Vârsta e pensionare a medicilor ar putea crește, din lipsă de personal medical – Proiect
Vârsta de pensionare pentru medicii bărbați și femei va putea ajunge până la 67 de ani, de la 65 de ani, cât este stabilită în prezent, potrivit unui proiect de lege care-și așteaptă votul în Camera Deputaților. Cei care vor vrea să obțină derogare să mai lucreze în spitalele de stat și peste această vârstă vor trebui să aducă o asigurare profesională însă. Același proiect mai prevede și creșterea indemnizațiilor pentru unii angajați din casele de asigurări de sănătate.
Proiectul de Lege pentru modificarea şi completarea Legii nr.95/2006 privind reforma în domeniul sănăţii a fost adoptat deja de senatori anul trecut, iar acum se află la Camera Deputaților în dezbatere, unde a primit o serie de amendamente în cadrul comisiilor de specialitate și unde va fi votat într-un viitor apropiat.
Unul dintre aceste amendamente se referă la majorarea vârstei de pensionare pentru medici, indiferent de sex, de la 65 de ani, cât este acum, la 67 de ani. Totuși, e nevoie ca amendamentul să treacă de vot în plenul Camerei Deputaților, care este Camera decizională aici, pentru a se aplica. Apoi, proiectul va trebui aprobat și de șeful statului, urmând să fie publicat în Monitorul Oficial.
„Medicii se pensionează la vârsta de 67 de ani, indiferent de sex”, este amendamentul adus de unii deputați în comisie proiectului aflat acum în dezbatere. Motivația din spatele majorării vârstei de pensionare este lipsa de personal medical din România, potrivit comentariilor din proiect. Evident, aceștia vor putea, în continuare, să profeseze în spitale private, după ce se pensionează.
Ca și acum, cu titlu de excepție, medicii din spitalele publice și medicii de familie vor putea să-și desfășoare activitatea la stat, în continuare, dacă obțin un aviz anual pentru asta. Numai că, potrivit proiectului, pentru a obține derogarea, medicii vor trebui să vină și cu o asigurare de răspundere civilă pentru greșeli în activitatea profesională.
Același proiect mai cuprinde și o creștere substanțială a indemnizațiilor pe care le primesc membrii consiliului de administrație al Casei Naționale de Asigurări de Sănătate (CNAS) și ai consiliilor de administrație de la casele teritoriale.
Concret, membrii Consiliului de administrație al CNAS vor primi lunar o indemnizație de 15% din cea a președintelui CNAS, față de 1%, cât e actualmente. Iar membrii consiliilor de administrație ale caselor de asigurări vor primi o indemnizație lunară de 10% din salariul funcției de director general al casei de asigurări respective. Deputații care au propus aceste creșteri le-au motivat prin aceea că acești angajați desfășoară activități care impun multă responsabilitate și sunt foarte complexe.
Atenție! Proiectul de lege NU se aplică momentan. Pentru a intra în vigoare, acesta trebuie să primească votul decisiv în Camera Deputaților, să fie promulgat de șeful statului și publicat apoi în Monitorul Oficial.
Secțiune Știri sub articolul principal
Știri recente din categoria Actualitate
Ce se poate construi fără autorizație în 2026 în România: Ce prevede noul Cod al Urbanismului
Ce se poate construi fără autorizație în 2026 în România: Ce prevede noul Cod al Urbanismului De la 25 august 2026, România are un nou cadru legislativ în materie de urbanism și construcții. Codul amenajării teritoriului, urbanismului și construcțiilor schimbă inclusiv regulile pentru lucrările care pot fi executate fără autorizație de construire. Cea mai importantă […]
Un fost președinte executiv al UDMR, decedat în condiții dramatice, propus cetățean de onoare post-mortem al municipiului Aiud
Un fost președinte executiv al UDMR, decedat în condiții dramatice, propus cetățean de onoare post-mortem al municipiului Aiud Pe ordinea de zi a ședinței ordinare de joi, 17 septembrie 2026, a Consiliului Local Aiud se află și un proiect de hotărâre privind acordarea post-mortem a titlului de Cetățean de onoare al Municipiului Aiud lui Takács […]
Cum este organizat învățământul militar liceal din România: Cinci colegii, o singură rețea
Cum este organizat învățământul militar liceal din România: Cinci colegii, o singură rețea În România funcționează, în prezent, cinci colegii naționale militare, toate aflate în subordinea Ministerului Apărării Naționale (MApN). Rețeaua este construită ca o verigă de pregătire între învățământul gimnazial și instituțiile militare de învățământ superior, având rolul de a forma elevi atât din […]