30 ianuarie 2026 | 6 ani de când pandemia COVID-19 a fost recunoscută oficial drept urgență globală. După două zile, metropola Wuhan avea să fie închisă

30 ianuarie 2026 | 6 ani de când pandemia COVID-19 a fost recunoscută oficial drept urgență globală. După două zile, metropola Wuhan avea să fie închisă

Pe data de 30 ianuarie 2020, OMS a declarat COVID-19 drept urgență de sănătate publică de interes internațional, pe fondul răspândirii rapide a virusului SARS-CoV-2 și al riscurilor globale pentru sănătate.

România a aflat de virusul SARS-CoV-2 și de „pneumonia puternică” pe care o provoacă odată cu primele trei victime ale epidemiei care a izbucnit la Wuhan.

Despre decesul lor, China anunța pe 20 ianuarie cu jumătate de gură, prin chiar vocea președintelui chinez, Xi Jinping. În acel moment, în afara Chinei nu erau înregistrate decât patru cazuri: două în Thailanda, unul în Japonia și altul în Coreea de Sud. Peste doar două zile, metropola Wuhan avea să fie închisă.

Decizia controversată a OMS

După două zile de dezbateri și fără unanimitate, întrunită de urgență, Organizația Mondială a Sănătății (OMS) ia o decizie pe 23 ianuarie cel puțin surprinzătoare pentru care-și va atrage ulterior nenumărate critici și acuzații dintre cele mai dure.

La doar o zi după ce centrul orașului Wuhan intră în carantină, mai mulți membri OMS au considerat că este încă prea devreme pentru a declara boala respiratorie provocată de noul coronavirus o urgență medicală de interes internațional. Deși OMS recunoaște într-o declarație de presă că boala se răspândește foarte rapid și că a ajuns în mai multe țări, inclusiv în Japonia, Singapore și SUA, iar directorul general al OMS, Tedros Ghebreyesus, a recunoscut într-o conferință de presă la Geneva că focarul prezintă un „risc foarte mare” în China, precum și la nivel regional și global, OMS decide că nu e cazul să declare pandemie.

Între timp, China a raportat 25 de decese și peste 800 de îmbolnăviri, majoritatea în Wuhan, metropola închisă între timp.

Pe 26 ianuarie, ministrul chinez al Sănătății anunță 56 de decese și peste 2.000 de îmbolnăviri, majoritatea printre cadrele medicale. Oficialul chinez avertizează că virusul se răspândește tot mai repede și este contagios și în faza de incubație, adică înainte ca persoanele infectate să prezinte simptome. Reînceperea școlii după vacanța de Anul Nou a fost amânată, iar oamenii sunt sfătuiți prin SMS să se salute fără să dea mâna unul cu altul.

Între timp a apărut primul caz de îmbolnăvire în Canada iar în SUA un al treilea pacient a fost izolat în California. În Europa rămân confirmate doar 3 cazuri în Franța. Mai multe state, printre care Japonia, SUA și Marea Britanie iau în calcul evacuarea, la cerere, a propriilor cetățeni din Wuhan. Deocamdată monitorizează situația.

La Wuhan, autoritățile au trimis de urgență aproape 2 mii de medici și asistente pentru a ajuta la tratarea miilor de bolnavi. Se construiesc și două spitale, cu o mie, respectiv 1.300 de paturi, terminate în termen de record de o săptămână.

Pericolul reprezentat de noul coronavirus este încă privit cu lejeritate. O știre BBC remarca atunci că, deși din categoria coronavirusurilor, care poate provoca de la răceală comună până la SARS, virusul nu pare a fi la fel de periculos precum cel care între 2002 și 2003 a infectat 8.000 de oameni și a ucis 774 într-o epidemie care a afectat Asia și 37 de țări. Tot un coronavirus fusese vinovat și de MERS (Sindromul Respirator din Orientul Mijlociu), identificat inițial în Arabia Saudită, în 2012, și care a ucis 851 de oameni la nivel global.

Cu toate acestea, autoritățile chineze tratează cu maximă violență pe cei care avertizează despre pericolul noului coronavirus, medici sau jurnaliști. Medicii care vorbeau despre apariţia virusului misterios erau interogaţi de poliţie care i-a acuzat că „răspândesc zvonuri”. Patru jurnaliști sunt plasați în detenție: Zhang Zhan, condamnată chiar în aceste zile la patru ani de închisoare, Chen Qiushi, Fang Bin şi Li Zehua. Despre soarta ultimilor trei nu se mai știe nimic.

„Noul coronavirus detectat în Wuhan nu pare a fi atât de puternic precum SARS și MERS, având drept simptome principale febra și dificultățile respiratorii”, scria la vremea respectivă BBC.

Remarca dă notă despre cât de nepregătită era omenirea pentru ceea ce avea să urmeze.

Lansat atunci, un avertisment al OMS suna cel puțin nefiresc în contextul refuzului de a declara boala urgență internațională. OMS a avertizat că noul coronavirus din China s-ar putea răspândi la nivel mondial și a îndemnat spitalele din întreaga lume să se pregătească pentru acest scenariu.

Era doar începutul.

Pe 27 ianuarie, China înregistra deja 2.744 de cazuri iar virusul era confirmat în alte 11 țări.

România, între focarul de coronavirus și cel de demagogie și populism

În România, unul din specialiștii autohtoni, Adrian Streinu-Cercel, managerul spitalului ”Victor Babeș ” din București, banalizează pericolul până la ridiculizare.

Cu toate acestea, pe 26 ianuarie, guvernul Orban ia deja primele măsuri pentru securizarea aeroporturilor și a unităților sanitare.

China anunța oficial 81 de decese din cauza virusului despre care Streinu-Cercel spunea că în 75% din cazuri se lasă doar cu „ îmbolnăviri ușoare”, vorbind inclusiv de vindecare „spontană”. Spre deosebire de el, reprezentantul României la OMS, Alexandru Rafila, spunea că boala declanșată de noul coronavirus din China întrunește toate caracteristicele de urgență globală, chiar dacă nu a fost declarată ca atare de Organizația Mondială a Sănătății și că mortalitatea este de 2-4%, iar în China crește rapid numărul de cazuri confirmate.

Abia pe 11 martie, OMS declară că focarul de coronavirus a devenit o pandemie.

Boala virală COVID-19 făcuse deja ravagii în cel puțin 114 țări, ridicând la 118.000 numărul de cazuri de infectare și la ​4.291 pe cel al deceselor. În doar două săptămâni, numărul de cazuri de Covid-19 în afara epicentrului epidemiei în China a crescut de 13 ori, iar numărul ţărilor afectate s-a triplat.

Foarte promptă de această dată, peste încă două zile, pe 13 martie, OMS numește Europa epicentru al pandemiei cu coronavirus.

Numărul zilnic de noi cazuri identificate în Europa este mai mare decât cel raportat de China la apogeul epidemiei sale. Numărul de decese la nivel global din cauza Covid-19 a depăşit 5.000, în timp ce numărul total de cazuri de îmbolnăviri este de peste 132.000. ​Italia, aflată pe primul loc în Europa prin ravagiile făcute de virus, înregistrează deja 17.660 de cazuri și 1.266 de decese.

La nivel mondial, pandemia are efecte și în plan economic, dar și social: apar excese de xenofobie și rasism împotriva oamenilor de origine chineză sau asiatică iar în mediul online au succes dezinformările și teoriile conspirației, de la negarea evidenței și a existenței pandemiei, a cazurilor de infectare și chiar a deceselor, până la cele care acreditează crearea virusului în laborator, ba în cele chinezești, ba în cele ale americanilor pentru a subjuga economia chineză.

Apar primele sfaturi de menținere a igienei mâinilor, oamenii sunt învățați pe toate canalele cum să se spele corect pe mâini, să nu strănute decât în batistă sau în cot și nu în palme. Lucruri știute și mai ales acceptate de toată lumea, s-ar crede.

26 februarie 2020, primul caz de COVID -19 diagnosticat în România

La apariția primului caz în România, în ţările din vestul Europei existau deja 375 de cazuri, din care 86% dintre ele în Italia:

Italia – 323 de cazuri,
Franța – 14 cazuri,
Germania – 18 cazuri,
Marea Britanie – 13 cazuri,
Spania – 7 cazuri.
Sute de mii de români încep să se reîntoarcă în ţară din zone în care epidemia era în desfăşurare. Unii dintre ei, infectaţi cu SARS-CoV-2.

Așa se face că în doar trei săptămâni, între 26 februarie 2020 și 18 martie 2020, „din cele 261 de cazuri diagnosticate în România, 49% (127) erau cazuri de import: din Italia (66%), Franța, Germania și Spania (cu 5%), Marea Britanie, Austria (cu 4%) și 130 (49,1%) contacți direct sau indirecți ai cazurilor de import. Procentul a scăzut treptat, ajungând la 13% la sfârșitul lunii martie”, spune medicul Emanoil Ceaușu, șef de secție la spitalul clinic de boli infecțioase ”Dr. Victor Babeș”.

Carantinarea persoanelor venite din aceste zone epidemice a permis, pentru o perioadă de timp, limitarea propagării infecţiilor în comunitate.

Starea de urgență, un rău necesar. Statele membre își închid granițele

Starea de urgență a fost declarată pe 15 martie, după ce pe 13 martie România ajunsese la un maximum de 34 de cazuri noi pe zi, când președintele Iohannis a avertizat că la începutul săptămânii care va urma va declara stare de urgență. Era momentul în care OMS a declarat Europa epicentru al pandemiei, la două zile după recunoașterea ei.

Declararea stării de urgenţă în România pe 15 martie 2020, prelungită pentru încă o lună, până pe 14 mai, a limitat răspândirea infecției cu SARS-Cov-2 în rândul populaţiei şi a contribuit la ţinerea epidemiei sub control, pentru ca sistemul sanitar, și în special secțiile de terapie intensivă, să nu ajungă să fie suprasolicitat, cum s-a întâmplat în state din Vest cu mult peste nivelul României din punctul de vedere al infrastructurii spitalicești.

Au fost închise, prin decret, mall-urile, școlile, cinematografele, magazinele, teatrele, muzeele, au fost interzise grupurile mai mari de 3 persoane, circulația a fost permisă în timpul zilei doar cu declarație pe propria răspundere, iar noaptea a fost interzisă, cu excepția activităților profesionale, de îngrijire a copiilor, bătrânilor, medicale sau pentru plimbarea animalelor de companie. Așa încep primele adopții de patrupede, făcute pentru a fenta restricțiile, în România dar și în întreaga lume. Abandonate cu cruzime și iresponsabilitate după ieșirea din starea de urgență, devine un fenomen, în combaterea căruia s-a implicat și președintele francez, Emmanuel Macron, care l-a adoptat pe abandonatul Nemo, pentru a da un exemplu de responsabilitate.

Grație declarării stării de urgență, în România numărul de cazuri s-a menținut constant și scăzut în perioada martie-iunie 2020, cu un număr maxim de cazuri zilnice de 308 în luna martie, 525 în aprilie, 431 în mai şi 460 de cazuri în luna iunie.

Secțiune Știri sub articolul principal

Urmăriți Ziarul Unirea și pe  GOOGLE ȘTIRI