VIDEO | Imagini INEDITE surprinse în Parcul Natural Apuseni: Card de ciute cu viței și mistreți la ora de jogging, filmați în luminișul dintr-o pădure

Imagini INEDITE surprinse în Parcul Natural Apuseni: Card de ciute cu viței și mistreți la ora de jogging, filmați în luminișul dintr-o pădure

Imagini inedite au fost surprinse recent într-o pădure din Parcul Natural Apuseni și postate pe rețelele de socializare. Un cârd de ciute cu viței și mistreți la ora de jogging au fost filmați într-un luminiș.

În pădurile din Munții Apuseni există o mare varietate de animale sălbatice. Periodic, exemplare spectaculoase sunt surprinse fie de camerele de monitorizare amplasate de cei de la Parcul Natural Apuseni, fie în cadrul acțiunilor de monitorizare.

Printre animalele filmate cel mai des sunt cele din familia cervidelor, respectiv cerbi, ciute sau căprioare. Un scurt film video cu mai multe ciute însoțite de viței a fost făcut public recent.

Ciuta, femela cerbului, este un animal erbivor care are habitatul în zone montane sau deluroase cu păduri întinse. Începând cu perioada împerecherii, care debutează toamna, până când fată, ciutele trăiesc în cârduri, conduse de regulă, de ciuta cea mai bătrână. În cârdurile de ciute sunt amestecaţi, întotdeauna, viţei şi chiar cerbi din al doilea an.

Iarna hrana acestora se compune din lujeri, muguri și uneori scoarță de copac, frunze verzi rămase sub zăpadă, diferite frunze și ierburi uscate, precum și plante verzi din terenurile cultivate agricol. Ghinda și jirul constituie hrana de bază. De asemenea, este importantă administrată complementar de om: fân, frunzare și concentrate.

În același loc au fost filmați și câțiva mistreți, în timp ce aleargă și se hârjonesc. Arealul mistrețului în România este larg răspândit, trăind din zona de câmpie, în Delta Dunării şi până în zona de munte, preferând desișurile și pădurile care îi oferă adăpost.

Femelele și puii de mistreț trăiesc în cârduri, conduse de scroafele cele mai bătrâne. Masculii trăiesc separat, în grupuri sau, cei mai puternici, solitar. Mistreții se hrănesc majoritar cu hrană vegetală formată din rădăcini, tuberculi, tulpini, fructe, dar în dieta lor intră şi larve, râme, gasteropode, ouă și resturi animale.

Deși surprinși în ipostaze jucăușe, e bine de știut că mistreții nu sunt tocmai inofensivi.

Dacă porniți prin pădure, este bine să vă informati din surse oficiale cu privire la regulile ce trebuie respectate într-o arie protejată.

– Nu va abateți de la traseele turistice semnalizate!

– Folosiți doar drumurile deschise circulației publice!

– Camparea si aprinderea focului se face doar în locurile permise!

– Lăsați doar pașii în urma voastră – fără deșeuri!

RNP Romsilva-Administratia Parcului Natural Apuseni R.A. administrează aria naturala protejata de interes național Parcul Natural Apuseni împreună cu trei arii naturale protejate de interes comunitar denumite situri Natura 2000 (ROSAC 0002 Apuseni, ROSPA 0081 Munții Apuseni – Vlădeasa, ROSAC 0016 Buteasa) si 55 de arii naturale protejate de interes național de mici dimensiuni (rezervații si monumente ale naturii) incluse in Parcul Natural Apuseni.

Credit video: Ghita Floca

Secțiune Știri sub articolul principal

Urmăriți Ziarul Unirea și pe  GOOGLE ȘTIRI