17 ani de Facebook: Istoria celei mai mari rețele de socializare şi cum a devenit Mark Zuckerberg un miliardar al planetei

Astăzi se împlinesc 17 ani de la naşterea a ceea ce avea să devină un fenomen al lumii contemporane: Facebook. Pe 4 februarie 2004, Mark Zuckerberg a lansat reţeaua dintr-un cămin de la Harvard. În 17 ani, Facebook a schimbat modul cum ţinem legătura între noi, dar nu numai.

A ajutat la organizarea de proteste, a lansat mişcări sociale şi nenumărate afaceri mici, dar a şi influenţat alegeri şi ne-au transformat pe fiecare în furnizori de date.

În 2004, Mark Zuckerberg avea 19 ani şi era student la Harvard. În căutarea soluţiei pentru o viaţă socială de succes a creat, împreună cu nişte prieteni, reţeta care avea să-l facă miliardar.

Internet, sub forma „world wide web“, în ciuda celor peste 20 de ani ai săi a avut doar trei mari momente care l-au definit. Primul a fost crearea lumii www, apoi apariţia motoarelor de căutare şi ultimul este apariţia reţelelor sociale. Acest ultim capitol este dominat, fără îndoială, de Facebook. Iar acum Facebook împlineşte 17 ani.

Oficial, Facebook există din 4 februarie 2004, fiind în principal creaţia lui Mark Zuckerberg ajutat de câţiva prieteni şi chiar de fraţii Winklevoss care aveau mai târziu să-l dea în judecată pentru că le-a furat ideea. Totuşi, înainte de Facebook a fost Facemash în octombrie 2003. Acolo, Zuckerberg a combinat pozele studentelor cu un sistem de calificative. Era un site conceput pe ideea „hot or not“.

Pentru a face rost de informaţii şi poze, el a spart serverele Harvard pe care erau ţinute aceste „facebooks“ – cataloage online cu poze şi o scurtă descriere a studenţilor. Site-ul a fost un succes imediat, a atras 450 de vizitatori unici şi 22 de mii de vizualizări în doar patru ore. Administraţia de la Harvard a închis site-ul în câteva zile, dar acesta a fost doar începutul. Pe 4 februarie 2004 avea să lanseze pentru studenţi ceea ce avea să devină cea mai mare reţea socială a lumii: TheFacebook.

Reţeaua studenţilor şi prima problemă

„Sunt un nenorocit că fac site-ul ăsta. Ei, asta e. Cineva trebuia s-o facă până la urmă“, scria Mark Zuckerberg pe măsură ce Facemash era creat. Şi acesta e unul dintre pilonii unei reţele sociale, identitatea oamenilor este reală şi ei sunt judecaţi pe baza câtorva informaţii foarte uşor de către ceilalţi. Pe baza unei poze şi unei scurte descrieri, cineva decide ce părere are despre o altă persoană.

La început, Facebook a fost disponibilă doar studenţilor, pornind de la Harvard către celelalte mari universităţi. În octombrie 2013, Zuckerberg a spus că Facebook a avut succes, deoarece a fost ceva mai mult decât un motor de indexare informaţii. El a afirmat că reţeaua sa socială a creat un cadru în care oamenii să se simtă confortabil să împărtăşească informaţii despre ei, pe când produsele concurente pur şi simplu au omis partea umană din site.

Problemele cu fraţii Winklevoss, pe care le voi detalia într-un articol ulterior, au început la şase zile după ce TheFacebook a fost lansat. Cameron şi Tyler, împreună cu Divya Narendra, au discutat cu Zuckerberg despre o retea socială pe care s-o numească HarvardConnection, dar el doar a folosit ideea lor şi şi-a creat propriul produs, inspirat parţial şi dintr-un editorial din „The Harvard Crimson“ în care se spunea că era cazul să apară un site în care să fie centralizate datele despre studenţi. Fraţii Winklevoss s-au plâns celor de la „Crimson“, iar ei au pornit o investigaţie. Şi Zuckerberg ştia despre asta, aşa că a încercat să le spargă conturile şi a avut succes cu două dintre ele. L-au dat în judecată, dar au ajuns la un acord în 2008: 1,2 milioane de dolari în acţiuni care în prezent valorează câteva sute de milioane de dolari.

Investiţii şi expansiune

Alături de Zuckerberg, la început, au fost Eduardo Saverin (se ocupa de afacere), Dustin Moskovitz (era programator), Andrew McCollum (artist grafic) şi Chris Hughes (s-a ocupat de promovare). În prima lună, Facebook avea deja jumătate dintre studenţii Harvard, iar în martie s-a extins spre Columbia, Stanford şi Yale. Au urmat Ivy League, Boston, New York şi MIT. Nu mai era deja o surpriză că avea toate şansele să fie ceva mare, iar asta i-a atras atenţia lui Sean Parker.

Dacă ai folosit vreodată un program de descărcare gratuită de muzică, lui Parker ar trebui să-i mulţumeşti. El e creatorul Napster, lansat în 1999, un serviciu gratuit de distribuţie muzică închis în urma proceselor intentate de casele de producţie. La mijlocul lui 2004, Parker a devenit preşedintele Facebook, iar în iunie acelaşi an compania avea să se mute în Palo Alto, California, centrul tehnologic al SUA. Tot în acea vară a venit prima investiţie de la Peter Thiel, cofondatorul PayPal, care cu 500 de mii de dolari a cumpărat 10,2% din Facebook. Până atunci, Zuckerberg şi Saverin au plătit servere şi au acceptat publicitate pentru a nu da faliment.

În 2005, TheFacebook a devenit Facebook, cumpărând cu 200 de mii de dolari domeniul facebook.com, a urmat în septembrie acelaşi an expansiunea spre licee, iar un an mai târziu reţeaua socială avea să fie disponibilă oricui avea 13 ani împliniţi şi o adresă de mail validă. Secundar utilizatorilor, Facebook avea şi pagini de companii prin care acestea se puteau promova. În 2007, numărul acestora ajunsese la 100 de mii, acum e deja necesar să ai pagină de companie, iar dictonul „dacă nu eşti pe Facebook, nu exişti“ e de luat în seamă.

În ultimii 7 ani, a urmat o creştere accelerată pentru Facebook, cu o mică oprire în 2012, când compania a decis că i-ar prinde bine listarea la bursă. În octombrie 2007, Microsoft a cumpărat 1,6% din acţiuni pentru 240 de milioane de dolari, iar valoarea acestei reţele socială veche de doar 3 ani a ajuns la 15 miliarde de dolari. A urmat expansiunea printr-un centru în Dublin, anul 2009 când a fost pe profit şi evaluarea la circa 41 de miliarde de dolari din noiembrie 2010 de către SecondMarket Inc. Nu contează atât valoarea, cât poziţia: Facebook a devenit a treia mare companie americană, după Google şi Amazon şi înaintea eBay.

Listarea la bursă, cel mai mare succes

Până la listarea la bursă, despre Facebook au circulat zvonuri că ar urma să fie cumpărată de companii mai mari, cum s-a întâmplat cu MySpace cumpărată de News Corp în 2005. În martie 2006, Facebook ar fi refuzat o achiziţie la 750 de milioane de dolari, iar câteva luni mai târziu a refuzat o alta de la Yahoo! cu preţul estimat la circa un miliard de dolari.

După ce Zuckerberg a spus că Facebook va rămâne independentă, a mai rămas problema monetizării. O mutare cheie în acest sens a fost aducerea în funcţia de director operaţional a lui Sheryl Sandberg, în martie 2008, iar sub conducerea ei s-a decis că banii vor veni din publicitate. În prezent, Facebook generează mai mulţi bani din publicitatea pe mobil decât din cea pe web, iar în ultimul trimestru din 2013 a generat venituri de peste 2,5 miliarde de dolari per total.

În mai 2012, Facebook a devenit o companie listată la bursă şi n-a făcut-o deloc la scară mică. Compania a fost evaluată la 104 miliarde de dolari, cea mai mare din toate timpurile, iar preţul per acţiune a fost fixat la 38 de dolari. Atunci, Mark Zuckerberg a devenit unul dintre bogaţii planetei cu o avere de aproximativ 20 de miliarde de dolari, dar preţul acţiunilor nu a mers prea bine. Pe tot parcursul anului 2012, Facebook a scăzut destul de mult pe bursă, dar o strategie mai agresivă de marketing şi expansiunea pe domeniul dispozitivelor mobile a ridicat acum preţul la peste 60 de dolari şi generează venituri mai mari pentru companie.

Adversarii Facebook

S-ar putea discuta despre adversarii acestei reţele sociale, dacă ar exista un etalon pentru a măsura care e mai bună şi care nu. Există rivali clasici ca Twitter, dar există şi Google+ care e puţin mai mult decât Facebook, este stratul social peste toate produsele Google. Twitter, pe de altă parte, deserveşte altor scopuri, e o reţea mai impersonală, minimalistă, bazată pe difuzarea de mesaje scurte raportate la actualitate. Dacă ar fi comparate, Facebook ar fi ca o plimbare cu limuzina pe lângă mersul cu o maşină de Formula 1.

După cum a afirmat Zuckerberg de-a lungul timpului, Facebook a crescut pe nevoia oamenilor de a se informa despre ceilalţi, de a se lăuda sau de a se promova cu un anumit scop. Cu sau fără adversari, Facebook încă există, iar în ultimii 10 ani, a produs multe schimbări în cultura Internetului. „Tech Adevărul“ ţi le va prezenta pe cele mai mari pe parcursul următoarelor zile.

Sursa: advearul.ro

Secțiune Știri sub articolul principal

Urmăriți Ziarul Unirea și pe  GOOGLE ȘTIRI