Rămâi conectat

Opinii - Comentarii

Tradiţii şi superstiţii de Sfinţii Constantin şi Elena. Agricultorii nu lucrează, pentru a evita pagubele aduse holdelor, femeile tămâie și stropesc cu aghiasmă pentru a alunga duhurile rele și necurate

Ziarul Unirea

Publicat

în

Tradiţii şi superstiţii de Sfinţii Constantin şi Elena. Agricultorii nu lucrează, pentru a evita pagubele aduse holdelor, femeile tămâie și stropesc cu aghiasmă pentru a alunga duhurile rele și necurate.

Sărbătoarea Sfinţilor Împăraţi Constantin şi Mama sa Elena este strâns legată de taina şi puterea Sfintei Cruci – semnul central al religiei creştine. În ajunul luptei cu păgânul Maxenţiu, suveranului Constantin i s-a arătat pe cer, în plină zi, semnul Crucii, ca simbol al biruinţei : „Întru acest semn vei învinge”. Totodată, Sfânta Elena, mama sa, a descoperit la Ierusalim Crucea pe care Iisus a fost răstignit.

SFINŢII CONSTANTIN ŞI ELENA  sunt sărbătoriţi în 21 mai atât de bisericile ortodoxe, cât şi de cele catolice la fel cum sunt serbaţi apostolii.

În această zi există o serie de obiceiuri şi superstiţii, care fac referire la vara ce urmează să-şi facă apariţia:

– mulţi agricultori nu lucrează, pentru a evita pagubele aduse holdelor de păsările cerului; în unele regiuni ale ţării este ultima zi în care se mai poate semăna porumb, ovăz şi mei, deoarece, în popor, se vorbeşte că tot ce se seamănă după această zi se va usca;

– podgorenii respectă ziua de Constantin Graur în ideea că, dacă vor munci, graurii le vor distruge strugurii;

– ziua de Sfântul Constantin şi Elena este ziua în care păstorii hotărăsc cine le va fi baci, unde vor amplasa stânele şi cine le va păzi pe timpul păşunatului;

– femeile, pentru a alunga duhurile rele şi necurate, tămâie şi stropesc cu aghiasmă; pentru a se apăra de forţe malefice, ţăranii aprind un foc mare şi stau în jurul lui, prin acest foc obişnuiesc să treacă şi oile, pentru a fi ferite de rele pe timpul cât vor sta la stână.

In calendarul popular, sarbatoarea Sfintilor Constantin si Elena este o sarbatoare a pasarilor de padure, numita Constantin Graur sau Constantinul Puilor.

Citește și: Mesaje de Sfinții Constantin și Elena. FELICITARI și URARI pentru cei care își sărbătoresc onomastica

În calendarele populare, această zi era cunoscută mai degrabă sub numele de „Constantin Graur” sau „Constantinu Puilor”, pentru că, din această primă zi a verii, păsările din pădure încep să-şi înveţe puii să zboare, după ce li s-a dezlegat glasul la Vlasie (11 februarie), s-au împerecheat şi şi-au construit cuiburile la Dragobete (24 februarie).

Oamenii trebuie să ţină sărbătoarea, pentru ca puii din gospodărie să nu fie mâncaţi de ulii. În ziua Sfinţilor Constantin şi Elena este bine să nu se lucreze, pentru ca holdele şi strugurii să nu fie distruşi, iar până în 21 mai trebuie să fie semănate porumbul, ovazul şi meiul, potrivit tradiţiei populare.

Misiunea Împărătesei Elena

Mama împăratului Constantin, Flavia Iulia Helena, s-a născut în provincia Bitinia. În anul 293, soţul său, generalul roman Constantiu Chlorus s-a lăsat influenţat de împăratul Diocletian şi a divorţat de împărăteasa Elena. Aceasta nu s-a mai recăsătorit; s-a îndepărtat însă de viaţa publică şi a fost un sfetnic competent şi statornic pentru fiul său.

În lupta pentru unitatea statului şi pentru răspândirea creştinismului, împăratul Constantin a trimis-o la Ierusalim pe evlavioasa împărăteasă Elena, mama sa, însoţită de mai mulţi ostaşi, pentru a descoperi locul unde a fost îngropat Mântuitorul, şi unde se află lemnul Sfintei Cruci. La acea dată, împărăteasa Elena care avea misiunea să se închine pe Golgota şi la Sfântul Mormânt al Mântuitorului, era primul pelerin creştin în Iudeea.

Pentru împlinirea acestei misiuni, împărăteasa Elena s-a rugat lui Dumnezeu împreună cu Macarie, episcopul Cetăţii Ierusalim. Cu ajutorul rugăciunilor, împărăteasa Elena a descoperit pe dealul Golgotei crucea pe care a fost răstignit Hristos.

Citește și: Ce nume derivate de la Constantin și Elena se sărbătoresc de Sfinții Constantin și Elena

Tradiţia spune că în timpul săpăturilor s-au găsit trei cruci. Pentru a afla crucea pe care a fost răstignit Hristos, martorii au atins pe rând, de un mort, fiecare cruce. Mortul a înviat în momentul în care a atins Crucea pe care a fost răstignit Hristos. În ziua de 14 septembrie în anul 326, episcopul Macarie I al Ierusalimului a luat crucea miraculoasă şi-a înălţat-o în faţa mulţimii. De atunci, în calendarul creştin, ziua de 14 septembrie a devenit sărbătoarea Înălţării Sfintei Cruci.

De numele împărătesei Elena se leagă construcţia mai multe lăcaşuri creştine printre care: Biserica Sfântului Mormânt, Biserica din Bethleem şi Biserica din Nazaret.

Ce trebuie să facă toţi creştinii astăzi

Există, în ziua de Constantin și Elena, și o serie de obiceiuri și superstiții, care fac referire la vara ce urmează să-și facă apariția, și anume: mulți agricultori nu lucrează, pentru a evita pagubele aduse holdelor de păsările cerului, în unele regiuni ale țării este ultima zi în care se mai poate semăna porumb, ovăz și mei, deoarece, în popor, se vorbește că tot ce se seamănă după această zi se va usca, podgorenii respectă ziua de Constantin Graur în ideea că, dacă vor munci, graurii le vor distruge strugurii, ziua de Sfântul Constantin și Elena este ziua în care păstorii hotărăsc cine le va fi baci, unde vor amplasa stânele și cine le va păzi pe timpul pășunatului, femeile, pentru a alunga duhurile rele și necurate, tămâie și stropesc cu aghiasmă, pentru a se apăra de forțe malefice, țăranii aprind un foc mare și stau în jurul lui, prin acest foc obișnuiesc să treacă și oile, pentru a fi ferite de rele pe timpul cât vor sta la stână.

Tradiţii pentru spor şi sănătate

Praznicul Sfinţilor Împăraţi Constantin şi Elena corespunde în calendarul popular cu sărbătoarea numită Constandinu Puilor sau Constantin Graur, o sărbătoare împodobită cu datini, adresată păsărilor de pădure.

Tradiţiile practicate în acestă zi aduc spor şi sănătate gospodarilor care le împlinesc.
Potrivit datinilor strămoşeşti, păsările îşi învaţă puii să zboare începând cu această zi şi noua generaţie ameninţă recoltele. De aceea, tradiţia interzice gospodarilor să muncească la câmp pentru a evita pagubele aduse viitoarelor recolte de păsările cerului. Tot acum, nici viticultorii nu trebuie să muncească în vie, pentru ca strugurii să nu fie mâncaţi de grauri.

Citește și: Pe cine sărbătorim de Sfinții Constantin și Elena: Cui îi spunem ”La mulți ani”

Tot acum, în unele zone, se mai păstrează datina ca Ziua de Constandinu Puilor să fie ultima dată când se mai fac unele semănături: de porumb, de ovăz şi de mei. Dacă gospodarii continuă să semene aceste cereale, răsadurile respective se vor usca.

Norme pentru păstori

Acum, este o zi importantă şi pentru păstori: ei îşi aleg baciul, stabilesc locul unde vor sta stânele pe timpul verii şi aleg paznicii care trebuie să le păzească turmele când sunt la păşune.

În ajunul sărbătorii, păstorii aprind un foc, numit Focul Viu. Împreună cu oile, ei stau în preajma acestui foc; în popor există convingerea că acest ritual, împlinit din generaţie în generaţie, are un rol protector împotriva pagubei şi bolilor în intervalul petrecut cu toţii la stână. Focul viu păstrează sporul laptelui.
Purificarea gospodăriei

Femeile aprind boabe de tămâie cu care afumă întreaga gospodărie, camerele şi anexele pentru animale şi pentru păsări, cu excepţia băii. După ce se împlineşte ritualul de purificare, gospodinele trebuie să stropească lucrurile şi încăperile gospodăriei cu agheasmă.

Tradiţii pentru sporul laptelui

Pentru ca duhurile rele să nu fure sporul laptelui, se mai păstrează datina „Sperietoarea vrăjitoarelor”. Membrii familiei se adună în mijlocul gospodăriei în jurul unui vas cu lapte. Cu toţii, cu mic, cu mare, ei vor bate cu linguri noi de lemn în vasele în care fierb laptele de obicei, strigând să sperie vrăjitoarele care le-ar putea fura laptele.

Citește și: Mesaje de Sfânta Maria. Ce felicitări, urări și SMS-uri le poți trimite persoanelor care își serbează onomastica

În această zi, fiecare păstor măsoară cantitatea laptelui obţinut de la oile sale, notându-l pe un carneţel, pe „Răbojul sporului”. Se crede că prin măsurarea laptelui, sporul casei nu se risipeşte , iar vrăjitoarele n-au puterea să-l fure.

Tot pentru ca sporul să se adune într-o gospodărie, gospodarul trebuie să noteze seria fiecărei bancnote cheltuite în fiecare zi. Se spune că, astfel, banul rămâne în casă şi nu se înstrăinează.

Pentru voie bună şi pentru sănătate

În ziua praznicului, pentru ca voia bună să se adune în familie, trebuie să aducem în casă măcar trei fire de bujori îmbobociţi.

De asemenea, pentru sănătate, unul dintre membrii familiei, este bine să ducă la biserică trei bujori, flori de lămâiţă, pâine şi dulciuri, preparate în casă.
Cumpăraţi o iconiţă, cât de modestă, care-i reprezintă pe Sfinţii prăznuiţi astăzi. Aceasta vă apără de pagubă, de duşmanii neştiuţi şi vă împlineşte o grabnică dorinţă, oricând le cereţi ajutorul.

Această mare sărbătoare are o semnificaţie deosebită pentru locuitorii oraşului Constanţa, care se află sub protecţia directă a Sfinţilor Împăraţi. În ziua marelui praznic, an de an, în Constanţa are loc o impresionantă procesiune cu sfinte moaşte, urmată de o slujbă arhierească. Oraşul Tomis din vremea împăratului Constantin cel Mare, veche cetate cu amprentă grecească, a primit numele fiului său, Constanţiu.

Citește și: MESAJE de Sfântul Gheorghe. SMS-uri, urări şi felicitări pe care le poţi transmite celor care îşi sărbătoresc onomastica

Constantin, nume de provenienţă latină, vine de la „constans, constantis” şi înseamnă „constant, ferm”. Înrudite în mod direct cu acest nume sunt cele precum Constanţiu, Constanţa şi persoanele care poartă nume din aceeaşi familie: Costache, Costea, Costin(a), Codin(a), Dinu, Dina, Tinu şi Tina. În acestă zi sunt sărbătoriţi şi purtătorii diminutivelor : Costi, Costică, Costel, Ticu, Titi, Titel(uş), Dinicu, Tinuţ, Tinel, Tanţa, Tănţica şi Tanţi.

Elena, nume de provenienţă grecească (Elene, Helene), în traducere înseamnă cea strălucită, cea luminoasă. În lumea creştină, cea mai cunoscută femeie cu numele Elena a fost mama împăratului Constantin cel Mare. La noi sunt sărbătorite purtătoarele acestui evlavios nume, dar şi derivatele numelui de Elena precum Elina, Ileana, Ilina, Leana, Ilinca, Elenca. Acestora li se alătură şi cele care poartă diminutivele precum: Ilenuţa, Lenuţa, Lena, Leni, Liana, Lina, Nuţa, Nuţi, Nuţica.

Salvează


Secțiune Știri sub articolul principal

Urmăriți Ziarul Unirea și pe  GOOGLE ȘTIRI



Publicitate

Știri recente din categoria Opinii - Comentarii

Opinii - Comentarii

29 Martie: România a devenit membru NATO, alături de alte șase țări din Europa de Est

Bogdan Ilea

Publicat

în

29 Martie: România a devenit membru NATO, alături de alte șase țări din Europa de Est La 29 martie 2004, cele șapte state invitate la Summit-ul NATO de la Praga să devină membre ale Alianței (Bulgaria, Estonia, Letonia, Lituania, Romania, Slovacia, Slovenia), printre care și România, au depus instrumentele de aderare la Departamentul de Stat […]

Citește mai mult

Secțiune ȘTIRI RECENTE CATEGORII

Actualitate

Știrea Zilei

Curier Județean

Politică Administrație

Opinii Comentarii

Secțiune Articole Similare

Articole Similare

Copyright © 2004 - 2024 Ziarul Unirea