Sute de milioane de euro cheltuite de România cu refugiații din Ucraina: Între timp afaceriștii ucraineni au migrat în Polonia

Sute de milioane de euro cheltuite de România cu refugiații din Ucraina: Între timp afaceriștii ucraineni au migrat în Polonia

Până în prezent, au fost alocate 565 de milioane de euro în România pentru gestionarea crizei umanitare a refugiaţilor ucraineni, 200 de milioane de euro provenind de la parteneri internaţionali a declarat, vineri, consilierul de stat Mădălina Turza.

La Palatul Victoria, a fost prezentat, în prezenţa prim-ministrului Nicolae Ciucă, Raportul privind eforturile şi realizările României în domeniul asistenţei umanitare a refugiaţilor, al drepturilor copilului şi al altor categorii vulnerabile pe anul 2022, realizat de Departamentul pentru responsabilitate socială comunitară şi grupuri vulnerabile, în colaborare cu partenerii instituţionali.

„Tot acest efort umanitar şi de coordonare şi răspuns are în spate şi o cifră care vine deopotrivă de la bugetul de stat şi de la agenţiile ONU şi partenerii internaţionali. Este o cifră estimată pe baza raportărilor care se află încă în derulare şi vorbim de peste 565 de milioane de euro alocaţi răspunsului crizei umanitare a refugiaţilor doar în România, din care aproximativ 200 de milioane de euro vin de la partenerii noştri internaţionali, respectiv agenţiile Naţiunilor Unite”, a afirmat Turza.

Ea a subliniat că România a fost şi este în prima linie pe partea de asistenţă umanitară şi nu numai privind coordonarea crizei refugiaţilor şi continuă acest demers alături de toţi partenerii săi.

„Avem peste 3 milioane de cetăţeni ucraineni care ne-au trecut graniţele. Avem în acest moment puţin peste 100.000 de cetăţeni ucraineni, să spunem, stabiliţi temporar la noi în ţară, din care peste 47.000 sunt copii, 103.000 sunt deja înregistraţi cu o formă de protecţie temporară în România şi puţin peste 4.000 au solicitat azil la noi în ţară”, a precizat Mădălina Turza.

Consilierul de stat a amintit că, din primele momente, la nivelul Guvernului s-au constituit şase grupuri de lucru în domeniile educaţiei, sănătăţii, muncii, locuirii, copiilor şi tinerilor şi grupurilor vulnerabile.

„La nivelul Guvernului României au fost adoptate sau modificate peste 20 de acte normative, pentru ca noi, România, să putem acomoda într-un fel sau altul aceste milioane de refugiaţi ucraineni, ceea ce înseamnă un efort de reglementare uriaş, într-un timp extrem de scurt. De asemenea, de-a lungul anului 2022 au fost derulate peste 150 de tipuri de activităţi, deci nu activităţi, tipuri, asta însemnând de la consiliere, de la grupuri de lucru, de la servicii de sănătate, de la asigurarea transportului, deci tipuri de activităţi în sprijinul refugiaţilor, derulate de autorităţile publice, de societatea civilă, de reprezentanţii agenţiilor ONU pentru protecţia şi incluziunea refugiaţilor”, a explicat Turza.

Potrivit acesteia, în efortul umanitar din anul 2022 au fost implicate peste 300 de organizaţii nonguvernamentale, care s-au aflat deopotrivă la punctele de trecere a frontierei, dar şi în interiorul ţării, unde ajută refugiaţii.

„Este, de asemenea, important să ştim că peste 1.500 de autorităţi publice locale au fost şi sunt implicate în forme de protecţie şi integrare a refugiaţilor, de la cazarea lor (…) până la oferirea de servicii de sprijin, de alimente, de consiliere, de informare şi de adăpost temporar. Peste două milioane şi jumătate de refugiaţi care au intrat la noi în ţară au beneficiat de sprijin direct din partea Guvernului, autorităţilor locale, agenţiilor ONU şi societăţii civile. Sprijin direct înseamnă că fie au primit produse, fie au fost consiliaţi, fie au beneficiat de servicii de sănătate, de servicii sociale, de transport, de cazare, orice fel de interacţiune directă sau de sprijin”, a transmis Mădălina Turza.

Ea a completat că, pentru prevenirea riscurilor infracţionale, împreună cu Ministerul de Interne, a fost alcătuit un plan de acţiune, în cadrul căruia peste 3.600 de ofiţeri de Poliţie au fost dislocaţi şi se află în continuare în zona punctelor de trecere a frontierei, acestora alăturându-se şi 31 de experţi FRONTEX.

Reprezentantul Înaltului Comisariat pentru Refugiaţi al ONU Pablo Zapata a mulţumit României pentru tot ceea ce a făcut până acum şi a subliniat nevoia ca autorităţile de la Bucureşti să continue să susţină incluziunea şi protecţia refugiaţilor, mai ales a celor vulnerabili.

„Pentru a răspunde fluxului de refugiaţi din Ucraina, România şi-a continuat această tradiţie a respectării dreptului la azil şi o altă realizare-cheie a răspunsului este colaborarea strânsă între autorităţi, agenţii ONU şi ONG-uri, care a fost încurajată şi susţinută de autorităţile răspunzătoare de gestionarea refugiaţilor, atât în urgenţă, cât şi pe fazele pe termen mediu şi lung. Am văzut o angajare impresionantă şi o deschidere extraordinară”, a transmis Zapata.

Sursa: stiripesurse.ro

Secțiune Știri sub articolul principal

Urmăriți Ziarul Unirea și pe  GOOGLE ȘTIRI