Sâmbăta Colivelor sau a lui Sân’ Toader – Obiceiuri și tradiții

Sâmbăta Colivelor sau a lui Sân’ Toader – Obiceiuri și tradiții

SÂMBĂTA COLIVELOR Prima sâmbătă din Postul Sfintelor Paști este cunoscută și sub numele de Sâmbăta Sfântului Teodor Tiron sau Sâmbăta colivelor. În această zi încep pomenirile celor trecuți la cele veșnice, care se vor face în fiecare zi de sâmbătă din post, până în Sâmbăta Floriilor.

Ziua aceasta se mai numeşte şi Sân-Toader, Sân-Toaderul cel Mare, Sâmbăta Cailor, Sâmbăta Sântoaderului şi Sâmbăta Ursului. Se zice că Sân-Toader îl ţine pe dracul de păr. Se începe purtatul colivei şi al prescurilor pentru morţi, şi a apei la case, pentru iertarea păcatelor celor morţi, căci morţilor cărora nu li se face aceste obicei stau cu ţărâna în gură pe Lumea Cealaltă.

În această zi nu se joacă, nu se petrece, nu se merge la şezătoare, căci altminteri vin caii lui Sântoader, care sunt foarte răi la lovituri. Sân-Toader are un cal alb, pe care umblă mai ales în ziua lui, şi calul acela are un corn în frunte, e năzdrăvan şi nu mănâncă şi nu bea un an de zile nimic. În ziua de Sân-Toader, are voie să pască şi să bea. Dar el nu paşte iarbă, ci numai păr de fată mare, de la cea care lucrează în această zi. Caii lui Sân-Toader sunt feciori frumoşi, făcuţi din feciorii care şi-au părăsit iubitele, dar fiecare are coadă şi copite, fiind încins cu lanţuri. Aceşti cai le încurcă holdele celor care lucrează în această zi. Sântoaderul se ţine şi pentru a ajuta la înmulţirea stupilor de albine.

Citește și: MESAJE de PASTE fericit • Texte cu URARI, FELICITARI de Paste, SMS -uri frumoase, haiose şi amuzante de Sfintele Pasti

De Sân-Toader, copiii se scaldă, şi în scăldătoare se pun pietricele şi flori de fân, ca să fie sănătoşi ca piatra şi drăgăstoşi ca florile. Gospodarii tund vitele în frunte, le retează cozile şi tund păr din capul copiilor şi le pun pe toate în sălcii lăstăroase, ca să se înmulţească precum salcia. De la Sân-Toader, răsare orice iarbă. La Sân-Toader, e bine să semeni ceapa, că va creşte mare.

Caii lui Sân-Toader se întrec cu caii oamenilor. În această zi se încură, adică se aleargă caii, în amintirea Cailor lui Sântoader, şi ca să nu le crape pielea vara, ca să fie iuţi şi sănătoşi precum caii lui Sântoader, cu care aleargă după Soare. Flăcăii încalecă pe cai şi se iau la întrecere.

Copiii se prind veri şi veruţe sau se fac fraţi de cruce. Fraţii de cruce sunt doi prieteni foarte buni, gata să sară în foc şi în apă unul pentru altul. Fetele se prind surate. Legământul lor este iubirea până la moarte. Nu se ceartă şi nu se trădează, chiar să fie moarte de om; un frate de cruce este socotit mai apropiat decât un frate bun; nimănui nu-şi spun fraţii de cruce sau suratele tainele lor. Copiii fraţilor de cruce sau ai suratelor nu se căsătoresc între ei, zicând că-i păcat.

Sâmbăta Sântoaderului se spune că aparține celui mai puternic și afurisit dintre Caii lui Sântoader. Este ziua când se spală părul cu apa în care a fost homanul și se tunde părul de pe fruntea vacilor, pentru ca părul fetelor să crească frumos și puternic. În această zi, fetele trecute de 14 ani își despart părul cu cărare la mijloc, semn că pot să fie introduse de flăcăi în hora satului.

De Sâmbăta Sfântului Toader se fac mâncăruri speciale: boabe de grâu sau porumb fierte și îndulcite cu miere și colaci din făină de grâu, numiți Brândușei, care se dau de pomană. Se face colivă de sufletul morților, denumită Coliva lui Sântoader și se duce la biserică și cimitir. Se spune că atunci când o parte este păstrată și mâncată peste an, te apără de friguri.

Femeile nu au voie să muncească în această zi. Spălatul rufelor, mai ales cu mâna, este considerat a fi mare păcat. În această sâmbătă rudele nu trebuie să se certe pentru că vor avea parte de un an plin de necazuri. Părinții trebuie să petreacă mai mult timp alături de cei mici însă fără să îi răsfețe prea tare. Este bine să se meargă la biserică și să se înalțe rugăciuni pentru cei plecați în Ceruri, deoarece rugile din această zi prind putere.

Secțiune Știri sub articolul principal

Urmăriți Ziarul Unirea și pe  GOOGLE ȘTIRI