5 din 10 pacienți vindecați de COVID prezintă simptome de oboseală, anxietate şi depresie după însănătoşire. STUDIU

5 din 10 pacienți vindecați de COVID prezintă simptome de oboseală, anxietate şi depresie după însănătoşire. STUDIU

5 din 10 pacienţi COVID-19 externaţi se confruntă în continuare cu simptome manifestate prin senzaţie de lipsă de aer, oboseală, anxietate şi depresie timp de două până la trei luni după infectare, conform concluziilor unui studiu restrâns efectuat în Marea Britanie, citat luni de Reuters.

Cercetarea, condusă de oameni de ştiinţă de la Universitatea Oxford, a analizat impactul pe termen lung al COVID-19 asupra unui număr de 58 de pacienţi spitalizaţi cu această afecţiune.

S-a constatat că unii pacienţi prezentau anomalii la nivelul mai multor organe după ce s-au infectat cu noul coronavirus şi că inflamaţia persistentă a cauzat probleme timp de câteva luni.

Studiul nu a fost evaluat de către alţi oameni de ştiinţă, dar a fost publicat înainte de revizuire pe site-ul MedRxiv.

”Aceste constatări subliniază necesitatea de a explora în continuare procesele fiziologice asociate COVID-19 şi de a se dezvolta un model holistic, integrat, de îngrijire clinică pentru pacienţii noştri după ce au fost externaţi din spital”, a declarat Betty Raman, medic în cadrul Departamentului de Medicină Radcliffe de la Oxford, care a condus cercetarea.

Un raport iniţial al Institutului Naţional pentru Cercetare în domeniul Sănătăţii (NIHR) din Marea Britanie, publicat săptămâna trecută, a relevat că starea de boală prelungită după infectarea cu noul coronavirus poate implica o gamă largă de simptome care afectează toate zonele corpului şi mintea, notează Reuters.

Rezultatele studiului Oxford au demonstrat că la două până la trei luni de la debutul COVID-19 64% dintre pacienţi prezentau simptome manifestate prin senzaţie de lipsă de aer, iar 55% au raportat stare de oboseală semnificativă.

Analizele RMN au scos la iveală anomalii la nivelul plămânilor în cazul a 60% dintre pacienţii cu boala COVID-19, dar şi al rinichilor (29%), inimii (26%) şi ficatului (10%).

”Anomaliile detectate… sunt preponderent corelate cu markeri serici ai inflamaţiei”, a subliniat Raman. ”Acest lucru sugerează o potenţială legătura între inflamaţia cronică şi o deteriorare în curs a organelor”, a adăugat cercetătoarea.

Secțiune Știri sub articolul principal

Urmăriți Ziarul Unirea și pe  GOOGLE ȘTIRI