79 de ani de la trecerea la cele veșnice a lui Ion C. Pena: Scriitorul teleormănean este înmormântat la Alba Iulia

79 de ani de la trecerea la cele veșnice a lui Ion C. Pena: Scriitorul teleormănean este înmormântat la Alba Iulia

S-a născut într-o familie de țărani agricultori, fiind primul din cei șapte copii ai familiei Chiriță (Firică) Pena și Polibiada (Lisandra) Pena din Belitori, azi Troianul, judetul Teleorman. Rădăcinile familiei scriitorului pe linie paternă se trag din marginimea Corabiei, ce ținea atunci de vechiul județ Romanați. Rǎnit pe front, dupǎ o lungǎ şi grea suferinţǎ, moare în Spitalul Militar şi este înmormântat în Cimitirul Eroilor din Alba Iulia alături de fiul lui Sadoveanu.

Pe 29 iulie 2023 s-au împlinesc 79 de ani de la trecerea la cele veşnice a scriitorului Ion C. Pena. Breasla literarǎ l-a uitat aproape în totalitate. El a creat şi s-a impus într-o perioadă tulbure a istoriei României, în perioada interbelică, etapă urmată de epoca regimului comunist, care a dus la scoaterea sa în afara circuitului public prin includerea de cǎtre cenzură în „fondul special (S) – interzişi” între 1945-1989, mort fiind.

Prin 1998 se ştiau foate puţine informaţii literare şi personale despre Pena. Am început documentarea mea în arhive şi biblioteci, în localitǎţile Sicheviţa din Banat, judeţul Caraş, şi Domneşti din judeţul interbelic Muşcel unde el a activat ca finanţist. De asemenea am bǎtut la multe uşi literare şi publicistice din ţarǎ care nu s-au deschis. Dupǎ ce i-au citit scrierile, atâtea câte am reuşit sǎ recuperez, Oana Pellea şi Ioan Gyuri Pascu m-au încurajat să-l popularizez „pentru cǎ meritǎ”

Pe plan local, pe aceastǎ cale, le sunt recunoscǎtor domnilor: Virgil Şerbu Cisteianu, ziaristul scriitor, directorul revistei „Gând Românesc” şi Ioan Străjan, membru al Fundaţiei „Alba Iulia – 1918 pentru Unitatea şi Integritatea României” şi al revistei „Dacoromania”, fost director, care au publicat în cele douǎ reviste articole despre Pena. Domnul Ioan Doru Inurean de la Primǎria Alba Iulia s-a ocupat de realizarea si montarea plǎcii comemorative dedicate lui Ion Pena de la intrarea în Cimitirul Eroilor. In Revista Rânduiala a Centrului de Cultura „Augustin Bena” Alba este publicat articolul „Ion Pena, scriitorul interzis”. In ultimul numǎr al revistei „Discobolul”, nr. 304 – 305 – 306 / 2023, care apare sub egida Uniunii Scriitorilor din Romania, revista filialei Alba – Hunedoara, lui Pena îi sunt alocate mai multe pagini şi le mulţumesc pentru aprecieri domnilor Mircea Stâncel, Cornel Nistea şi Aurel Pantea.

Ca poet, Pena era aşezat în linia întai a tinerilor poeţi interbelici de Stefan Baciu redactorul „Universului Literar”, suplimentul ziarului „Universul”, care era cel mai important ziar al vremii cu tiraje de peste 150.000 de exemplare. În volumule sale „Fotografii la periscop” – Editura Aius, Craiova, 2013, şi „Secvenţe de istorie literară – opera omnia – publicistică şi eseu contemporan” – Editura TipoMoldova, Iași, 2014, care cuprind studii despre Radu Grămăticul, Grigore Gellianu, Şt. O. Iosif, Gala Galaction, Ion Pena, Constantin Noica, Marin Preda şi Mircea Scarlat, cunoscutul publicist şi istoric literar, Stan V. Cristea, membru al USR, consemnează că „Surprinzător, prin 1943 – 1944, Ion Pena pare că evolua spre un nou fel de poezie, îi întrezărim – incredibil, cumva – pe Nichita Stănescu şi Marin Sorescu.”

Pena publica epigrame cu precǎdere în marile reviste de gen „Pǎcalǎ” şi „Epigrama”. In 1942 redactorii de la revista „Pǎcalǎ” publică o „Antologie epigramaticǎ” în care Pena apare alǎturi de Ion Luca Caragiale, Pǎstorel Teodoreanu, Cincinat Pavelescu și alți epigramiști emblematici si nu numai, cincizeci la număr. Publicistic, Pena a publicat articole care susţineau cauza ţǎranului român în „Graiul Tineretului” – Organ al Tineretului Național – Tǎrǎnesc – Turnu Mǎgurele, care apǎrea sub conducerea unui comitet.

Este important de spus cǎ Pena a scris şi prozǎ. Astfel, astăzi, noi putem să judecăm firul epic din proza utopică în două părţi, „Moneda fantazienilor”, scrisă în Banat, la Sicheviţa, între 1937 – februarie 1938, în care merge cu anticipaţia pânǎ în 1 ianuarie 2000. Prima parte a fost publicatǎ în revista „Drum”, în anul 1937, numărul de Crăciun, iar partea a doua, singurul manuscris, în dactilogramă, rămas la fratele mai mic, Petre C Pena, a ajuns la nepotul lor, Marin Scarlat, care l-a dat spre publicare. Ion C Pena se dovedeste un foarte bun analist social de anticipaţie. Prozatorul şi publicistul Constantin Stan (1951 – 2011) scrie despre faptul că „Pena, prin povestirea sa, îl devansează pe George Orwell”, autorul faimosului roman „Ferma animalelor”, scris în 1945. Iar profesorul, ziaristul şi prozatorul Victor Marin Basarab afirma tot în 2001 în cartea pe care începuse s-o scrie despre Pena: „Moneda fantazienilor” ar trebui pusǎ în circulaţie şi aşezatǎ într-o exactǎ comparaţie cu proza urmuzianǎ, într-o corectǎ înţelegere a vizionarismului sud-est european şi, de ce nu, la baza teatrului absurdului ionescian.” Acum, în 2023, citind şi cumpǎnind, putem afirma că Ion Pena a fost un vizionar.

Pentru prima datǎ am ajuns în Cimitirul Eroilor la începutul anilor ’90, bǎlǎriile acopereau crucile eroilor, totul era dezolant. Am mers la una din casele de vizavi de cimitir si am rugat un bǎrbat sǎ mǎ ajute cu o sapǎ şi o greblǎ şi am trecut la treabǎ, curǎţind mormântul unchiului meu. Se pare cǎ cineva a vǎzut demersul meu si anul urmǎtor cimitirul avea o altǎ faţǎ. In primǎvara acestui an au început lucrările de reparaţii si înlocuirea crucilor. „Ing. Ioan Bălgrădean, cel care a depus o muncă titanică de documentare în arhive, inclusiv la Pitești, pentru identificarea eroilor înhumați la Alba Iulia, a declarat pentru www.ziarulunirea.ro că şase dintre cruci au fost scoase și predate autorităților, pentru a fi păstrate în formatul original din 1946. Este vorba despre crucile de la mormintele slt. Paul Mihu Sadoveanu, fiul scriitorului Mihail Sadoveanu, poetului teleormănean – serg TR – Ion C. Pena, plt. Mihail Huza, din Alba Iulia, precum și câte o cruce de la mormântul unui soldat roman necunoscut, al unui soldat german și al unui prizonier maghiar.”

Remarcabilă aprecierea marelui poet şi critic literar Gheorghe Grigurcu: „De-o preţuire aparte merită scrierea în proză a lui Ion Pena, Moneda fantazienilor (1937 – 1938) care oferă o viziune surprinzător anticipativă a ceea ce va reprezenta la noi societatea „socialistă”. Cu o amărăciune ascunsă sub o relaxare candid exaltată, autorul descrie fenomenele totalitarismului ce se va instaura după moartea sa, de la cinismul viclean al dictaturii şi eşafodajul economic inuman, la distrugerea proprietăţii private, deopotrivă la oraş şi la sat, la propaganda deşănţată şi ideologizarea obligatorie. E o operă de ţinută orwelliană, cu impresionante vaticinări, singulară, după cît se pare, în literele noastre. Negreşit, Ion Pena merită de acum încolo o susţinută atenţie recuperatoare.”

Marin Scarlat, strănepotul scriitorului

Secțiune Știri sub articolul principal

Urmăriți Ziarul Unirea și pe  GOOGLE ȘTIRI