14 septembrie, sărbătoarea Înălţarea Sfintei Cruci – Obiceiuri pentru spor şi sănătate

Ziua crucii este cinstită de creştinii ortodocşi prin post şi praznice, pentru sănătatea familiei, pentru spor şi bunăstarea gospodarilor. În aceasta zi nu se mănâncă usturoi, nuci, prune sau pepeni, alimente al căror miez se aseamănă cu crucea.

În tradiţia populară, frunzele şi florile de busuioc, mentă, maghiranul şi cimbrul sunt plante magice şi se sfinţesc la biserica, iar în timpul slujbei se păstrează lângă cruce.

Florile de busuioc sfinţit acum alină durerile, chiar şi migrenele puternice sau durerile de dinţi. În mediul rural, cu crenguţe de busuioc aprinse se afumă bolnavii de friguri. Busuiocul se pune şi în vasele cu apă pentru păsări, în perioada epidemiilor pentru a le ocroti .

De Ziua Crucii se face un ritual pentru pomii care nu mai rodesc: gospodarii atârnă de ramurile acestora, cruci făcute din busuioc sfinţit la biserica şi curpeni (tulpini târâtoare de castraveţi şi de pepeni), sperând că rodul să se adune şi în aceşti pomii neroditori.

Prognozele meteorologice din vechime pentru Ziua Crucii sunt verificate în timp: când cocorii se pregătesc de plecare.

Dacă tună în această zi, va fi o toamnă lunga. În schimb, dacă se aduna un card de ciori gălăgioase, va cădea bruma. Înainte de Ziua Crucii nu este bine sa culegi calinele, pentru ca, în acest caz, în ajunul sărbătorii ca fi o noapte geroasa.

Ziua Crucii vesteşte că vara s-a sfârşit şi toamna îşi intră în drepturi.

Monedele sfinţite azi, păstrate în portofel, alături de o cruciuliţă (chiar dacă este şi de carton) aduc belşug şi spor în munca de fiecare zi.

Sursa: Realitatea.net

Secțiune Știri sub articolul principal

Urmăriți Ziarul Unirea și pe  GOOGLE ȘTIRI