Țările europene își repatriază aurul. Ce se întâmplă cu rezerva României de la Londra

Țările europene își repatriază aurul. Ce se întâmplă cu rezerva României de la Londra

Polonia a repatriat circa 100 de tone din rezervele sale de aur, în valoare de aproximativ 18,3 miliarde de zloţi (4,7 miliarde de dolari), depozitate la Banca Angliei, a comunicat luni şeful Băncii centrale poloneze, Adam Glapinski.

Polonia şi-a păstrat cea mai mare parte a rezervelor sale de aur la Banca Angliei după cel de-Al Doilea Război Mondial. Aurul a fost repatriat în opt tranşe de câte o mie de lingouri fiecare. Acestea au fost aduse pe calea aerului pe aeroporturile din Varşovia şi Poznan, fiind transportat ulterior către seifuri ale Băncii Centrale de pe teritoriul ţării, potrivit Agerpres.

Banca Centrală a Poloniei deţine în prezent rezerve de 228,6 tone de aur, din care 105 tone sunt depozitate acum în propriile seifuri, conform unui comunicat al instituţiei. Aceasta a mai informat că şi-a majorat rezervele cu 127,5 tone în anii 2018-2019.

Repatrierea aurului României mai așteaptă

În ceea ce privește repatrierea rezervei de aur a României, preşedintele Klaus Iohannis a trimis, săptămâna trecută, Parlamentului spre reexaminare modificarea art. 30 din Legea nr. 312/2004 privind Statutul Băncii Naţionale a României, care vizează aducerea rezervelor de aur în ţară.

Şeful statului arată că actul normativ elimină posibilitatea stabilirii şi menţinerii de rezerve în aur depozitat în străinătate şi instituie termenul în care Banca Naţională a României (BNR) trebuie să prezinte Parlamentului şi Guvernului raportul privind situaţia rezervelor internaţionale, în ipoteza diminuării acestora până la un nivel care ar periclita tranzacţiile internaţionale ale statului, precum şi cauzele care au condus sau care pot conduce la o astfel de reducere.

Preşedintele Iohannis consideră că soluţia legislativă preconizată nu ţine cont de actualul context intern şi internaţional, de rolul rezervelor internaţionale şi nici de consecinţele ce ar surveni în urma deciziei referitoare la depozitarea întregii rezerve de aur în ţară. El semnalează că iniţiatorii legii nu au avut în vedere eliminarea posibilităţii stabilirii şi menţinerii de rezerve în aur depozitat în străinătate, ci doar limitarea cantităţii de aur depozitată peste hotare.

În cererea de reexaminare se arată şi că repatrierea aurului sau păstrarea acestuia în depozite în străinătate reprezintă opţiuni strict legate de politica monetară – politică pe care, potrivit legii, doar banca centrală are atribuţia de a o implementa -, iar decizia trebuie să derive din obiectivele BNR ce rezultă din statutul său, iar nu din intervenţii de ordin legislativ, nesusţinute de fundamente de ordin tehnic sau economic.

Preşedintele Iohannis apreciază că modificarea „intempestivă” a unor instrumente prevăzute în Statutul BNR sau a modului în care acestea funcţionează se poate constitui într-un „precedent periculos pentru elaborarea şi implementarea politicii monetare şi, implicit, pentru funcţionarea BNR”.

Şeful statului precizează că, deşi România nu a adoptat încă moneda euro, proiectele de acte normative ar trebui să aibă deja în vedere şi să respecte cadrul legislativ al Uniunii Europene care se va aplica în România după adoptarea acestei monede. Preşedintele Iohannis consideră necesară consultarea BCE.

România are o rezervă de aur de aproximativ 104 tone, pe care o păstrează în mare parte la Banca Angliei. În aprilie, deputații au adoptat un proiect de lege inițiat de Liviu Dragnea și Șerban Nicolae, care obligă BNR să repatrieze rezerva de aur.

sursa: stirileprotv.ro