Rămâi conectat

Actualitate

Vouchere de vacanță 2023: Condiția obligatorie pentru ca angajații din privat să primească tichetele, votată la Senat

Ziarul Unirea

Publicat

în

Vouchere de vacanță 2023: Condiția obligatorie pentru ca angajații din privat să primească tichetele, votată la Senat

Sumele voucherelor de vacanță se alocă anual, din bugetul statului, din impozitele pe venit plătite de către fiecare angajator, conform propunerii legislative semnată de 13 de parlamentari din partea PNL, PSD și UDMR.

Modalitatea de plată a sumelor care reprezintă contravaloarea voucherelor de vacanță va fi stabilită de Guvern, în maximum 30 de zile de la promulgarea legii de către președintele României.

Elit - Gustul Desăvârșit

În termen de 5 zile de la primirea sumelor în cont, angajatorii vor vira sumele către unitățile emitente cu care au încheiate contracte, care vor transfera beneficiarilor valoarea nominală a voucherelor de vacanță.

Vouchere de vacanță și pentru angajații din privat. Când și în ce condiții ar putea fi acordate

Comisia pentru antreprenoriat şi turism din Senat a iniţiat consultări cu mediul de afaceri şi operatorii din turism pe tema acordării de vouchere de vacanţă în mediul privat, aşa cum prevede un proiect de lege. Documentul, aflat în curs de adoptare, completează legislaţia şi stimulează acordarea de vouchere de vacanţă în mediul privat, în valoare de 1.450 de lei/angajat/an.

La o astfel de consultare, desfăşurată la invitaţia Prefecturii Argeş, în prezenţa preşedintelui interimar al Senatului, Alina Gorghiu, a preşedintelui Comisiei pentru antreprenoriat şi Turism, Eugen Ţapu Nazare, şi a senatorului Vlad Mircea Pufu, membru în aceeaşi comisie, au participat peste 50 de reprezentanţi ai sistemului privat din judeţul Argeş.

Aceştia au arătat că îşi doresc o asemenea facilitate, dar este important ca legea acordării voucherelor să aibă o formă finală care să sprijine atât antreprenorii, cât şi angajaţii. O altă concluzie desprinsă din dezbateri este că viitorul act normativ trebuie să reglementeze foarte clar modul de acordare şi de deducere a acestor cheltuieli, astfel încât mediul de afaceri să fie stimulat să aplice prevederile acestuia.

”Există studii, unul fiind elaborat de trei profesori ai Academiei de Studii Economice, care ne arată că la 1 leu investit într-un voucher de vacanţă se întorc în bugetul de stat 1,2 lei şi că, prin efectul acestei legi, se vor crea între 150.000 şi 200.000 de locuri de muncă noi şi că, pentru 1 leu infuzat în piaţă, printr-un voucher, valoarea nominală în PIB este de 1,51 lei”, a declarat Eugen Ţapu Nazare, preşedintele Comisiei pentru antreprenoriat şi turism.

La rândul său, preşedintele interimar al Senatului, Alina Gorghiu, a subliniat impactul pe care actul normativ îl va avea asupra unor sectoare ale economiei.

”Această lege este necesară şi are multe beneficii: se elimină inechitatea între salariaţii din sistemul public şi cei peste 4,2 milioane de salariaţi din sistemul privat; se încurajează încheierea de contracte de muncă şi reduce presiunea fiscală, în condiţiile în care la noi costul fiscal pe angajat este de peste 40%, cel mai ridicat din UE; cel puţin două treimi din valoarea acestor vouchere se vor întoarce în economie; se impulsionează sectoare importante din economie, turismul şi HoReCa, dar şi alte industrii conexe”, a afirmat Gorghiu, citată de news.ro.

”Sunt un susţinător al acestei legi pentru că eu cred că rezolvă o mare nedreptate, aceste discriminări care se fac între salariaţii de la stat şi cei de la privat… În al doilea rând, vine în completarea altor acte normative şi proiecte care stimulează creşterea turismului intern. Vorbim despre 100 de miliarde de euro care vor fi investiţi, în perioada următoare, în turism, prin PNRR, din fondurile de coeziune şi prin programul de politici agricole comune. Pentru că obiectivul este ca, în următorii câţiva ani, turismul românesc să susţină 10% din PIB-ul României”, a declarat, la rândul său, senatorul Vlad Mircea Pufu.


 Fiți la curent cu ultimele articole publicate. Urmăriți Ziarul Unirea și pe GOOGLE ȘTIRI


Publicitate

Actualitate

România, cel mai mare producător de gaze, la nivel european, după exploatarea din Marea Neagră. Anunțul ministrului Energiei

Ziarul Unirea

Publicat

în

România, cel mai mare producător de gaze, la nivel european, după exploatarea din Marea Neagră. Anunțul ministrului Energiei

Sebastian Burduja, ministrul Energiei, a declarat faptul că „România va deveni cel mai mare producător de gaze din Europa, odată cu exploatarea din Marea Neagră.

Elit - Gustul Desăvârșit

România va deveni cel mai mare producător de gaze din Europa, odată cu exploatarea gazelor din Marea Neagră, iar toate aceste investiţii trebuie protejate şi ar trebui să existe un climat previzibil pentru investitori, a declarat, joi, într-un mesaj video la Forumul Euro-Atlantic pentru Rezilienţă, ministrul Energiei, Sebastian Burduja.

„Odată cu exploatarea gazelor din Marea Neagră, România va deveni cel mai mare producător de gaze din Europa. Toate aceste investiţii trebuie protejate, trebuie să fie sigure şi, de asemenea, ar trebui să existe un climat previzibil pentru investitori. În acest moment, lucrăm la proiectul final al legii eoliene offshore, care va fi prezentat pentru aprobarea Guvernului în următoarele două săptămâni şi sperăm că, până în decembrie, Parlamentul să adopte această legislaţie foarte importantă care ne va oferi ocazia să începem exploatarea potenţialului colosal pe care România îl are în domeniul eolianului offshore. Banca Mondială ne-a spus că avem aproximativ 75 de gigawaţi în potenţial eolian offshore. Cel puţin o parte din această cantitate ar trebui să încercăm să o exploatăm şi să ne folosim de ea până în 2030. Inutil să spunem că pentru ca toate acestea să se întâmple, pentru ca toate aceste investiţii să îşi urmeze cursul, trebuie să ne asigurăm că Marea Neagră de pe partea română este în siguranţă. Ministerul Energiei va continua să se implice activ în aceste probleme ce ţin de protejarea investiţiilor actuale şi viitoare, dând din nou investitorilor această predictibilitate, această încredere că pot investi în Marea Neagră într-un mod care să le garanteze şi returnarea investiţiei lor”, a subliniat Burduja.

Demnitarul român a apreciat faptul că regiunea Mării Negre este importantă nu doar din cauza invaziei ruse în Ucraina, ci şi datorită potenţialului său energetic.

„Regiunea Mării Negre este regiune critică pentru România, de mulţi ani. De fapt, acesta a fost mesajul nostru în politica externă către partenerii strategici de peste Ocean: în UE, acordaţi atenţie Mării Negre!. Şi, într-adevăr, astăzi, mai mult decât oricând, putem spune că aşa este. Regiunea Mării Negre este importantă nu doar din cauza invaziei ruse în Ucraina, ci este importantă şi datorită potenţialului său energetic. Am planificat investiţii foarte strategice în Marea Neagră. În primul rând, compania de petrol şi gaze din Marea Neagră a Grupului Carlyle exploatează deja gaze în Marea Neagră în apropierea ţărmului şi pune în reţeaua noastră în fiecare an peste un miliard de metri cubi de gaze naturale, o sursă importantă ce reprezintă cam 10% din ceea ce consumă România în fiecare an. De asemenea, recent sub mandatul meu de câteva luni, Romgaz a anunţat decizia finală de investiţie pentru Neptun Deep. A fost una dintre cele mai importante ştiri din acea perioadă. Vor fi patru miliarde de euro investiţi în Marea Neagră şi în Neptun Deep şi aproximativ 10 miliarde de metri cubi pe an de gaz de când începem în ianuarie 2027”, a afirmat ministrul Energiei.

Centrul Euro-Atlantic pentru Rezilienţă organizează, joi şi vineri, la Palatul Parlamentului, cea de-a doua ediţie a „Euro-Atlantic Resilience Forum”, la care sunt aşteptaţi să participe oficiali români, precum şi experţi străini din structuri de excelenţă şi expertiză ale Uniunii Europene (UE) şi NATO.


 Fiți la curent cu ultimele articole publicate. Urmăriți Ziarul Unirea și pe GOOGLE ȘTIRI


Citește mai mult

Actualitate

Creșterea salariilor în domeniul construcțiilor, agriculturii și industriei alimentare: Până când va amâna Guvernul modificările salariale

Ziarul Unirea

Publicat

în

Creșterea salariilor în domeniul construcțiilor, agriculturii și industriei alimentare: Până când va amâna Guvernul modificările salariale

Purtătorul de cuvânt al Guvernului, Mihai Constantin, a declarat în cursul zilei de joi, referitor la creșterea salariilor în domeniul construcțiilor, agriculturii și industriei alimentare, faptul că pentru a evita anumite scenarii, este oportună așteptarea intrării în vigoare a pachetului cu măsuri fiscale pe care Guvernul și-a asumat răspunderea, pentru a da ulterior majorarea anunțată, prin Ordonanță de Urgență.

Purtătorul de cuvânt al Guvernului a fost întrebat după şedinţă ce se întâmplă cu salariile angajaţilor din construcţii, agricultură.

Elit - Gustul Desăvârșit

Mihai Constantin a precizat că, aşa cum a anunţat şi premierul la începutul şedinţei Executivului, ”pentru a evita anumite scenarii care au rezultat din calculele făcute împreună cu Ministerul de Finanţe, e oportun să aştepte intrarea în vigoare a pachetului legislativ cu măsurile fiscale, pentru care Guvernul şi-a angajat răspunderea, pentru a da ulterior majorarea anunţată prin Ordonanţă de Urgenţă.

„Premierul a dat sarcină tuturor ministerelor implicate în acest proces să vină cât mai repede cu o soluţie care să asigure o creştere netă a salariilor în aceste domenii, inclusiv după intrarea în vigoare a proiectului de lege de asumare”, a explicat Constantin.

Purtătorul de cuvânt al Guvernului a menţionat că ”este posibil ca şi săptămâna viitoare să se remarce prin şedinţe de guvern extraordinare”, pentru adoptarea ordonanţei revizuite.

”Angajamentul premierului de a nu se scădea salariile în cele trei domenii este activ şi în vigoare”, a spus Constantin.

Premierul Marcel Ciolacu a declarat joi, că Guvernul majorează cu 10% salariul minim general, de la 3.000 de lei la 3.300 de lei brut pe lună.

Premierul a mai spus din calculele prezentate în această dimineaţă de Ministrul Finanţelor, în urma introducerii asigurărilor de sănătate pentru toţi angajaţii, indiferent de activitate, salariul minim net al angajaţilor din construcţii, agricultură şi industria alimentară ar fi putut scădea şi că nu este de acord cu acest lucru, astfel că a decis să scoată de pe ordinea de zi Ordonanţa care vizează aceste categorii.

Sursa: stiripesurse.ro


 Fiți la curent cu ultimele articole publicate. Urmăriți Ziarul Unirea și pe GOOGLE ȘTIRI


Citește mai mult

Actualitate

Aeroporturile din România, tot mai scumpe, iar serviciile din ce în ce mai proaste! Călător: „Raportul calitate-preț nu mai e deloc același”

Ziarul Unirea

Publicat

în

Aeroporturile din România, tot mai scumpe, iar serviciile din ce în ce mai proaste! Călător: „Raportul calitate-preț nu mai e deloc același”

Numărul celor care au zburat din sau spre România anul acesta a depășit nivelul de dinainte de pandemie. Astfel, țara noastră a înregistrat un nou record de pasageri.

În total, 16 milioane de călători au ajuns în aeroporturile de aici, cu 6% mai mulți față de aceeasi perioada din 2019. Cererea mare a dus însă și la o scumpire a biletelor, cu 20 la sută.

O familie aștepta cu nerăbdare să înceapă cel de-al doilea concediu de anul acesta.

Elit - Gustul Desăvârșit

Familie: „Din ce am văzut, avioanele sunt în continuare pline și încă se bucură românii de vacanțe. Lumea a început să își continue călătoriile după pandemie și cred că nu mai este nimic care să îi oprească”.

Așa arăta la orele prânzului Aeroportul Henri Coandă. Numai în primele 7 luni ale acestui an, peste 8.347.079 de persoane au ajuns sau au plecat de aici cu avionul, cu 0,2% peste cifra din în 2019. Urmează în top Cluj, Iași şi Timişoara. La coada clasamentului se situează aeroportul din Tulcea.

În total, din ianuarie până în august, peste 16 milioane de pasageri au tranzitat cele 17 aeroporturi românești.

David Ciceo, președintele Asociației Aeroporturilor din România: „Noi, în România, am reușit să fim peste nivelul din 2019 pentru că avem destinații noi, pentru că lumea dorește să călătorească, s-au reluat și călătoriile de afaceri. Este un record istoric pentru acest an. Dacă în 2019 am avut peste 23 de milioane de pasageri, ne așteptăm să depășim 24 de milioane în acest an”.

”Raportul calitate-preț nu mai e deloc același”

Bărbat: „În ultima perioadă am observat cozi mai multe, timp de așteptare mai mult”.

Cererea mare pentru zboruri, dar și inflația au dus la creșterea prețurilor pentru biletele de avion. Acestea s-au scumpit cu 19% în luna august față de aceeași perioadă din 2022, conform Institutului Național de Statistică.

Iar potrivit unui studiu realizat de o platfomă online, 56% dintre românii care au răspuns spun că și-au schimbat destinația de vacanță pentru a se bucura de prețuri mai mici.

Claudia Tocilă, manager platformă de rezervări de bilete: „Astfel, cele mai populare au fost, așa cum ne-am așteptat, Grecia, Italia, Spania și ca destinații din diaspora, Anglia, Franța și Germania”.

Bărbat: „S-au scumpit destul de mult, plus că serviciile au scăzut, raportul calitate-preț nu mai e deloc același”.

Mulți români au călătorit și cu autocarul anul acesta. Principalele destinații au fost Budapesta, Viena și stațiunile de pe litoralul bulgăresc.


 Fiți la curent cu ultimele articole publicate. Urmăriți Ziarul Unirea și pe GOOGLE ȘTIRI


Citește mai mult

Actualitate

Știrea Zilei

Curier Județean

Știrea Ta

Politică Administrație

Sport

Monden

Opinii Comentarii

Articole Similare