Trei societăţi din judeţul Alba, printre companiile care pot diminua vulnerabilitățile legate de securitatea alimentară: Care sunt acestea

Trei societăţi din judeţul Alba, printre companiile care pot diminua vulnerabilitățile legate de securitatea alimentară: Care sunt acestea

Trei firme din Alba se află printre companiile competitive cu capital autohton care pot contribui la asigurarea securității alimentare. Este vorba despre SC Transavia SA, SC Elit SRL şi Jidvei SRL, care se regăsesc între companiile din sectorul agroalimentar, sector care are o importanță crescută pentru menținerea securității alimentare și contribuie semnificativ la deficitul balanței comerciale de bunuri (în special pe segmentul industriei alimentare). Ordonate după cifra de afaceri, cele trei companii se găsesc pe locurile 3, 7 şi 37 pe lista făcută de Comitetul Național pentru Supravegherea Macroprudențială (CNSM).

În ceea ce priveşte celelalte două sectoare strategice, „Companii care pot contribui la asigurarea securității energetice”, respectiv „Companii care pot contribui la modificarea structurii economiei înspre una cu valoarea adăugată mai ridicată”, din Alba nu se regăseşte nicio astfel de firmă.

În total, au fost incluse în această listă 167 de societăți din cele aproximativ 216.000 de entități care activează în cele trei sectoare menționate mai sus.

Lista a fost trimisă și Guvernului, pentru a lua în considerare atât criteriile care au stat la baza evaluării competitivității companiilor cu capital autohton, cât și baza de lucru la o strategie care să stimuleze dezvoltarea unor astfel de companii. Analiza celor mai competitive firme cu capital autohton din România din trei sectoare strategice a fost făcută de către specialiştii Băncii Naţionale a României.

Citește și: IPEC, firma din Alba Iulia care produce 1% din farfuriile de porţelan din întreaga lume, va angaja în 2025 încă 50 de oameni. A bugetat afaceri de aproape 32 de milioane euro!

Un rol esențial în creșterea sustenabilă a intermedierii financiare (calculată ca raport între creditul bancar și PIB) îl au firmele cu capital majoritar autohton, acestea reprezentând 72 la sută din portofoliul de credite acordate de bănci companiilor (decembrie 2022). O consolidare a rolului în economie al firmelor cu asemenea capital poate sprijini pe acest canal intermedierea financiară.

„Din punct de vedere al importanței în economie, firmele private cu capital autohton, deși sunt majoritare ca număr (93 la sută din totalul companiilor din economie), contribuie cu 51 la sută la generarea valorii adăugate brute (VAB), în timp ce firmele cu capital străin reprezintă 6 la sută din totalul firmelor și generează 41 la sută din VAB. În consecință, eficiența capitalului autohton (raportată prin indicatorul VAB/companie) este de 12,4 ori mai mică decât cea aferentă firmelor cu capital străin.

În plus, firmele cu capital autohton sunt mai puțin prezente în sectoarele având un grad ridicat de tehnologie și cunoaștere, acționând cu precădere în sectoarele care generează o valoare adăugată mai redusă: low tech, medium-low tech sau less knowledge intensive services (…). Nu în ultimul rând, în vederea consolidării avuției naționale ca element esențial de dezvoltare pe termen lung a economiei, este necesar ca între firmele cu capital autohton și cele cu capital străin să existe o dinamică mai echilibrată.

În acest context, Direcția Stabilitate financiară a întocmit prezenta informare privind companiile cu capital autohton care acționează în sectoare strategice (identificate pe baza analizelor anterioare efectuate în grupurile de lucru CNSM) și care au demonstrat că au un nivel mai ridicat de competitivitate. Aceste companii pot avea inclusiv un rol important în creșterea sustenabilă a intermedierii financiare. Conform analizei Grupului de lucru CNSM privind diminuarea vulnerabilităților provenind din creșterea deficitului balanței comerciale cu produse agroalimentare, balanța comercială cu produse agroalimentare reprezintă o vulnerabilitate, cu posibil potențial sistemic, din cel puțin două motive: (i) existența unei relații strânse între deteriorarea deficitului de cont curent și declanșarea unei crize financiare sau de balanță de plăți și (ii) necesitatea asigurării securității alimentare. Sectorul agroalimentar are o importanță crescută pentru menținerea securității alimentare și contribuie semnificativ la deficitul balanței comerciale de bunuri (în special pe segmentul industriei alimentare). Astfel, în vederea abordării acestor deficiențe, CNSM a emis Recomandarea nr. 6/2020 privind diminuarea vulnerabilităților provenind din creșterea deficitului balanței comerciale cu produse agroalimentare, care cuprinde un set de măsuri adresate Guvernului și Băncii Naționale a României.

O altă vulnerabilitate a sectorului real provine din faptul că structura economiei românești este formată în mare parte din firme a căror activitate nu presupune un aport tehnologic sau de cunoaștere ridicat, iar cheltuielile cu cercetarea-dezvoltarea sau inovația în România au cele mai reduse valori din Uniunea Europeană.

Un astfel de sistem economic dependent în special de domenii care au un aport mai scăzut de valoare adăugată sau de inovare nu poate contribui la reducerea decalajelor de dezvoltare față de economiile zonei euro. În plus, în structura soldului comercial al companiilor nefinanciare, o mare parte din deficit a fost generat de comerțul cu produse ce încorporează un grad ridicat de tehnologizare (produse medium-high tech și produse high-tech). Aceste sectoare, precum și acela al serviciilor care au un grad ridicat de cunoaștere (knowledge-intensive sectors, KIS) pot contribui la schimbarea structurală a economiei înspre una cu valoare adăugată superioară.

Nu în ultimul rând, în contextul crizei energetice recente, precum și a necesității decarbonizării economiei pentru a realiza tranziția la o economie cu emisii reduse de carbon, sunt necesare măsuri pentru creșterea securității energetice și reducerea dependenței de importurile de energie, precumși de creștere a surselor de energie regenerabilă în mixul energetic al României. (…). Pe baza celor trei analize menționate mai sus, s-au identificat trei sectoare strategice care au în vedere: (i) securitatea alimentară, (ii) securitatea energetică și (iii) schimbarea structurală a economiei către una cu valoare adăugată superioară”, se arată în materialul de informare elaborat în contextul analizelor derulate în domeniul creșterii intermedierii financiare.

Potrivit acestuia, metodologia a fost construită pornind de la cea pentru identificarea campionilor naționali în domeniul agroalimentar, prezentată în cadrul Analizei Grupului de lucru CNSM privind diminuarea vulnerabilităților provenind din creșterea deficitului balanței comerciale cu produse agroalimentare, publicată în anul 2020. În același timp, metodologia are în vedere măsura nr. 1 adresată Băncii Naționale a României din cadrul Recomandării nr. 6/2020 privind diminuarea vulnerabilităților provenind din creșterea deficitului balanței comerciale cu produse agroalimentare, care prevede „revizuirea, cel puțin o dată la doi ani, a metodologiei pentru identificarea firmelor care ar putea fi potențiali campioni naționali în domeniul agroalimentar și publicarea formei revizuite pe website-ul CNSM”.

Astfel, pentru identificarea celor mai competitive companii cu capital autohton, au fost utilizate următoarele criterii: 1. Capital majoritar autohton (privat sau stat), conform situațiilor raportate de ONRC; 2. Cifra de afaceri a fost mai mare de 100 milioane lei în ultimul exercițiu financiar; 3. Nu înregistrează credite neperformante la bănci; 4. Nu înregistrează capitaluri sub limita reglementată prin Legea nr. 31/1990 privind societățile comerciale, republicată, cu modificările și completările ulterioare, în toate din ultimele 5 exerciții financiare, iar activele nete (active totale din care se scad datoriile pe termen lung, datoriile pe termen scurt și venituri în avans) sunt pozitive în aceeași perioadă; 5. Rentabilitatea activelor, calculată ca raport între profitul net și valoarea activelor totale, a fost mai mare de 2 la sută în cel puțin 3 dintre ultimele 5 exerciții financiare; 6. Gradul de îndatorare (calculat ca datorii/capital) a fost mai mic de 2,5 (250 la sută) în cel puțin 3 dintre ultimele 5 exerciții financiare; Numărul de salariați a fost mai mare de 20 în ultimul exercițiu financiar.

Secțiune Știri sub articolul principal

Urmăriți Ziarul Unirea și pe  GOOGLE ȘTIRI