Rămâi conectat

Opinii - Comentarii

20 ianuarie 1808: S-a născut Andrei Şaguna, mitropolitul fără egal al Ardealului. Viaţa sfântului ierarh

Publicat

în

20 ianuarie 1808: S-a născut Andrei Şaguna, mitropolitul fără egal al Ardealului. Viaţa sfântului ierarh

Sfântul Ierarh Andrei Şaguna a fost un mitropolit al Transilvaniei între anii 1864-1873, rămas în istorie ca vajnic apărător al drepturilor ortodocşilor şi românilor din Ardeal.Pentru faptele sale sfinte Biserica Ortodoxă Română l-a proslăvit ca sfânt (canonizat) la 21 iulie 2011. Prăznuirea lui se face la 30 noiembrie.

Andrei Şaguna s-a născut la 20 ianuarie 1808, la Mișcolț (Miskolc, în nordul Ungariei), din părinți aromâni, originari din Grabova, lângă Moscopole, în Balcani. Naum Șaguna, tatăl lui Andrei Șaguna, a trecut în 1814 la catolicism, rit în care și-a botezat copiii, printre care și pe Anastasie (numele de botez al lui Andrei Șaguna). În 1816, Anastasie a început școala la Mișcolț, iar în 1826 a terminat gimnaziul catolic la călugării piariști din Pesta.

La 29 decembrie 1826 Anastasie a trecut la ortodoxie. Între 1826-1829 a urmat cursuri de filozofie și drept la Universitatea din Buda. În 1829 a plecat la Vârșeț unde a urmat teologia.

Electrica Furnizare Discount

La 24 octombrie 1833 Anastasie Șaguna s-a călugărit, luând numele Andrei. A fost hirotonit ierodiacon la 2 februarie 1834. Atunci a spus el celebrele cuvinte: „Pe românii transilvăneni, din adâncul lor somn vreau să-i trezesc și cu voia către tot ce e adevărat, plăcut și drept să-i îndrumez”.

A devenit apoi profesor la Seminarul teologic din Carloviț (Karlowitz, în Voivodina, Serbia) și secretar al „Consistoriului arhidiecezan” de acolo (din 1834). La 29 iunie 1837 a devenit ieromonah, protosinghel, „asesor” (consilier) mitropolitan și „administrator” (locțiitor) de egumen la mănăstirile sârbești Iazac (din 1838) și Beșenovo (din 1841). A fost arhimandrit și egumen la mănăstirile Hopovo (1842) și Covil (1845). După anul 1842 a funcționat un timp ca profesor în secția română a Seminarului teologic din Vârșeț și „asesor” al Consistoriului de acolo.

Andrei Șaguna a fost numit vicar general al Episcopiei Ardealului, cu sediul la Sibiuș (15/27 iunie 1846), iar la 2 decembrie 1847 a fost ales episcop (recunoscut la 5 februarie 1848 și hirotonit la 18/30 aprilie 1848).

La 12/24 decembrie 1864 Andrei Șaguna a devenit arhiepiscop și mitropolit al reînființatei Mitropolii a Transilvaniei, cu reședința la Sibiu.

În timpul revoluției de la 1848, Andrei Șaguna s-a aflat printre fruntașii mișcării naționale românești din Transilvania. Astfel, La 3/15 mai 1848 a prezidat (împreună cu episcopul greco-catolic Ioan Lemeni) Marea Adunare de la Blaj. În fruntea unei delegații, a dus petiția adoptată la acea adunare împăratului Franz Josef, la Viena. La 16/28 decembrie 1848 a organizat o adunare la Sibiu, de unde a trimis o nouă petiție împăratului. Ideea unității românilor este conținută în „Memoriul națiunii române din Marele Principat al Ardealului, din Banat, din părțile vecine ale Ungariei și din Bucovina”, prezentat tot împăratului Franz Josef.

Angajamentul luat de Andrei Șaguna în 1834 („Pe românii transilvăneni, din adâncul lor somn vreau să-i trezesc… ”) a început să prindă viață. La 27 august 1850 s-a înființat la Sibiu Tipografia eparhială, întemeiată din banii proprii ai lui Șaguna. Aici s-au tipărit abecedare, cărți și povestiri biblice, toate în limba română. La 1 ianuarie 1853 apare Telegraful Român, singurul ziar din România cu apariție neîntreruptă până astăzi. Începând cu anul 1855, Andrei Șaguna reorganizează învățământul teologic din Sibiu sub forma unui Institut de teologie și pedagogie (cunoscut în epocă și ca „Seminarul Andreian”).

Activitatea politică a lui Andrei Șaguna a continuat și după revoluția de la 1848. Astfel, în 1860 el a devenit membru în Senatul imperial din Viena, iar între 1863-1865 a fost deputat în Dieta Transilvaniei, copreședinte al Conferinței naționale-politice a românilor de la Sibiu (1861) și al Congresului național al românilor de la Alba lulia (1863). După crearea statului dualist austro-ungar (1867), Andrei Șaguna a fost mentorul „activismului” în viața politică a românilor transilvăneni. Îndrumător și sprijinitor al preoțimii și al credincioșilor, ctitor al bisericii din Gușterița, de lângă Sibiuș, el a fost și membru de onoare al Academiei Române (din 1871) și președinte de onoare al Societății „Transilvania” din București.

Pe tărâm cultural, Andrei Șaguna a organizat învățământul elementar și mediu ortodox românesc din Transilvania, punându-l sub îndrumarea Bisericii. Astfel, conform celor stabilite de el, preoții-parohi erau directori ai „școlii poporale” din parohia lor, protopopii erau inspectori ai școlilor din „tractul” lor, iar episcopul (sau arhiepiscopul) era inspector suprem al școlilor din întreaga eparhie, principii înscrise și în Statutul Organic al Bisericii Ortodoxe Române din Transilvania. La sfârșitul păstoririi sale, în Arhiepiscopia Sibiului existau aproape 800 de „școli poporale”, un liceu cu 8 clase la Brașov (înființat în 1850), o școală reală-comercială (înființată în 1869) la Brașov și un gimnaziu cu 4 clase la Brad (înființat în 1868). La îndemnul lui, s-au scris peste 25 de manuale școlare (de către Sava Popovici Barcianu, Ioan Popescu, Zaharia Boiu etc.). La Sibiu, cursurile de teologie au fost modificate de la 6 luni la un an , iar în 1953 a fost înființat un Institut teologic-pedagogic, cu două secții: teologică (având doi, apoi trei ani de studii) și pedagogică (tot cu doi, apoi trei ani de studii). Andrei Șaguna a cumpărat câteva case pentru nevoile școlii și internatului, iar pentru studenții teologi și preoți a tipărit o serie de manuale didactice (scrise de el însuși sau de profesorii Institutului) și a trimis numeroși tineri la studii de specializare la Universitățile din Austria și Germania, cu burse oferite din fondurile și fundațiile create de el. Andrei Șaguna a avut un rol însemnat în întemeierea și organizarea Asociației transilvane pentru literatura română și cultura poporului român (ASTRA. care există și azi), fiind primul ei președinte (1861-1866). Tot el a înființat ziarul Telegraful Român (1853), cel mai vechi ziar din România cu apariție neîntreruptă până astăzi.

Ca ierarh, Andrei Șaguna a militat pentru restaurarea vechii Mitropolii a Transilvaniei prin numeroase memorii înaintate Curții din Viena, patriarhului ortodox sârb și Congresului național-bisericesc sârb din Carloviț, prin sinoadele eparhiale formate din clerici și mireni – convocate la Sibiu în 1850, 1860 și 1864. După reînființarea Mitropoliei Transilvaniei (1864), cu două eparhii sufragane la Arad și Caransebeș, el a convocat un Congres național bisericesc al românilor ortodocși din întreaga Mitropolie, la Sibiu (septembrie – octombrie 1868), care a aprobat Statutul Organic al Bisericii Ortodoxe Române din Transilvania (statut aprobat de autoritatea de stat la 28 mai 1869), după care s-a condus Biserica transilvăneană până în 1925. Principiile fundamentale ale acestui statut – autonomia față de stat, sinodalitatea și participarea laicilor (2/3) alături de cler (1/3) la conducerea treburilor bisericești – au stat la baza Statutului de organizare a întregii Biserici Ortodoxe Române din 1925, precum și a celui din 1948.[2]

„Andrei Șaguna a fost un dangăt de clopot care a trezit din amorțire conștiințe și destine, a redat speranțe și vigoare, a pus plugul în brazdă și a desțelenit ceea ce amenința să devină pârloagă”.

Andrei Șaguna a trecut la Domnul în anul 1873 (28 iunie), la Sibiu. Prin testament, el și-a lăsat toată averea Mitropoliei Transilvaniei, „spre scopuri bisericești, școlare și filantropice”.

Sursa: ro.orthodoxwiki.org

Publicitate

Opinii - Comentarii

21 septembrie – Ziua Națională a Contabilului Român, o profesie a tactului și echilibrului

Publicat

în

21 septembrie – Ziua Națională a Contabilului Român, o profesie a tactului și echilibrului

Ziua de 21 septembrie este sărbătorită în fiecare an de către toți profesioniștii contabili din România, fiind cunoscută drept “Ziua Națională a Contabilului Român”.

Conferinţa Naţională a CECCAR din data de 2 septembrie 2004, a stabilit că ziua de 21 septembrie (a fiecărui an) să fie declarată „Ziua naţională a contabilului român”.

De ce s-a ales ziua de 21 septembrie pentru celebrarea profesiei contabile?

Electrica Furnizare Discount

Potrivit informațiilor publicate de Corpul Experților Contabili și Contabililor Autorizați din România (CECCAR), pentru marcarea zilei contabilului român a fost aleasă ziua de 21 septembrie pentru că aceasta sugerează echilibru, în această zi fiind echinocțiul, când ziua este egală cu noaptea.

“Profesia contabilă este privită ca cea care gestionează, calculează și păstrează echilibrul între „cât trebuie” și  „de unde luăm”. Cu alte cuvinte, este o profesiune ce presupune mult tact și echilibru”, au explicat reprezentanții CECCAR.

Mai mult, 21 septembrie este și începutul zodiei Balanței, balanța având și ea o semnificație importantă pentru contabili. Mai exact, CECCAR precizează că simbolul profesiei contabile este conțul, instrument care se reprezintă de cele mai multe ori sub forma unui T sau a unei balanțe.

“Nu mai punem la socoteală faptul că există chiar și un alt instrument de lucru cu denumirea de Balanță”, au adăugat reprezentanții CECCAR.

Citește mai mult

Opinii - Comentarii

21 septembrie – Ziua Internațională a Păcii. ”Modelarea Păcii Împreună”, tema anului 2020

Publicat

în

La data de 21 septembrie este aniversată anual, la nivel internaţional, Ziua internaţională a păcii. A fost instituită în 1981, în unanimitate, prin Rezoluţia 36/67 a Adunării Generale a Naţiunilor Unite, reprezentând oportunitatea comună la nivel internaţional pentru angajament în slujba păcii indiferent de orice diferenduri şi, totodată, contribuţia pentru edificarea unei culturi a păcii.

Instituirea acestei zile vizează comemorarea şi consolidarea idealurilor păcii în interiorul şi între toate naţiunile şi în rândul oamenilor.

”În fiecare an, la 21 septembrie, Organizaţia Naţiunilor Unite cere fiecăruia, oriunde, să respecte timp de 24 de ore non-violenţa şi încetarea focului. (…) Acestea nu sunt vremuri obişnuite, iar răspunsul nostru nu poate să fie o rutină. Pandemia nu este doar o chestiune de sănătate, ci are efecte directe şi îngrijorătoare asupra dezvoltării, păcii şi securităţii. Apelul nostru de încetare a focului rezonează în multe locuri şi cu diferite grupuri”, potrivit secretarului general al ONU, Antonio Guterres, notează https://internationaldayofpeace.org.

Electrica Furnizare Discount

Ziua internaţională a păcii a fost marcată, pentru prima dată, în septembrie 1982. Adoptarea Rezoluţiei 55/282 a ONU, la 7 septembrie 2001, a stabilit marcarea acestei zile, începând cu 2002, la data de 21 septembrie.

În context, pentru marcarea acestei zile, la 17 septembrie 2020, a fost organizat un eveniment virtual între tineri din întreaga lume şi Mesagerii Păcii ai Naţiunilor Unite asupra necesităţii modelării crizei generate de pandemia de coronavirus într-o oportunitate pentru pace, conform www.un.org.

O Zi mondială a păcii se sărbătoreşte şi la 1 ianuarie, aceasta fiind instituită, în 1968, de Papa Paul al VI-lea, care a dorit ca aceasta să se celebreze în fiecare an în prima zi a anului calendaristic.

Sursa: agerpres.ro

Citește mai mult

Opinii - Comentarii

20 septembrie 1974: Este inaugurat Transfăgărășanul, „metroul munților”. Peste 50.000 de civili și militari s-au luptat cu natura, timp de patru ani

Publicat

în

20 septembrie 1974: Este inaugurat Transfăgărășanul, „metroul munților”. Peste 50.000 de civili și militari s-au luptat cu natura, timp de patru ani

Între 1970 și 1974, mii militari și civili s-au luptat cu natura pentru construirea a ceea ce a devenit șoseaua circulabilă, aflată la cea mai înaltă altitudine din România, 2.042 m, inaugurată oficial pe 20 septembrie 1974.

În 1968, după invadarea Cehosolovaciei, Nicolae Ceaușescu și-a dorit realizarea unui drum strategic, care să lege Muntenia de Ardeal. Astfel, specialiștii au fost trimiși să studieze la fața locului posibilitatea construirii unei căi de acces care să taie Munții Mehedinți și pe cei ai Cernei, astfel încât, în cazul unui atac, armata să aibă mai multe variante de a ajunge în Transilvania. După câteva luni, în 1969, planurile s-au schimbat și a apărut ideea unui drum peste Munții Făgăraș, un drum național cu două benzi.

Pe 10 martie 1970, soldatul Gheorghe Epure a deschis, cu escavatorul, drumul pentru punctul de plecare al Transfăgărășanului.

Electrica Furnizare Discount

Acesta a fost momentul în care a început o lungă și anevoioasă confruntare între om și natură. Peste 50.000 de civili și militari, târnăcoape, răngi, lopeți, materiale explozive, frânghii, centuri de siguranță și buldozere au luat cu asalt muntele, potrivit tvr.ro.

Pentru realizarea lui au fost săpați 41.000 metri cubi de piatră și au fost folosite 6000 t de dinamită, 3.500 t ciment, 90 t oțel beton, 4.100 m de țeavă, 24.000 de ancore, 130 t plase sudate.

Tunelul Capra – Bâlea Lac este cel mai lung tunel rutier din România (887 m) cu o singură bandă de 6 m lățime și un trotuar de 1 m lățime, este iluminat electric și ventilat natural. Galeria are o înălțime de 4,40 m.

Este cu atât mai special, cu cât, în cei patru ani cât a durat realizarea lui, mulți civili li militari au murit sub bolovani, sub maluri de pământ surpate, în prăpăstii sau sub poduri prăbușite.

Un astfel de eveniment nefericit a avut loc pe 8 iulie 1970, când, sub podul de peste pârâul Alunișului, au murit caporalul Cornel Florea Munteanu, sergentul Damian Dimitrie Laza, Gheorghe Elena Ursu, soldat Vasile Pavel Negrea, soldat Ilie Sanda, fruntaș Nicolae Alexandru Turtuba, fruntaș Simion Cut. În urma unei ploi torențiale, natura dezlănțuită a luat cu ea cele șapte vieți.

Pe 2 august 1971, soldatul Vasile Condor ajungea cu buldozetul la Lacul Bâlea – primul buldozerist care a lucrat la cota 2.000.

Poveștile despre sacrificii, lacrimi și pierderi de vieți omenești sunt strânse în multe cărți, una dintre ele scrisă chiar de un localnic din Arefu, Dodica Dobrin – „Legende din satul soarelui – Locuitorii din împărăția norilor”. El a fost singurul fotograf care a importalizat lucrările la Transfăgărășan, „metroul munților”.

Sursa: activenews.ro

Citește mai mult

Actualitate

Știrea Zilei

Curier Județean

Știrea Ta

Politică Administrație

Sport

Monden

Opinii Comentarii

Articole Similare