.mapn.ro, în anul 1900, s-a înființat Societatea Științifică a Corpului Sanitar Militar Român și Revista Sanitară Militară, iar în iulie 1921, a avut loc primul Congres de Medicină și Farmacie Militare la Bruxelles, la care România a participat cu un raport asupra organizării Serviciului Militar și a legăturii sale cu Crucea Roșie. În 1945, s-a constituit Direcția Superioară Sanitară — Farmaceutică. După o serie de alte reorganizări, în anul 1990 a luat ființă Inspectoratul General Medical, în 1993 — Direcția Medicală, în 1999 — Direcția Asistență Medicală, iar din 2004 — Direcția Medicală, se arată în volumul ”Calendarul Tradițiilor Militare” (2010). Direcția medicală este, potrivit site-ului directiamedicala.mapn.ro, ”structura centrală de specialitate a Ministerului Apărării Naționale care are ca principale domenii de activitate elaborarea politicilor și a reglementărilor privind asistența medicală, asistența sanitar-veterinară și inspecția sanitară și sanitar-veterinară de stat, planificarea, programarea, standardizarea și interoperabilitatea în domeniul medical, asistența farmaceutică și logistică medicală, statistica și informatica medicală precum și expertiza medico-militară.”
Sursa: agerpres.ro
Secțiune Știri sub articolul principal
Urmăriți Ziarul Unirea și pe GOOGLE ȘTIRI
Știri recente din categoria Opinii - Comentarii
23 noiembrie – Zborul Marii Uniri: Povestea aviatorului mort în anonimat, care a zburat la -40 de grade cu documentele Marii Uniri de la 1 decembrie 1918
23 noiembrie – Zborul Marii Uniri: Povestea aviatorului mort în anonimat, care a zburat la -40 de grade cu documentele Marii Uniri de la 1 decembrie 1918 În dupa-amiaza de 23 noiembrie, în iarna anului 1918, pe Câmpia Libertăţii de la Blaj, un aparat de zbor pilotat de un erou trecut apoi în uitare şi […]
Secțiune Articole Similare
-
Opinii - Comentariiacum 2 zile
21 noiembrie: Intrarea Maicii Domnului în Biserică. Ovidenia, prima sărbătoare de la începutul Postului Crăciunului
-
Opinii - Comentariiacum 2 zile
21 noiembrie, Ziua Mondială a Salutului. Cel mai popular cuvânt de salut este „Hello”
-
Ştirea zileiacum 5 zile
PROGRAMUL zilei de 1 decembrie 2024, Ziua Națională, la Alba Iulia: Paradă militară, concert Andra și focuri de artificii
-
Opinii - Comentariiacum 2 zile
21 Noiembrie: Intrarea Maicii Domnului în Biserică. Tradiţii şi superstiţii de Sărbătoarea Luminii
-
Opinii - Comentariiacum 2 ore
23 noiembrie – Zborul Marii Uniri: Povestea aviatorului mort în anonimat, care a zburat la -40 de grade cu documentele Marii Uniri de la 1 decembrie 1918
-
Opinii - Comentariiacum 4 zile
19 noiembrie: Ziua internațională a BĂRBATULUI. Tradiții în lume specifice sărbătorii