Schimbul de gardă în Alba Iulia, de ieri și de astăzi. Cum s-a distins Cetatea în peisajul urban al Transilvaniei prin numeroase parade şi ceremonii
Schimbul de gardă în Alba Iulia, de ieri și de astăzi. Cum s-a distins Cetatea în peisajul urban al Transilvaniei prin numeroase parade şi ceremonii
În epoca modernă Cetatea, prin perimetrul controlat de armata habsburgică (1687-1918), apoi de armata română după anul 1918, s-a distins în peisajul urban al Transilvaniei prin numeroase parade şi ceremonii militare.
Dacă în secolul al XVIII-lea schimbul de gardă avea loc, probabil, în faţa Arsenalului ori în faţa palatului Apor, reşedinţa comandantului trupelor imperiale din Cetate, la mijlocul secolului al XIX-lea ceremonialul avea loc lângă statuia lui Carol, deasupra Porţii a III-a, pentru ca în a doua jumătate a secolului ea să se desfăşoare în faţa Babilonului, impozanta clădire care găzduia locuinţele ofiţerilor din garnizoana Cetăţii.
În secolul XX, inclusiv în perioada comunistă, paradele militare aveau loc în faţa clădirii Regimentului 91 Infanterie, fostul Palat al Principilor, pe pietonala Mihai Viteazul.
În epoca modernă Cetatea, prin perimetrul controlat de armata habsburgică (1687-1918), apoi de armata română după anul 1918, s-a distins în peisajul urban al Transilvaniei prin numeroase parade şi ceremonii militare.
Dacă în secolul al XVIII-lea schimbul de gardă avea loc, probabil, în faţa Arsenalului ori în faţa palatului Apor, reşedinţa comandantului trupelor imperiale din Cetate, la mijlocul secolului al XIX-lea ceremonialul avea loc lângă statuia lui Carol, deasupra Porţii a III-a, pentru ca în a doua jumătate a secolului ea să se desfăşoare în faţa Babilonului, impozanta clădire care găzduia locuinţele ofiţerilor din garnizoana Cetăţii.
În secolul XX, inclusiv în perioada comunistă, paradele militare aveau loc în faţa clădirii Regimentului 91 Infanterie, fostul Palat al Principilor, pe pietonala Mihai Viteazul.
Legiunea a XIII-a Gemina şi-a avut castrul la Apulum, între anii 106 şi 268 d. Cr., ea fiind principala forţă militară din provincia romană Dacia, până la retragerea aureliană. Comandantul acesteia era totodată guvernatorul provinciei Dacia Superior.
Ruinele praetorium-lui castrului Legiunii a XIII-a Gemina, locuinţa comandantului şi a guvernatorului provinciei, s-au descoperit şi au fost valorificate recent în Alba Iulia.
Secțiune Știri sub articolul principal
Urmăriți Ziarul Unirea și pe GOOGLE ȘTIRI

Știri recente din categoria Opinii - Comentarii
Ce nu ai voie să faci în zilele cu cruce neagră în calendarul ortodox: Tradiții și superstiții pe care credincioșii trebuie să le respecte
Ce nu ai voie să faci în zilele cu cruce neagră în calendarul ortodox: Reguli, tradiții și superstiții pe care credincioșii trebuie să le respecte În calendarul ortodox, sărbătorile marcate cu cruce neagră sunt zile sfinte de mare evlavie, dedicate adesea unor sfinți importanți care ne călăuzesc prin exemplul lor de credință și viață virtuoasă. […]
Sfânta Sofia, cea plină de înțelepciune, ocrotitoarea mamelor și fiicelor, pomenită pe 17 septembrie. Sfanta Mucenita Sofia si fiicele sale, Pistis, Elpis si Agapis sunt praznuite pe 17 septembrie. Au vietuit in Italia si au patimit in timpul domniei lui Adrian (117-138). Sofia, nume grecesc, inseamna intelepciune. Ea a avut trei fiice pe care si […]
16 septembrie – Leul este instituit ca monedă a țării. Istoria monedei naționale
Ziua monedei naționale • Istoria leului ca monedă națională Istoria leului românesc începe cu secolul al XVII-lea când în Principatele dunărene se foloseau ca monedă taleri olandezi, löwenthaler, care aveau gravat pe ei un leu rampant, locuitorii denumindu-l generic “leu”. Această monedă a fost folosită în Țările Române până în a doua jumătate a secolului […]