3 aprilie – Ziua Jandarmeriei. Jandarmeria Română împlinește 174 de ani

3 aprilie – Ziua Jandarmeriei. Jandarmeria Română împlinește 174 de ani

Jandarmeria Română a fost întemeiată la 3 aprilie 1850, ca forţă pentru privegherea siguranţei publice şi ţinerea unei bune orânduieli. Astăzi, Jandarmeria Română, structura militară subordonată Ministerul Afacerilor Interne, are atribuţii în menţinerea şi restabilirea ordinii şi liniştii publice, transportul şi pază valorilor, bunurilor şi materialelor periculoase şi pentru pază şi apărarea obiectivelor de importantă deosebită.

Jandarmii au participat la misiunile şi operaţiunile desfăşurate în afara teritoriului naţional, în sprijinul păcii şi al securităţii sau pentru gestionarea situaţiilor de criză.

Arma Jandarmeriei

A fost întemeiată în Moldova la 3 aprilie 1850 de domnitorul Grigore Alexandru Ghica, printr-un ofis domnesc care dădea pentru prima dată statut juridic Jandarmeriei şi îi stabiliea principiile de organizare şi funcţionare: privegherea siguranţei publice şi ţinerea unei bune orânduieli şi ducerea la îndeplinire a legilor.

Regimentul de jandarmi din Moldova se împărţea în două subdiviziuni care aveau în responsabilitate câte şase judeţe, la fiecare dintre acestea fiind repartizată câte o companie de jandarmi, se mai adăugau încă câte o companie la Isprăvnicia Iaşului şi la Poliţia Iaşului. În total erau 14 companii cu 1433 jandarmi călări şi pedeştri. Misiunile Jandarmeriei se executau pe baza regulamentelor, zilnic în serviciu ordinar şi în serviciu extraordinar, la solicitarea autorităţilor, adică a domnitorulului şi a Divanul său.

În timpul lui Alexandru Ioan Cuza, alături de alte instituţii ale statului român, Jandarmeria a fost modernizată. Din 1964 Regimentului de jandarmi a fost transformat în Legion de jandarmi, iar escadroanele şi companiile de jandarmi au fost înlocuite cu escadroane de dorobanţi, Jandarmeria a fost scoasă de sub administrația Ministerului de Interne și subordonată direct Ministerului de Război devenind astfel o componentă a armatei permanente.

La 1 septembrie 1893 intră în vigoare Legea asupra Jandarmeriei rurală, înfiinţată la propunerea primului ministru Lascăr Catargiu, prin care se atribuie Armei personalitate distinctă, după modelul francez al vremii. Se instituia astfel un corp de pază şi ordine cu structura militarizată în toate localităţile rurale din ţară, pentru a face faţă situaţiei complexe de pe teren, şi se punea accentul pe menţinerea, garantarea siguranţei publice şi pe executarea legilor.

Marile tulburări sociale provocate de răscoala ţărănească din anul 1907 au pus într-o situaţie grea şi pe jandarmii rurali şi s-au soldat cu victime şi pagube materiale care au impus pregătirea şi promulgarea unor legi, în anii 1908, 1911 şi 1913, pentru întărirea organizatorică a Jandarmeriei. Abia după înfăptuirea României Mari, prin legea din 1929, Jandarmeria rurală a fost însă modernizarta şi reorganizată, prin noul statut asigurându-se şi stabilitatea, înaintarea în grad, retribuţii, indemnizaţii, gradaţii, pensii, condiţii de căsătorie şi recompense.

Cea dintâi participare a Jandarmeriei Române la un război a fost în anii 1877-1878, în timpul Războiului de Independenţa, când această Armă a acţionat pentru a asigura poliţia armatei şi a fost angajată în acţiuni de lupta pentru care mulţi jandarmi au fost decoraţi. Şi în cel de-Al Doilea Război Balcanic, din 1913, Jandarmeria Ronână a acţionat ca o forţă a Sistemului Naţional de Apărare.

În Primul Război Mondial trupele de jandarmi au asigurarat poliţia frontului unităţilor române pe timpul ofensivei pentru eliberarea Transilvaniei, poliţia comunicaţiilor şi au luptat cu eroism alături de armata română, în marile bătălii. După eliberarea întregului teritoriu naţional Jandarmeria a acţionat pentru instaurarea ordinii şi pentru crearea companiilor de poliţie în judeţele eliberate.

Regele Carol al II-lea a încercat, în iulie 1940, să contopească Direcţia Generală a Poliţiei, Prefectura Poliţiei Capitalei şi Corpul Jandarmeriei, dar actul a fost anulat două luni mai târziu de primul ministru, general Ion Antonescu, care a repus în vigoare legislaţia din 1929.

După intrarea României în Al Doilea Război Mondial, la 22 iunie 1941, trupele de jandarmi au îndeplinit din nou misiuni cu caracter militar şi nu o dată au participat nemijlocit la luptă, chiar şi în linia I alături de infanterişti, cu mult curaj, spirit de sacrificiu şi patriotism.

Trupele de Jandarmi devin Trupe de Securitate

După schimbarea regimului politic prin instalarea regimului comunist în decembrie 1947, Jandarmeria a fost reorganizată după un model străin tradiţiei latine, fiind subordonată „dictaturii proletariatului”. Prin ordin al secretariatului pentru trupe al M.I. începând din 23 ianuarie 1949 s-au înfiinţat Trupele de Securitate şi toate Trupele de jandarmi au trecut în subordinea acestui comandament, Jandarmeria rurală s-a subordonat Direcţiei Generale a Miliţiei, iar Jandarmeria ca instituţie a fost practic desfiinţată.

Misiunile trupelor de Securitate au constat în primii ani în desfăşurarea de operaţiuni de capturare, neutralizare şi nimicire a grupurilor de rezistenţă armata anticomunistă sau a altor elemente înarmate aflate în diverse regiuni ale ţării, descoperirea, capturarea, nimicirea elementelor paraşutate pe teritoriul României, paza şi apărarea unor obiective şi căi de comunicaţii, precum şi asigurarea liniştii publice şi ordinii şi prevenirea oricărei acţiuni a „forţelor contrarevoluţionare”.

Astfel s-a pus capăt existenţei, pentru mai mult de patru decenii, principalei instituţii organizată militar în România democrată pentru paza, protecţia şi menţinerea ordinii constituţionale şi de stat, pentru apărarea libertăţii cetăţeneşti, a proprietăţii, a persoanelor fizice şi juridice.

Democratizarea Jandarmeriei Române

Din 23 decembrie 1989 Trupele de Securitate au revenit, parţial, la denumirea şi misiunile tradiţionale.

Instituţia a fost reaşezată pe temelii democratice, prin Hotatirea Guvernului din 5 iulie 1990, corpul Trupelor de Securitate a revenit la vechiul nume prin crearea Comandamentul Trupelor de Jandarmi, iar Jandarmeria Româna a fost reinfiinţată, cu competenţă pe întreg teritoriul naţional pentru apărarea drepturilor şi libertăţilor fundamentale ale cetăţenilor, a avutului public şi privat, menţinerea ordinii şi liniştii publice.

Ulterior, prin Legea nr.40 din 18 decembrie 1990, s-au legiferat structura şi atribuţiile trupelor de jandarmi.

Oganizarea şi funcţionarea Jandarmeriei Române au fost redefinite, prin Legea 116 din 18 iunie 1998 şi apoi prin Legea 550 din 29 noiembrie 2004, prin care s-au stabilit statutul, atribuţiile şi competenţele instituţiei, organizarea şi conducerea, drepturile şi obligaţiile personalului instituţiei.

Jandarmeria Română a căpătat vocaţie europeană prin acceptarea ca membru cu drepturi depline în anul 2002 în Asociaţia Poliţiilor şi Jandarmeriilor Europene şi Mediteraneene cu statut militar, FIEP şi apoi, în 2008, ca membru cu drepturi depline în cadrul Forţei de Jandarmerie Europeană.

Jandarmii au participat la misiunile şi operaţiunile desfăşurate în afara teritoriului naţional, în sprijinul păcii şi al securităţii sau pentru gestionarea situaţiilor de criză.

Participarea la misiuni sub egida ONU în spaţiul ex-iugoslav, a celor patru contingente de jandarmi la Misiunile NATO de Instruire NTM-A în Afganistan sau la Misiunea civilă a Uniunii Europene de monitorizare a acordului de încetare a focului din Republica Georgia, a fost premiată cu distincţii şi a fost dovada profesionalismului jandarmilor instruiţi şi educaţie să fie garanţi şi apărători ai ordinei si liniştei publice, ai democraţiei şi legilor în vigoare.

FOTO: Arhivă

Secțiune Știri sub articolul principal

Urmăriți Ziarul Unirea și pe  GOOGLE ȘTIRI