Rămâi conectat

Actualitate

Țările europene își repatriază aurul. Ce se întâmplă cu rezerva României de la Londra

Publicat

în

Țările europene își repatriază aurul. Ce se întâmplă cu rezerva României de la Londra

Polonia a repatriat circa 100 de tone din rezervele sale de aur, în valoare de aproximativ 18,3 miliarde de zloţi (4,7 miliarde de dolari), depozitate la Banca Angliei, a comunicat luni şeful Băncii centrale poloneze, Adam Glapinski.

Polonia şi-a păstrat cea mai mare parte a rezervelor sale de aur la Banca Angliei după cel de-Al Doilea Război Mondial. Aurul a fost repatriat în opt tranşe de câte o mie de lingouri fiecare. Acestea au fost aduse pe calea aerului pe aeroporturile din Varşovia şi Poznan, fiind transportat ulterior către seifuri ale Băncii Centrale de pe teritoriul ţării, potrivit Agerpres.

Banca Centrală a Poloniei deţine în prezent rezerve de 228,6 tone de aur, din care 105 tone sunt depozitate acum în propriile seifuri, conform unui comunicat al instituţiei. Aceasta a mai informat că şi-a majorat rezervele cu 127,5 tone în anii 2018-2019.

Elit - Gustul Desăvârșit
Repatrierea aurului României mai așteaptă

În ceea ce privește repatrierea rezervei de aur a României, preşedintele Klaus Iohannis a trimis, săptămâna trecută, Parlamentului spre reexaminare modificarea art. 30 din Legea nr. 312/2004 privind Statutul Băncii Naţionale a României, care vizează aducerea rezervelor de aur în ţară.

Şeful statului arată că actul normativ elimină posibilitatea stabilirii şi menţinerii de rezerve în aur depozitat în străinătate şi instituie termenul în care Banca Naţională a României (BNR) trebuie să prezinte Parlamentului şi Guvernului raportul privind situaţia rezervelor internaţionale, în ipoteza diminuării acestora până la un nivel care ar periclita tranzacţiile internaţionale ale statului, precum şi cauzele care au condus sau care pot conduce la o astfel de reducere.

Preşedintele Iohannis consideră că soluţia legislativă preconizată nu ţine cont de actualul context intern şi internaţional, de rolul rezervelor internaţionale şi nici de consecinţele ce ar surveni în urma deciziei referitoare la depozitarea întregii rezerve de aur în ţară. El semnalează că iniţiatorii legii nu au avut în vedere eliminarea posibilităţii stabilirii şi menţinerii de rezerve în aur depozitat în străinătate, ci doar limitarea cantităţii de aur depozitată peste hotare.

În cererea de reexaminare se arată şi că repatrierea aurului sau păstrarea acestuia în depozite în străinătate reprezintă opţiuni strict legate de politica monetară – politică pe care, potrivit legii, doar banca centrală are atribuţia de a o implementa -, iar decizia trebuie să derive din obiectivele BNR ce rezultă din statutul său, iar nu din intervenţii de ordin legislativ, nesusţinute de fundamente de ordin tehnic sau economic.

Preşedintele Iohannis apreciază că modificarea „intempestivă” a unor instrumente prevăzute în Statutul BNR sau a modului în care acestea funcţionează se poate constitui într-un „precedent periculos pentru elaborarea şi implementarea politicii monetare şi, implicit, pentru funcţionarea BNR”.

Şeful statului precizează că, deşi România nu a adoptat încă moneda euro, proiectele de acte normative ar trebui să aibă deja în vedere şi să respecte cadrul legislativ al Uniunii Europene care se va aplica în România după adoptarea acestei monede. Preşedintele Iohannis consideră necesară consultarea BCE.

România are o rezervă de aur de aproximativ 104 tone, pe care o păstrează în mare parte la Banca Angliei. În aprilie, deputații au adoptat un proiect de lege inițiat de Liviu Dragnea și Șerban Nicolae, care obligă BNR să repatrieze rezerva de aur.

sursa: stirileprotv.ro


 Fiți la curent cu ultimele articole publicate. Urmăriți Ziarul Unirea și pe GOOGLE ȘTIRI


Publicitate

Actualitate

Sorin Cîmpeanu: „Susțin mai multe ore de educație fizică în școli”

Publicat

în

Sorin Cîmpeanu: „Susțin mai multe ore de educație fizică în școli”

Ministrul Educației a declarat, în contextul celor mai recente declarații făcute de campionul mondial la înot, David Popovici, că „susținerea pe care am afirmat-o deja este pentru mai multe ore de educație fizică săptămânal”, vorbind despre faptul că această măsură s-ar aplica prin aprobarea până în septembrie 2023 a noilor planuri-cadru pentru liceu și a revizuirii „puternice” a planurilor cadru pentru învățământul primar și gimnazial.

Declarațiile au fost făcute la TVR Info.

Moderator: David Popovici, un fenomen, spunea în declarațiile lui că își dorește foarte mult ca tinerii, și nu doar tinerii, să facă mai mult sport. Ce se întâmplă, domnule ministru, cu orele de educație fizică din școli, se mai face educație fizică și sport în școli?

Elit - Gustul Desăvârșit

Sorin Cîmpeanu: „Tocmai ce v-am spus că în septembrie 2023 vom avea planuri cadru complete revizuite, complet noi la liceu și vor fi puternic revizuite cele din gimnaziu și învățământ primar. Planul cadru înseamnă lista disciplinelor și numărul de ore alocat săptămânal. În această listă a disciplinelor avem și educație fizică. Susținerea pe care am afirmat-o deja este pentru mai multe ore de educație fizică săptămânal. De altfel, aceste lucruri am avut plăcerea să le discut cu elevul, pentru că este un elev de mare excepție David, atunci când a fost la Ministerul Educației și a fost premiat, are o abordare foarte matură, ne-a rugat să facem în așa fel încât să susținem această disciplină, educatie fizică, în paralel cu alte discipline, nu în detrimentul altor altor discipline și am fost impresionat să de urarea lui că își dorește să facă performanță deosebită în înot, și asta o spunea acum câteva luni, în septembrie anul trecut, și că îmi dorește și mie să pot să fac reforma pe care multă lume o așteaptă în învățământ”.

În actualele planuri-cadru pentru liceu disciplina educație fizică și sport este în trunchiul comun cu câte o oră pe săptămână la clasele de liceu și câte două ore la clasele de gimnaziu.

În ciclul primar disciplina are câte 2 ore la toate clasele.


 Fiți la curent cu ultimele articole publicate. Urmăriți Ziarul Unirea și pe GOOGLE ȘTIRI


Citește mai mult

Actualitate

Raluca Turcan: „Pensiile speciale presupun 1,3 miliarde de lei pe an, impactul nu e mare”

Publicat

în

Raluca Turcan: „Pensiile speciale presupun 1,3 miliarde de lei pe an, impactul nu e mare”

Fostul ministru al Muncii, Raluca Turcan a declarat, luni, în emisiunea Talk News de la Profit News TV, că pensiile speciale presupun o cheltuială de 109 milioane de lei pe lună, undeva la 1,3 miliarde de lei pe an, comparativ cu pensiile bazate pe contributivitate pentru care se plătesc, lunar, 8 miliarde de lei pe lună.

Ea a precizat că bugetul pe pensii de anul acesta a început cu un deficit de 12 miliarde de lei. În plus, Turcan a menţionat că la începutul lunii septembrie avem jalon în PNRR să prezentăm o primă variantă a noii legi a pensiilor, iar până la finalul anului să finalizăm această lege. Despre creşterea pensiilor, ea a spus că decizia este una politică şi nu o anunţă ministrul Muncii, ci premierul.

”Bugetul pe anul acesta a început cu un deficit de 12 miliarde de lei, asa a fost prognozat. Din punctul meu de vedere şi din toate cifrele, acest deficit este în creştere, pentru că între timp s-au mai făcut majorări de pensii, susţinute din bugetul asigurărilor sociale, şi cred că acest deficit va creşte. De altfel, anul trecut am ajuns la un deficit total la bugetul asigurărilor sociale, de 7 miliarde de lei. Subvenţia a fost anul trecut de 17 miliarde, cel mai probabil anul acesta deficitul va fi tot pe acolo”, a arătat Raluca Turcan.

Elit - Gustul Desăvârșit

Ea a precizat că ”singura modalitate de reducere a deficitului este creşterea ocupării, pentru că doar în felul acesta creşte contributivitatea la bugetul asigurărilor sociale.

Turcan a menţionat că anvelopa totală a pensiilor, raportată la PIB, este în momentul de faţă pentru sistemul public de 7,5%.

”În PNRR, în condiţiile în care nu aveam majorare de inflaţie, pentru a ţine cheltuielile într-un anumit nivel (..) s-a agreat cu chiu cu vai procentul de 9,4%. Acest procent a fost în mai mare măsură asumat de ministrul Fondurilor Europene, decât de mine, ca ministru al Muncii. Eu atunci am pus la dispoziţie mai multe varinate, în mod categoric am spus că pensiile din sistemul de apărare şi ordine publică nu trebuie să intre în această discuţie pentru că ele nu sunt pensii speciale”, a arătat Raluca Turcan.

Fostul ministru a precizat că, în momentul de faţă, din bugetul de asigurări şi de stat sunt plătite două tipuri mari de pensii, cele din sistemul public, care înseamnă 8 miliarde de lei pe lună şi pensiile speciale, care includ 6 categorii mari şi late şi nu intră cei din apărare, parlamentarii sau primarii şi care presupun o cheltuială lunară de aproximaitv 109 milioane de lei.

”Impactul nu este foarte mare al pensiilor speciale. În aceşti 109 milioane intră şi magistraţii. (..) Aceste pensii speciale presupun o cheltuială de 109 milioane de lei pe lună, per ansamblu cred că undeva la 1,3 miliarde de lei pe an, acesta este impactul. Nu înseamnă că nu trebuie umblat şi acolo”, a mai spus ea.

Turcan a mai spus că ”avem ca jalon în PNRR ca la începutul lunii septembrie să fie prezentată o primă variantă în spaţiul public şi la finalul anului să fie gata o nouă lege a pensiilor, astfel încât să răspundă la cele două criterii de bază, contributivitate şi echitate”.

”Aşa este jalonul în PNRR. Nu ştiu care este situaţia la ministerul Muncii dar ştiu un lucru clar că orice ieşire din PNRR înseamnă o sancţiune financiară în banii care trebuie să ne vină de la PNRR”, a explicat Turcan.

Ea a precizat că nu ministrul muncii decide cu cât cresc pensiile, pentru că este vorba de o decizie eminamente politică, pe care o ia premierul.


 Fiți la curent cu ultimele articole publicate. Urmăriți Ziarul Unirea și pe GOOGLE ȘTIRI


Citește mai mult

Actualitate

Posturile de bugetari se DUBLEAZĂ la Cancelaria Premierului: Ce motive sunt invocate

Publicat

în

Posturile de bugetari se DUBLEAZĂ la Cancelaria Premierului: Ce motive sunt invocate

​Cancelaria Prim-Ministrului va avea competențe extinse, inclusiv drept de inițiativă legislativă, iar numărul maxim de posturi va fi de 103, exclusiv demnitarii și posturile aferente cabinetelor acestora, față de un număr de 57 de posturi în prezent, se arată într-un proiect de Hotărâre aflat luni pe masa Executivului.

Prin proiectul de act normativ se stabilesc măsuri de organizare și funcționare, precum și atribuțiile, numărul maxim de posturi, numărul și structura organizatorică ale Cancelariei Prim-Ministrului, structură cu personalitate juridică, în subordinea Prim-ministrului și în cadrul aparatului de lucru al Guvernului, finanțată de la bugetul de stat, prin bugetul Secretariatului General al Guvernului.

În nota de fundamentare, se arată că în prezent, Cancelaria Prim-ministrului are un număr de 57 de posturi formate din funcționari publici și personal contractual.

Elit - Gustul Desăvârșit

Prin actul normativ aflat luni pe agenda Guvernului, numărul maxim de posturi al Cancelariei Prim-Ministrului va fi de 103, exclusiv demnitarii și posturile aferente cabinetelor acestora.

Alte modificări:

  • În cadrul Cancelariei Prim-Ministrului îşi desfăşoară activitatea unul sau mai mulţi secretari de stat şi consilieri de stat, precum şi directorul de cabinet al Prim ministrului, cu rang de secretar de stat, numiţi, respectiv eliberaţi din funcţie prin decizie a Prim-ministrului.
  • În cadrul Cancelariei Prim-ministrului își desfășoară activitatea purtătorul de cuvânt al Guvernului, secretar de stat în cadrul Cancelariei Prim-Ministrului.
  • Atribuțiile funcționale și domeniile de competență ale secretarilor și consilierilor de stat se stabilesc prin Ordin al șefului Cancelariei, cu acordul Prim-ministrului;
  • Numărul maxim de posturi al Cancelariei Prim-Ministrului este de 103, exclusiv demnitarii și posturile aferente cabinetelor acestora.
  • Personalul Cancelariei Prim-Ministrului este format din funcționari publici și personal contractual.
  • Personalul Cancelariei Prim-Ministrului este salarizat în conformitate cu prevederile legale în vigoare aplicabile personalului plătit din fonduri publice.
  • În cadrul Cancelariei Prim-ministrului îşi desfăşoară activitatea Consiliul consultativ, organ colectiv din care fac parte personalități reprezentative ale mediului academic, de afaceri şi ale societății civile, cu rol de a emite propuneri, opinii și analize în domeniul de competenţă al Cancelariei Prim-ministrului.
  • Activitatea membrilor Consiliului consultativ este neremunerată.
  • Pe lângă cele două direcții, respectiv Direcția Protocol și Relații Internaționale și Direcția Comunicare și Relații cu Presa, se prevede și organizarea direcțiilor suport, respectiv Direcția asigurare resurse și Compartimentul Juridic, precum și Serviciul evaluare, analiză și coordonare strategică, având în vedere rolul esențial al Cancelariei Prim-Ministrului, acela de coordonare interinstituțională pentru asigurarea unei abordări integrate și coerente a actului de guvernare, în acord cu Programul de Guvernare în vederea corelării priorităților guvernamentale şi o mai bună evidență a stadiului de implementare.

Cancelaria Prim-Ministrului este condusă de şeful Cancelariei, cu rang de ministru, numit şi eliberat din funcţie prin decizie a prim-ministrului. Șeful Cancelariei Prim-Ministrului are calitatea de ordonator terțiar de credite.


 Fiți la curent cu ultimele articole publicate. Urmăriți Ziarul Unirea și pe GOOGLE ȘTIRI


Citește mai mult

Actualitate

Știrea Zilei

Curier Județean

Știrea Ta

Politică Administrație

Sport

Monden

Opinii Comentarii

Articole Similare