Semnificaţia împodobirii bradului de Crăciun la români – simbolul bradului de Crăciun
Împodobirea bradului de Crăciun este una dintre cele mai iubite datini în țara noastră, odată cu aşteptarea în seara de Ajun a lui Moş Crăciun. Cu toții ne amintim poveștile părinţilor noştri, în de cele mai multe ori bradul este adus de Moş Crăciun, atunci când copiii dorm.
Citește și: MESAJE de CRACIUN. Texte frumoase cu FELICITARI de Sărbători
Este interesant, însă, de aflat, că tradiţia împodobirii bradului şi a casei cu crenguţe de brad este un obicei preluat pe la jumătatea mileniului trecut, de la triburile germanice, bradul simbolizând prin forma sa triunghiulară Sfânta Treime, iar podoabele cu care bradul este împodobit semnificând cunoaşterea şi bogăţia, asemeni pomului sacru din Grădina Edenului, în care se găseau merele-fructele cunoaşterii.
Semnificaţia împodobirii bradului de Crăciun la români – simbolul bradului de Crăciun
Se cunoaşte foart
e puţin faptul că şi dacii aveau un cult pentru brad, dar cu înţeles total diferit: bradul era un copac ritual tăiat la nunta sau la moartea cuiva. Obiceiul încă se pastreza în regiuni din Oltenia şi sudul Banatului. Astfel, în cadrul ritualului de înmormântare bradul reprezenta ’’nunta” mortului cu divinitatea şi natura.
Bradul, împodobit în vechime cu fructe, flori, nuci poleite, lumânărele şi panglici simboliza pomul vieţii, arborele fertilizator, de bun augur. Simbolul bradului se regăseşte în foarte multe piese de artă populară precum covoarele, ştergarele şi iile.
Citește și: Mesaje de Anul Nou. Urari de Anul Nou. Felicitari de Anul nou. Mesaje de Revelion
Din plastic sau natural, miniatural sau imens, în zilele noastre bradul nu lipseşte din aproape nicio casă. În Sfânta seară a Crăciunului, cu o nerăbdare crescută, aşteptam cu mic şi mare momentul magic al împodobirii bradului.
Beteala, globuleţele colorate ce sclipesc în lumina lumânărilor şi a luminiţelor colorate ce dau parcă viaţa bradului, steaua vestitoare a Naşterii Domnului Iisus cocoţată în vârful bradului, îngeraşii care ne îndeamnă să trăim emoţiile Naşterii Pruncului Sfânt, toate ne anunţă Seara cea Mare.
Citește și: Povestea lui Moș Crăciun sau legenda lui Moș Crăciun
După zilele de Crăciun, bradul rămâne ca decoraţiune de sezon, ca motiv de mândrie (mai ales pentru gospodinele cochete din ziua de azi) sau pentru că nu se îndura să-l arunce prea repede. Oricum, în cele mai multe din casele romanilor există obiceiul ca bradul să fie aruncat (ars în foc spre distracţia copiilor) înainte de Bobotează, urmând să primenească locuinţa pentru sărbătoarea Botezului Domnului. În acel moment nostalgia pomului de Crăciun este alungată spre a se face loc Noului An în deplinul sens al cuvântului.
Secțiune Știri sub articolul principal
Urmăriți Ziarul Unirea și pe GOOGLE ȘTIRI
Știri recente din categoria Opinii - Comentarii
Mesaje de Florii 2026. Idei de SMS-uri, urări și felicitări care pot fi transmise prietenilor, rudelor şi colegilor care îşi sărbătoresc onomastica
Mesaje de Florii 2026 frumoase. SMS-uri, felicitări de Florii și urări onomastice creștine de Sărbătoarea Floriilor pentru: iubit(ă), prieteni, rude, colegi, șefi, profesoare care au nume de floare. Texte cu mesaje de Florii haiose și amuzante . Mesaje de la mulți ani de Florii • Urări de Florii creștine. Creștinii ortodocși sărbătoresc duminică Floriile, ziua […]
Duminica Floriilor la catolici: Tradiții și obiceiuri de sărbătoarea care vestește Învierea Domnului. Săptămâna Sfântă, cea mai importantă
Duminica Floriilor la catolici: Tradiții și obiceiuri de sărbătoarea care vestește Învierea Domnului. Săptămâna Sfântă, cea mai importantă Creștinii catolici sărbătoresc cu o săptămână înaintea ortodocșilor, atât Floriile, cât și Învierea Domnului Iisus Hristos, ca în fiecare an. Anul acesta Floriile catolice pică pe 29 martie, și ca în fiecare an, bisericile catolice vor fi […]
29 Martie 2004: România a devenit membru NATO, alături de alte șase țări din Europa de Est
29 Martie 2004: România a devenit membru NATO, alături de alte șase țări din Europa de Est La data de 29 martie 2004, cele șapte state invitate la Summit-ul NATO de la Praga să devină membre ale Alianței (Bulgaria, Estonia, Letonia, Lituania, Romania, Slovacia, Slovenia), printre care și România, au depus instrumentele de aderare la […]