Rămâi conectat
PSD Alba - Alegeri Locale 2024

Opinii - Comentarii

Săptămâna Caii lui Sân’ Toader sau cum se lepădau strămoşii noştri de iarnă. Tradiții în prima săptămână a Postului Paștelui

Ziarul Unirea

Publicat

în

AUR - Alegeri Locale 2024

Săptămâna Caii lui Sân’ Toader sau cum se lepădau strămoşii noştri de iarnă. Tradiții în prima săptămână a Postului Paștelui

Pregătirea pentru intrarea în postul Sfintelor Paşti începe încă din Săptămâna Albă, când creştinii au dezlegare la lactate, ouă şi peşte şi care se încheie cu petrecerea din duminica de Lăsatul secului, şi continuă cu prima săptămână din Postul Mare, numită în popor Săptămâna Caii lui Sân’ Toader, care, în tradiţia populară, cuprinde practici de curăţire, de potolire a entuziasmului excesiv din perioada anterioară. Anul acesta, prima săptămână din Postul Mare este cea din perioada 2 – 8 martie.

Prima zi după Lăsatul secului se numeşte Lunea curată (anul acesta la 23 februarie). În tradiţia populară, în această zi, unul dintre membrii familiei care se trezea mai devreme, scutura afară faţa de masă cu firimiturile rămase de la ospăţul din ajun, zicând: „Veniţi păsări să vă dau şi vouă din bucatele mele cu care prind postul, dar şi voi să prindeţi post de la bucatele de vară”. Acest ritual era săvârşit cu scopul de a apăra recoltele de atacurile păsărilor. De asemenea, femeile se ocupau cu spălatul vaselor cu leşie, pe care le urcau apoi în podul casei, pentru a fi schimbate cu vasele folosite în perioada postului.

Acum începe Postul Mare propriu-zis, care durează şapte săptămâni şi în care nu se consumă produse din carne, lapte, brânză şi ouă, ci doar alimente de origine vegetală. Această zi era consacrată şi preparării borşului, aliment nelipsit din post. Din marţea de după Lăsatul secului, în gospodăriile tradiţionale se torcea şi se ţesea de zor, femeile şi fetele pregătind deja hainele cu care aveau să se îmbrace în ziua de Paşti. Practic, în această săptămână, viaţa revine la o perioadă de linişte, fără petreceri zgomotoase, se fac urări de sănătate, oamenii se împacă.

Victor Negrescu - Alegeri Europarlamentare - 2024

Citește și: Calendar creștin: Când pică Paștele ortodox și cel catolic în următorii ani: 2020, 2021, 2022, 2023, 2024, 2025

În Biserica Ortodoxă, prima sâmbătă din Postul Mare este Sâmbăta Sfântului Teodor, de numele căruia se leagă introducerea binecuvântării colivei în tradiţia liturgică a Bisericii, dar care în tradiţia populară marchează trecerea de la anotimpul rece la cel cald. În tradiţia populară, caii care-l însoţeau pe Sân’ Toader păzeau Soarele, pentru a evita fuga acestuia către miazănoapte şi pentru a salva, astfel, omenirea de la noaptea veşnică. Conform credinţei populare, caii lui Sân’ Toader sunt fiinţe mitice cu aspect de flăcăi cu coada ascunsă în iţari şi cu copitele ascunse în opinci, care readuc ordinea la începutul postului.

Sâmbăta Sfântului Teodor este marcată şi de o serie de ritualuri populare. Fetele obişnuiau să meargă la pădure înainte de răsăritul soarelui, în locuri curate, de unde scoteau rădăcini de iarbă mare, iar în locul lor puneau sare, făină sau alte produse. Acasă, fierbeau aceste rădăcini, iar cu infuzia rezultată se spălau pe cap, în credinţa că le va creşte părul mare şi frumos, iar când se pieptănau spuneau: „Toadere, Sân’ Toader,/Dă cosiţă fetelor cât coada iepelor/Şi chică pruncilor cât coama cailor”. Cele care nu ajungeau la pădure se mai puteau spăla cu fiertura unui snop de fân din ieslea cailor, pentru a avea părul frumos şi bogat şi pentru a fi plăcute feciorilor.

Uneori, după ce-şi spălau cosiţele, fetele aşezau ligheanul sub pat, puneau busuioc şi puţin păr sub pernă, în speranţa că-şi vor visa ursitul. Pe de altă parte, flăcăii îşi tăiau pletele şi le ascundeau într-o scorbură de răchită, să le crească părul des precum răchita. Tot în această zi, odată ce împlineau 14 ani, fetele se pieptănau cu cărare pe mijloc, semn că au intrat în categoria fetelor de măritat, putând fi introduse de flăcăi în hora satului. În Bucovina se obişnuieşte ca în această zi să se tundă coama viţeilor şi a cailor, iar părul rezultat este pus în muşuroaiele de furnici, pentru ca „animalele din gospodărie să se înmulţească precum furnicile”.

Citește și: MESAJE de PASTE fericit • Texte cu URARI, FELICITARI de Paste, SMS -uri frumoase, haiose şi amuzante de Sfintele Pasti • Felicitări de Paşte pentru persoanele dragi, prieteni, părinți, profesori, bunici, colegi, iubit(ă), sefi. Felicitare de Paște

Ziua Sfântului Toader, cu o importanţă deosebită în cultul creştin ortodox, are, însă, şi rădăcini mult mai adânci, anumite credinţe străbătând până astăzi.

Sărbătorită întotdeauna în prima sâmbătă a Păresimilor (a Postului Paştelui), ziua lui Sântoader are o dublă semnificaţie pentru creştini. Cea precreştină este legată de Sântoaderul care umblă pe un cal cu un corn în frunte, cal năzdărvan, care nu bea şi nu mănâncă nimic timp de un an. În ziua de Sântoader are, însă, voie să bea şi să pască, nu iarbă, ci păr de fată mare.

În ajunul acestei zile oamenii de la sat tundeau vitele între coarne şi la coadă, le ţesălau bine, pentru a le creşte părul frumos „ca să se cureţe de iarnă“. Mânjilor li se tundeau coamele şi cozile, iar cailor li se retezau, simbolic, o parte din părul de la coamă, restul fiind împletit frumos. Căpăstrul era împodobit cu ciucuri din lână colorată, preferată fiind culoarea roşie.

Ritualul pentru un păr de invidiat

Dacă mai vedeţi şi astăzi, prin pieţe, bătrâne care vă îmbie să cumpăraţi „iarbă mare“, ar trebui să ştiţi că obiceiul este legat de aceeaşi sărbătoare. Iarba mare sau omanul se folosea în ritualul pentru un păr frumos.

Fetele şi femeile mergeau la miezul nopţii în grajd şi smulgeau păr din coama iepelor (sau a cailor), pe care le aruncau în cazanul cu leşie, spunând, ca şi în momentul obţinerii lor din coama calului: „Murgule, murgule, dă-mi codiţa ta şi ţi-o dau pe-a mea!“, repetată în ambele momente de câte trei ori. În acelaşi cazan cu leşie puneau şi iarba mare, culeasă în vinerea lui Sântoader, cunoscută în popor şi ca „vinerea Domnului“. Atunci când culegeau planta fetele se rugau zeului cabalin să le dea păr frumos şi sănătos.

Spălatul părului se făcea în noaptea de vineri spre sâmbătă sau în zorii zilei de Sântoader. Fetele îşi împleteau cozile la răsăritul soarelui, sub ameninţarea că dacă nu respectă ritualul întocmai „vor împleti cosiţa albă“, adică nu vor fi niciodată peţite.

Să nu petreci şi să nu umbli noaptea pe drumuri

În aceeaşi noapte erau interzise petrecerile şi umblatul pe uliţi, vizate de pericolul de a fi călcate în picioare de caii lui Sântoader fiind în special fetele şi muierile care nu-i cinstesc. Este, de altfel, sfârşitul perioadei şezătorilor de iarnă, oamenii având nevoie de mai multă odihnă, pentru că noaptea se scurtează şi va începe munca la câmp.

Exista de asemenea credinţa că de Sântoader nu e bine să pui cloştile pe ouă, să nu facă pui schilozi. Ziua de Sântoader începea cu ritualul de afumare cu iarbă mare şi tămâie a casei şi a grajdurilor, urmată de încurarea cailor, de care se ocupau flăcăii. Ritualul marca, de fapt, alungarea Sântoaderului, sărbătoarea încheindu-se în unele sate cu focurile aprinse. Era modalitatea în care lumea satului „se lepăda de iarnă“, trecând la primăvară.

În fapt, această săptămână este prima din Postul Mare, în care nu se mai organizează petreceri cu muzică, nu se mănâncă ”de dulce”, dar mai ales, se fac fapte bune, oamenii se împacă, într-un cuvânt – credincioşii se pregătesc pentru a putea primi Sfânta Împărtăşanie şi pentru a întâmpina Sărbătoarea Învierii Domnului cât mai curaţi sufleteşte.

Sursa: agerpres.ro


Secțiune Știri sub articolul principal

Urmăriți Ziarul Unirea și pe  GOOGLE ȘTIRI



Publicitate

Știri recente din categoria Opinii - Comentarii

Opinii - Comentarii

27 mai 1600: Prima unire politică a celor trei țări române. Mihai Viteazul devine „domn al Țării Românești, Ardealului și Moldovei”

Ziarul Unirea

Publicat

în

27 mai 1600: Prima unire politică a celor trei țări române. Mihai Viteazul devine „domn al Țării Românești, Ardealului și Moldovei” În timpul domniei lui Mihai Viteazul, la 27 mai 1600, s-a realizat pentru prima dată unirea politică a celor trei țări românești cu un singur conducător. În punctul cel mai înalt al destinului sau […]

Citește mai mult

Secțiune ȘTIRI RECENTE CATEGORII

Actualitate

Știrea Zilei

Curier Județean

Politică Administrație

Opinii Comentarii

Secțiune Articole Similare

Articole Similare

Copyright © 2004 - 2024 Ziarul Unirea