Rămâi conectat

Cultură Educație

16 august 1956 | A încetat din viață pictorul român Theodor Pallady, membru al avangardei artistice românești. A fost declarat membru post-mortem al Academiei Române

Bera Larisa

Publicat

în

16 august 1956 | A încetat din viață pictorul român Theodor Pallady, membru al avangardei artistice românești. A fost declarat membru post-mortem al Academiei Române

Theodor Pallady a fost fiul lui Ioan sau Iancu Pallady, căsătorit cu Maria Cantacuzino, sora mai mare a diplomatului Neculai B. Cantacuzino. Theodor s-a născut în Iași și a copilărit atât la Perieni (Tutova), unde părinții săi aveau o moșie, cât și la Iași. A urmat liceul ,,Sf. Gheorghe“ din București și, la dorința părinților, s-a înscris la Școala de Poduri și Șosele, pe care a părăsit-o, mutându-se la Politehnica din Dresda.

Citește și: 16 august| Ziua națională pentru comemorarea martirilor Brâncoveni și conștientizare a violențelor împotriva creștinilor. Cum a ajuns să fie marcată această zi

Theodor Pallady a studiat mai întâi ingineria la Politehnica din Dresda (1887-1889), luând în același timp lecții de desen și pictură cu Erwin Oehme, care, recunoscându-i înzestrarea artistică, îl sfătuiește să plece la Paris. În capitala Franței lucrează în atelierul lui Edmond Aman-Jean și se înscrie la Académie des Beaux-Arts. În 1892 intră în atelierul lui Gustave Moreau unde va avea colegi pe Henri Matisse, cu care leagă o strânsă prietenie, pe Georges Rouault și pe Albert Marquet. Mai târziu frecventează clasa lui Puvis de Chavannes, de la care preia mai ales finețea desenului și strălucirea culorilor, fără a-i urma principiile estetice academizante.

În 1904 se întoarce în țară și expune la Ateneul Român și la Saloanele Oficiale. Menține însă legătura cu Parisul, unde deschide mai multe expoziții personale, până în anul 1940. Expune la Bienala din Veneția în anii 1924, 1940 și 1942.

Cu o formație complexă, provenită din rigoarea școlii germane unită cu simbolismul promovat de Moreau, folosind experimentele din cadrul curentului Art Nouveau și ale prietenilor săi, care vor pune bazele fovismului, Pallady își găsește curând drumul său propriu. Prietenia sa cu Matisse, legăturile cu spiritul artei franceze explică numeroasele raporturi cu ceea ce se va numi École de Paris. Totuși Pallady nu va adera la programul estetic promovat de aceste curente artistice. Aspirația către o arhitectură simplă, către o logică liniară a proporțiilor domină arta lui Pallady, care refuză grandilocvența, sentimentalitatea și pitorescul ieftin, făcând evidentă orientarea sa structurală spre compoziția clasică. Sensibilitatea sa controlată este dublată de o supremă asceză a spiritului, într-o unitate care îl distinge de lirismul post-impresionist.

Predilecția lui Pallady pentru natura moartă denotă dorința de a reda într-un tablou un fragment din realitatea universală, în toată poezia și armonia sa. Renunțarea la pictarea peisajelor naturale dă impresia unei căutări a semnificației concentrate în corola unei flori, într-un fruct sau în frunzele adăugate obiectelor cotidiene. Aportul picturii lui Cézanne nu este de loc neglijabilă pentru formația lui Pallady, însă cu siguranță reflexiile sale asupra picturii medievale române au jucat un rol tot atât de important.

Pentru peisajele sale pariziene, Pallady alegea mai ales locurile din vecinătatea Senei, atât pentru a sugera tremorul luminii pe suprafața apei, cât și pentru a reda planurile unui peisaj, unde zidăria caselor, frunzișul arborilor, mișcarea orizontală a fluviului formează o gamă de culori perfect unitară într-o imagine coerentă.

Theodor Pallady rămâne fără îndoială unul din cei mai prestigioși artiști moderni, păstrându-și întreagă ambiția de a fi un pictor „din toate timpurile”.

La împlinirea a 85 de ani, în 1956, a primit titlul de Maestru emerit al artei, organizându-se Expoziția retrospectivă „Theodor Pallady“. Curând după aceea, la 16 august 1956, a trecut în lumea celor drepți.

Sursa:Wikipedia


Secțiune Știri sub articolul principal

Urmăriți Ziarul Unirea și pe  GOOGLE ȘTIRI



Știri recente din categoria Cultură Educație

Cultură Educație

FOTO | Grupa Mică „Ciupercuțe”, de la Grădinița cu program prelungit Scufița Roșie – Alba Iulia – Exploratori ai Naturii în Proiectul eTwinning „STEAM for the Ecosystem”

Ziarul Unirea

Publicat

în

Grupa Mică „Ciupercuțe”, de la Grădinița cu program prelungit Scufița Roșie – Alba Iulia – Exploratori ai Naturii în Proiectul eTwinning „STEAM for the Ecosystem” Steam for the Ecosystem este un proiect Etwinning, desfășurat la grupa mica Ciupercuțe de la Gădinița cu program prelungit Scufița Roșia – Alba Iulia, în perioada februarie – iunie 2025. […]

Citește mai mult

Cultură Educație

VIDEO | Vernisajul expoziției „Tezaur Transilvan – punte între generații”, la Palatul Principilor Transilvaniei. Fereastră asupra tradițiilor transilvane și a meșteșugurilor care odinioară dădeau ritm vieții de la țară

Ziarul Unirea

Publicat

în

Vernisajul expoziției „Tezaur Transilvan – punte între generații”, la Palatul Principilor Transilvaniei. Fereastră asupra tradițiilor transilvane și a meșteșugurilor care odinioară dădeau ritm vieții de la țară Marți, 24 iunie 2025, într-o zi de dublă sărbătoare, la Palatul Principilor Transilvaniei a avut loc vernisajul expoziției „Tezaur Transilvan – punte între generații”. Expoziția realizată de Alexandru […]

Citește mai mult

Cultură Educație

Reprezentanții mai multor școli din județul Alba, program de formare în Perugia. Temele proiectului, egalitatea de gen și incluziunea în școli

Ziarul Unirea

Publicat

în

Reprezentanții mai multor școli din județul Alba, program de formare în Perugia. Temele proiectului, egalitatea de gen și incluziunea în școli În perioada 19–23 mai 2025, în Perugia – Ponte San Giovanni, s-a desfășurat programul de formare „Gender Equality and Inclusion in Schools” dedicat promovării egalității de gen și a incluziunii în mediile școlare, activitate […]

Citește mai mult

Secțiune ȘTIRI RECENTE CATEGORII

Actualitate

Știrea Zilei

Curier Județean

Politică Administrație

Opinii Comentarii

Copyright © 2004 - 2025 Ziarul Unirea